Decizia penală nr. 1365/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.1365/R/2011

Ședința publică din 12 septembrie 2011

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE : L. M., J.ECĂTOR

JUDECĂTORI : ANA C.

: D. P.

G. : M. V.-G.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror

A. C.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către A. F. DE P. A V. S., inculpații P. L. și V. F., părțile civile D. S. A. L., D. ANA-A., D. A.- P., M. E., M. A. și asigurătorul S. G. A. S. împotriva sentinței penale nr.

671 din 30 martie 2011, pronunțată de J. B.-M., în dosar nr. (...), inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 și 5 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa inculpaților V. F. și P. L., părților civile D. S. A. L., D. P. A., D. Ana A., M. E. și M. A., S. J. de U. „. C. O. B.-M., S. de A. B.-M., asigurătorul S. G. A. S., a

F. de P. a V. S., asigurătorul S. I. I. B.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la dosarul cauzei s-au depus concluzii scrise formulate de apărătorul ales al inculpatului P. L., avocat A. A.

Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 5 septembrie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 671 din data de 30 martie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al J. B. M., în baza art. 92 alin. 3 din OUG 192/2002, s-a dispus condamnarea inculpatului V. F., fiul lui G. și S., născut la data de (...) în B. M., cetățean român, studii 9 clase, stagiul militar nesatisfăcut, conducător auto, fără loc de muncă, cu antecedente penale, domiciliat în C. nr.466, jud. M., CNP 1. la pedeapsa închisorii de 3 luni pentru săvârșirea infracțiunii de participare în calitate de conducător de vehicul la întreceri neautorizate pe drumurile publice.

În baza art. 178 alin. 2 și 5 Cod penal, s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 33 lit. a Cod penal, rap. la art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 83 Cod Penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.

2288/(...) a J. B. M. și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre urmând ca, în final, inculpatul să execute 3 an i ș i 2 lu n i înch iso are.

În baza art. 71 C. penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și b C. penal.

În baza art. 92 alin. 3 din OUG 192/2002, s-a dispus condamnarea inculpatului P. L. I., fiul lui I. și M., născut la data de (...) în B. M., cetățean român, studii școală profesională, stagiul militar nesatisfăcut, mecanic auto, fără antecedente penale, domiciliat în B. M., B-dul I., nr. 6/2, jud. M., CNP

1. la pedeapsa închisorii de 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de participare în calitate de conducător de vehicul la întreceri neautorizate pe drumurile publice.

În baza art. 178 alin. 2 și 5 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 33 lit. a Cod penal, rap. la art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și b C. penal.

În baza art. 14 Cod de procedură penală, rap. la art. 346 Cod de procedură penală, art. 998 și următoarele Cod civil, au fost obligați inculpați, în solidar, iar pe inculpatul V. F. în solidar cu F. de P. a V. S. la plata sumei de 50.000 E. reprezentând daune morale către părțile civile D. Ana A., domiciliată în B. M., str. Cuza vodă, nr. 2A/40, jud. M. și D. P. A. domiciliat în B. M., str. M., nr. 8/42, jud. M.; 40.000 E. către partea civilă D. S. A. L. domiciliată în B. M., B-dul Republicii, nr. 1/116, jud. M. și 50.000

E. reprezentând daune morale către părțile civile M. E. și M. A. domiciliați în

B. M., str. V., nr. 80/10, jud. M..

S-a constatat că Societatea G. A. S. a fost mandatată să gestioneze dosarul de daună pentru autoturismul condus de inculpatul P. L. I.

În baza art. 313 din L. 95/2006, au fost obligați inculpați în solidar la plata sumei de 759,73 lei către partea civilă S. J. de U. ". C. O. B. M. și

515,65 de lei către partea civilă S. de A. J. M..

În baza art. 193 alin. 2 Cod de procedură penală, au fost obligați inculpați în solidar, iar pe inculpatul V. F. în solidar cu F. de P. a V. S. la plata sumei de 2300 de lei către părțile civile D. Ana A. și D. P. A., 2300 de lei către partea civilă D. S. A. L., reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de acestea.

În baza art. 7 din L. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpați, iar în baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen, a fost obligat fiecare inculpat în parte la plata sumei de 1200 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în fapt,că prin rechizitoriul înregistrat pe rolul J. B. M. sub nr. de dosar (...), P. depe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților V. F. și P. L. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și participare, în calitate de conducător de vehicul, la întreceri neautorizate pe drumurile publice, prevăzute de art. 178 alin. 2, 5 Cod penal și, respectiv, art. 92 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În cuprinsul actului de sesizare al instanței s-a reținut că în data de (...), în jurul orei 22.30, inculpatul V. F. se afla împreună cu martorii P. I. M., L. B. N., N. R. N. și M. A. pe str. V. din municipiul B. M. martorul sima A. i-a invitat pe aceștia să se deplaseze în spatele imobilului cu nr. 78 de pe str. V., unde se aflau mai mulți tineri care intenționau să organizeze o întrecere de autoturisme.

Inculpatul împreună cu prietenii săi s-au deplasat în locul respectiv cu autoturismul marca Opel Calibra cu nr. de înmatriculare BS 683 RP condus de inculpatul V. F.

Inculpatul V. F. a participat cu autoturismul său la o întrecere cu autoturismul marca Ford Puma cu nr. de înmatriculare (...) condus de numitul Ț. I. I. pe B-dul I., cursa fiind câștigată de numitul Ț. I. I.

După finalizarea întrecerii, inculpatul V. F. s-a întors la locul de plecare, pe str. I. C., unde inculpatul P. L. I. i-a propus să participe la o altă întrecere. Inculpatul P. L. și-a poziționat autoturismul marca Citroen AX cu nr. de înmatriculare 709 EXA 92 pe banda I, iar inculpatul V. F. pe banda a II-a câștigând întrecerea la o distanță mare față de inculpatul P. L. care a fost nevoit să reducă viteza în apropierea trecerii de pietoni de la intersecția B-dului I. cu str. V. unde era parcată o autoutilitară.

Fiind nemulțumit de rezultat, și la insistențele victimei D. S. A. Ș., inculpatul P. L. a convenit cu inculpatul V. F. să mai facă o întrecere pe același traseu. Inculpații și-au poziționat autoturismele în același fel ca și la întrecerea anterioară, deplasându-se în viteză și paralel pe cele două benzi.

Ajungând în apropierea autoutilitarei, care era parcată pe partea dreaptă a direcției de deplasare, inculpatul P. L. a virat spre stânga pentru a evita impactul cu autoutilitara apropiindu-se foarte mult de autoturismul condus de inculpatul V. F. acesta din urmă virând spre stânga și intrând pe contrasens . Î. din sens opus se apropia un autoturism, inculpatul V. F. a efectuat un viraj spre dreapta pentru a evita impactul cu acesta, a pierdut controlul volanului din cauza vitezei excesive autoturismul s-a răsucit perpendicular pe axul drumului și a intrat în spațiul verde dintre B-dul I. și strada V. accidentând victimele D. S. A. Ș. și M. E. care asistau la întrecere. V. D. S. A. Ș. a decedat în momentul impactului, iar numitul M. E. a fost condus la S. J. de U. „. C. O., unde a fost internat în data de (...) fiind declarat decesul în data de (...).

Inculpatul V. F. a fost audiat în cursul cercetării judecătorești, declarând că accidentul s-ar fi produs din cauza inculpatului P. L. care i-ar fi acroșat autoturismul în timpul întrecerii.

Fiind audiat, inculpatul P. L. a declarat că nu a acroșat autoturismul condus de inculpatul V. F.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și a administrat proba testimonială, declarațiile martorilor fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Părțile vătămate D. P. și D. Ana A. s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 100.000 E. reprezentând daune morale (fila 25 din dosarul instanței), partea vătămată D. S. A. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100.000 E. reprezentând daune morale (fila 17 din dosarulinstanței), iar părțile vătămate M. E. și M. A. s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 100.000 de E. reprezentând daune morale (fila 54 din dosarul instanței), despăgubirile materiale fiind achitate în cursul urmăririi penale de către inculpatul V. F.

În cursul cercetării judecătorești, partea civilă D. P. a decedat, fiind introdus în cauză în calitate de moștenitor, fiul acestuia, D. P. A..

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În data de (...), în jurul orei 22.30, inculpatul V. F. se afla împreună cu martorii P. I. M., L. B. N., N. R. N. și M. A. pe str. V. din municipiul B. M. M. sima A. i-a invitat pe aceștia să se deplaseze în spatele imobilului cu nr. 78 de pe str. V., unde se aflau mai mulți tineri care intenționau să organizeze o întrecere de autoturisme.

Inculpatul împreună cu prietenii săi s-au deplasat în locul respectiv cu autoturismul marca Opel Calibra cu nr. de înmatriculare BS 683 RP condus de inculpatul V. F.

După finalizarea întrecerii, inculpatul V. F. s-a întors la locul de plecare, pe str. I. C., unde inculpatul P. L. I. i-a propus să participe la o altă întrecere. Inculpatul P. L. și-a poziționat autoturismul marca Citroen AX cu nr. de înmatriculare 709 EXA 92 pe banda I, iar inculpatul V. F. pe banda a II-a câștigând întrecerea la o distanță considerabilă față de inculpatul P. L. care a fost nevoit să reducă viteza în apropierea trecerii de pietoni de la intersecția B-dului I. cu str. V. unde era parcată o autoutilitară (fila 46 verso din dosarul de urmărire penală - declarația inculpatului P. L.).

Fiind nemulțumit de rezultat, dorind revanșa și la insistențele victimei

D. S. A. Ș., inculpatul P. L. a convenit cu inculpatul V. F. să mai facă o întrecere pe același traseu. Inculpații și-au poziționat autoturismele în același fel ca și la întrecerea anterioară, deplasându-se în viteză și paralel pe cele două benzi. Din declarația dată de inculpatul V. F. (fila 36 din dosarul de urmărire penală, fila 158 din dosarul instanței) care se coroborează cu declarația martorului S. Dan A. (fila 103 din dosarul de urmărire penală) și cu cele reținute în raportul de expertiză tehnică judiciară (filele 159-165 din dosarul de urmărire penală), viteza cu care circulau cei doi inculpați era de peste 100 km/h, depășind limita legală de viteză.

Din declarațiile martorilor P. I. M. (filele 65-67 din dosarul de urmărire penală), N. R. N. (filele 72 din dosarul de urmărire penală), și din declarația inculpatului V. F. rezultă că până a ajunge în apropierea autoutilitarei, cele două autoturisme au circulat paralel. Ajungând în apropierea autoutilitarei, care era parcată pe partea dreaptă a direcției de deplasare, inculpatul P. L. a virat spre stânga pentru a o depăși, iar inculpatul V. F. a virat spre stânga și a intrat pe contrasens pentru a evita contactul cu autoturismul condus de inculpatul P. L. Î. din sens opus se apropia un autoturism, inculpatul V. F. a efectuat un viraj spre dreapta pentru a evita impactul cu acesta, a pierdut controlul volanului din cauza vitezei excesive autoturismul s-a răsucit perpendicular pe axul drumului și a intrat în spațiul verde dintre B-dul I. și strada V. accidentând victimele D. S. A. Ș. și M. E. care asistau la întrecere. D. inculpatul V. F. a susținut că ar fi fost acroșat de autoturismul condus de inculpatul P. L., instanța constată că aceasta afirmație nu este susținută de alte mijloace de probă martorii audiați în cursul cercetării judecătorești declarând că nu a existat un contact între cele două autoturisme (martorul N. R. - fila 199 din dosarul instanței, martorul P. I. M. - fila 200 din dosarul instanței, martorul P. R. G. - fila 201 din dosarul instanței) martorul M. M. Ș. - fila 219 din dosarul instanței). Aceste declarații se coroborează cu susținerile inculpatului P. L. în sensul că nu a acroșat autoturismul condus de inculpatul V. F., dar și cu cele reținute în raportul de expertiză tehnică judiciară din care rezultă că pata de culoare roșie aflată pe colțul ornamentului autoturismului marca Opel nu corespunde nuanței culorii Citroenului. De asemenea, din același report de expertiză rezultă că de la data producerii accidentului până la momentul efectuării raportului de expertiză, în prezența celor doi inculpați, autoturismul marca Citroen a fost supus unor lucrări de modificare a culorii roșii de pe spoiler și capota față în negru, roțile fiind demontate (fila 164 din dosarul de urmărire penală).

În ceea ce privește autocamionul parcat pe partea dreaptă a drumului, în raportul de expertiză s-a reținut că acesta îl incomoda pe inculpatul P. L. care nu-l putea depăși fără a trece pe banda a II-a, însă inculpatul ar fi putut reduce viteza pentru a permite trecerea autoturismului marca Opel care circula pe banda a II-a.

V. D. S. A. Ș. a decedat în momentul impactului, iar numitul M. E. a fost condus la S. J. de U. „. C. O., unde a fost internat în data de (...) fiind declarat decesul în data de (...).

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 1078/217/ (...), moartea numitului D. S. A. Ș. a fost violentă și s-a datorat fracturii de coloană vertebrală cervicală, iar leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce în cadrul unui accident rutier (filele 31-32 din dosarul de urmărire penală).

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 1077/216/ (...), moartea numitului M. E. a fost violentă și s-a datorat fracturii de coloană vertebrală cervicală, iar leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce în cadrul unui accident rutier (filele 27-29 din dosarul de urmărire penală)

Părțile vătămate D. P. și D. Ana A. s-u constituit părți civile în cauză cu suma de 100.000 E. reprezentând daune morale (fila 25 din dosarul instanței), partea vătămată D. S. A. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100.000 E. reprezentând daune morale (fila 17 din dosarul instanței), iar părțile vătămate M. E. și M. A. s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 100.000 de E. reprezentând daune morale (fila 54 din dosarul instanței), despăgubirile materiale fiind achitate în cursul urmăririi penale de către inculpatul V. F.

În drept, s-a stabilit că faptele inculpatului V. F. care, în data de (...) a participat în calitate de conducător al autoturismului marca Opel Calibra cu nr. de înmatriculare BS 683 RP, la întreceri neautorizate de autoturisme pe B-dul I. din B. M. și, încălcând dispozițiile legale ce reglementează circulația pe drumurile publice, a provocat un accident rutier, care a avut drept urmare decesul victimelor D. S. A. Ș. și M. E., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de participare în calitate de conducător auto la întreceri neautorizate pe drumurile publice prev. de art. 92 alin. 3 din OUG

195/2002 și ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 și 5 cod penal.

Instanța nu a putut face aplicarea dispozițiilor art. 320/1 alin. 7 din

Codul de procedură penală cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege cu o treime, având în vedere împrejurarea că inculpatul s- a prevalat de acestea după citirea actului de sesizare.

Faptele inculpatului P. L. care, în data de (...) a participat în calitate de conducător au autoturismului marca Citroen AX cu nr. de înmatriculare 709

EXA 92, la întreceri neautorizate de autoturisme pe B-dul I. din B. M. și,încălcând dispozițiile legale ce reglementează circulația pe drumurile publice, a provocat un accident rutier care a avut drept urmare decesul victimelor D. S. A. Ș. și M. E., s-a stabilit că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de participare în calitate de conducător auto la întreceri neautorizate pe drumurile publice prev. de art. 92 alin. 3 din OUG

195/2002 și ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 și 5 Cod penal.

La individualizarea și dozarea pedepsei ce au fost aplicate inculpaților, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, împrejurările săvârșirii faptelor (inculpații au participat la întreceri neautorizate pe un bulevard intens circulat din municipiul B. M., depășind limita legală de viteză), urmarea produsă (decesul a două persoane), dar și persoana inculpaților. A., inculpatul V. F. este cunoscut cu antecedente penale săvârșind faptele care fac obiectul prezentei cauze în termenul de încercare de 2 ani și 2 luni stabilit prin S. penală nr. 2288/(...) a J. B. M., ceea ce demonstrează că scopul educativ și preventiv al pedepsei nu a fost atins. De asemenea, inculpatul V. F. a recunoscut și a regretat săvârșirea faptelor, achitând părților civile sumele de bani reprezentând cheltuieli suportate cu înmormântarea celor două victime ale accidentului rutier.

În ceea ce-l privește pe inculpatul P. L., instanța de fond a reținut că, deși acesta s-a prezentat la fiecare termen de judecată, după producerea accidentului a plecat de la locul săvârșirii faptelor, în prima declarație pe care a dat-o în fața organelor de cercetare penală, acesta arătând că în data de (...) se deplasa pe B-dul I. spre locuință pe banda I când a fost depășit de un autoturism de culoare albă, iar până la data efectuării expertizei tehnice judiciare, acesta a adus modificări autoturismului pe care l-a condus la data producerii accidentului.

D. inculpatul P. L. susține că singurul vinovat de producerea accidentului este inculpatul V. F., instanța a reținut că între acțiunile celor doi conducători auto și urmarea produsă există legătură de cauzalitate, decesul celor două victime producându-se ca urmare a participării ambilor inculpați la întrecerea neautorizată, a depășirii vitezei legale de către aceștia, ceea ce a făcut ca autoturismele pe care le conduceau să fie greu de controlat și dorinței ambilor de a câștiga cursa, fără a mai acorda atenție traficului.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că suntîndeplinite condițiile stabilite de art. 998-999 din Codul civil și anume: existența unui prejudiciu care este urmarea directă a faptei inculpaților, precum și vinovăția acestora sub forma culpei cu prevedere.

Prin faptele ilicite de natură penală, s-a cauzat părților civile și un prejudiciu de natură morală acestea fiind lipsite de sprijinul moral pe care victimele îl acordau în calitate de soț și fiu. Î. textele legale nu oferă criterii de stabilire a întinderii unui asemenea prejudiciu, instanța a avut în vedere raporturile dintre părțile civile și persoanele pe care acestea le-au pierdut în urma accidentului rutier, împrejurările săvârșirii faptelor, vârsta victimelor.

Pentru aceste considerente instanța, în baza art. 92 alin. 3 din OUG

192/2002, l-a condamnat pe inculpatul V. F., la pedeapsa închisorii de 3 luni pentru săvârșirea infracțiunii de participare în calitate de conducător de vehicul la întreceri neautorizate pe drumurile publice.

În baza art. 178 alin. 2 și 5 Cod penal, l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 33 lit. a Cod penal, rap. la art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 3 aniînchisoare având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

În baza art. 83 Cod Penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.

2288/(...) a J. B. M. și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre urmând ca, în final, inculpatul să execute 3 ani și 2 luni închisoare.

În baza art. 71 C. penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și b C. penal având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

În baza art. 92 alin. 3 din OUG 192/2002, s-a dispus condamnarea inculpatului P. L. I., la pedeapsa închisorii de 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de participare în calitate de conducător de vehicul la întreceri neautorizate pe drumurile publice.

În baza art. 178 alin. 2 și 5 Cod penal, l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 33 lit. a Cod penal, rap. la art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 14 Cod de procedură penală, rap. la art. 346 Cod de procedură penală, art. 998 și următoarele Cod civil, au fost obligați inculpații în solidar, iar pe inculpatul V. F. în solidar cu F. de P. a V. S. la plata sumei de 50.000 E. reprezentând daune morale către părțile civile D. Ana A. și D. P. A. 40.000 E. către partea civilă D. S. A. L. și 50.000 E. reprezentând daune morale către părțile civile M. E. și M. A.

S-a constatat că Societatea G. A. S. a fost mandatată să gestioneze dosarul de daună pentru autoturismul condus de inculpatul P. L. I.

În baza art. 313 din L. 95/2006, au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 759,73 lei către partea civilă S. J. de U. ". C. O. B. M. și

515,65 de lei către partea civilă S. de A. J. M..

În baza art. 193 alin. 2 Cod de procedură penală, au fost obligați inculpații în solidar, iar pe inculpatul V. F. în solidar cu F. de P. a V. S. la plata sumei de 2300 de lei către părțile civile D. Ana A. și D. P. A., 2300 de lei către partea civilă D. S. A. L., reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de acestea.

În baza art. 7 din L. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpați.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen, a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 1200 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Baia Mare, în termen legal, au declarat recurs inculpații V. F. și P. L. I., părțile civile

D. S. A. L., D. ANA A., D. P. A., M. E., M. A., A. F. DE P. A V. S. și asigurătorul S. „. A. S.

Părțile civile D. S. A. L., D. Ana A., D. P. A. - au solicitat, în temeiul art.

385^{15 pct. 2 lit. d Cod pr.pen. casarea în parte a hotărârii atacate, și rejudecând să se dispună: majorarea pedepselor aplicate inculpaților V. F. și}

P. L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă; obligarea inculpatului P. L. în solidar cu G. A., în calitate de reprezentant al B. N. de carte verde din F., la plata daunelor morale către părțile civile; majorarea daunelor morale acordate de prima instanță părților civile.

În ceea ce privește pedepsele aplicate celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, s-a arătat că instanța de fond a arătat prin sentința pronunțată că la individualizarea pedepsei și dozarea acesteia a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, împrejurările săvârșirii faptelor și persoana inculpaților. Cu toate acestea, s- a apreciat că pedeapsa aplicată în final inculpaților este nejustificat de mică raportat la gravitatea faptei și urmările produse.

Cu privire la gravitatea faptei, s-a menționat că inculpații s-au angajat în efectuarea unor întreceri ilegale de autoturisme, într-o zonă intens circulată din municipiul B. M., la o oră în care traficul încă era în derulare, circulând cu o viteză cu mult peste limita legală permisă în localitate, punând în pericol viața mai multor persoane și a adus atingere vieții celor două victime, care asistau la acea întrecere. Instanța trebuia să aibă în vedere și rezonanța socială a faptelor și impactul pe care pe care l-au avut asupra familiilor victimelor. Nu doar latura civilă trebuie să corespundă unei sancțiuni echitabile, ci și latura penală a cauzei.

Cu privire la urmările faptelor comise de inculpați, s-a arătat că se impune a se avea în vedere că acestea au avut ca rezultat moartea a două persoane tinere, de 31 de ani, respectiv de 18 ani, care au lăsat în urmă o durere imensă pentru membrii familiei.

În ceea ce privește comportamentul ulterior comiterii faptelor, a se avea în vedere că, inculpatul V. F. a achitat daunele materiale și a avut o poziție de recunoaștere, fiind dovedită buna credință, însă cu toate acestea, pedeapsa aplicată este prea redusă.

În ceea ce-l privește pe inculpatul P. L., s-a arătat că prima instanță a făcut referire la poziția nesinceră a acestuia și la faptul că a adus modificări autoturismului până la data efectuării expertizei, însă aceste aspecte au fost reținute doar scriptic, având în vedere că pedeapsa aplicată acestuia este identică cu pedeapsa inculpatului V., care a avut cu totul, alt comportament.

Inculpatul P. L. a avut o poziție constantă pe parcursul procesului, arătând că se consideră nevinovat, încercând să atribuie întreaga culpă inculpatului V.. Inculpatul P. nu a conștientizat gravitatea faptei comise, urmările produse și nu a dorit să-și asume răspunderea pentru fapta comisă.

De asemenea, s-a arătat că se impune obligarea inculpatului P. L. în solidar cu G. A., în calitate de reprezentant al B. N. de C. V. din F., la plata daunelor morale către părțile civile, deoarece, deși inculpatul P. L. a arătat că autoturismul marca Citroen AX, cu nr. de înmatriculare 709-EXA-92, era asigurat în F., potrivit răspunsului B. - B. C. V. din F. nu a putut identifica o societate de asigurare la care să fi fost asigurat autovehiculul 709-EXA-92, dar a confirmat că autovehiculul era legal înmatriculat în F. la data producerii accidentului, astfel că B. a desemnat societatea G. A. să reprezinte în această cauză, B. N. de C. V. din F.. În această calitate, societatea de asigurare dobândește obligațiile B. N. C. V. din F., respectiv, obligația de plată a despăgubirilor civile.

Neobligând asigurătorul la despăgubiri civile, instanța a încălcat prevederile Directivei nr. 72/166/CEE și ale Deciziei 2007/482/ CE.

În ceea ce privește daunele morale acordate părților civile de prima instanță, acestea au fost apreciate necorespunzătoare ca și cuantum, având în vedere prejudiciul moral cauzat părților civile ca urmare a decesului în condiții tragice a soțului, respectiv fiului și fratelui acestora. Mai mult, pe parcursul procesului penal bolile de care suferea tatăl victimei s-au agravat, ca urmare a pierderii unuia dintre copii și a decedat. Din acest punct de vedere, se poate spune că drama acestei familii este dublă, întrucât s-a produs de două ori: o dată prin moartea fiului, iar ulterior prin moartea soțului, respectiv a tatălui.

Aceeași durere a fost resimțită și de fratele victimei, numitul D. P. A., pentru care victima reprezenta cel mai bun prieten, între cei doi existând o puternică legătură de afecțiune.

Martorii audiați în cauză au arătat care au fost consecințele acestui accident, respectiv că partea civilă D. S. A. L. a urmat un tratament medical timp de câteva săptămâni, a fost nevoită să se interneze pentru a primi perfuzii, a slăbit 15 kg în doar câteva săptămâni.

Părțile civile M. E. și M. A. - au solicitat casarea sentinței atacate subaspectul laturii civile și rejudecând, majorarea cuantumului daunelor morale acordate părților civile la nivelul sumei solicitate 150 000 E., având în vedere că victima, fiul celor două părți civile era o persoană tânără, provenea dintr-o familie bine organizată, între membrii familiei exista o strânsă legătură și o puternică relație de afecțiune morală.

Inculpatul V. F. - a solicitat în temeiul art. 385^{15 pct. 2 lit.d Cod pr.pen. casarea sentinței penale atacate și, rejudecând cauza, să se dispună reducerea cuantumului pedepsei care urmează să fie executată în regim de detenție.}

S-a arătat în motivarea recursului că, la individualizarea pedepsei este necesar a se avea în vedere următoarele aspecte:

- că o parte dintre victime au contribuit la producerea accidentului, locul din B. M. unde a avut loc incidentul fiind cunoscut de mai multă vreme ca un loc unde se organizau concursuri ilegale, organele de poliție fiind sesizate despre acest fenomen, fără a se lua însă vreo măsură în acest sens;

- că inculpatul V. nu avea cunoștință de aceste curse, el a ajuns întâmplător ca, la solicitarea uneia dintere victime să participe la acest concurs;

- că inculpatul V. a recunoscut încă de la început participarea la această cursă, a avut o conduită ireproșabilă pe tot parcursul desfășurării procesului, a regretat fapta comisă, a plătit cheltuielile de înmormântare a victimelo.

Inculpatul P. I. L. - a solicitat casarea sentinței atacate și în principal,trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, rejudecarea de către instanța de recurs, cu consecința reindividualizării pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de ucidere din culpă, sub aspectul cuantumului și modalității de executare.

S-a arătat în motivarea recursului, sub aspectul solicitării principale că, se impune rejudecarea cauzei de către instanța de fond, deoarece se apreciază că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare garantat de art. 6 Cod pr.pen., dreptul la un proces echitabil, prin refuzarea probelor ce a solicitat a fi administrate - o nouă expertiză tehnică care să stabilească dinamica producerii accidentului.

În privința solicitării subsidiare, s-a arătat că se impune în cauză reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului sub aspectul modalității de executare , respectiv aplicarea unei pedepse cu suspendare, având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, se obligă să plătească daunele care se vor stabili în cauză, regretă cele întâmplate, este student la drept.

Cât privește atitudinea sa față de faptele comise, trebuie avut în vedere că aceasta nu a fost una de nerecunoaștere, ci inculpatul s-a considerat nevinovat de producerea urmărilor tragice, apreciind că nu există legătură de cauzalitate între acțiunile sale și moartea celor două victime.

A. F. de P. a V. S. - a solicitat casarea sentinței atacate sub aspectulsoluționării laturii civile a cauzei și, rejudecând: reconsiderarea cuantumului daunelor morale la care a fost obligat inculpatul V. F., în sensul corectei stabiliri a acestora; precizarea cazului pentru care operează garanția F.; înlăturarea obligării fondului la plata cheltuielilor de judecată; obligarea F. și a inculpatului V. F. „ in solidum"; la plata despăgubirilor către părțile civile.

Referitor la cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul V. F., s-a arătat că acesta se consideră prea mare, raportat la criteriile ce trebuie avute în vedere la stabilirea sa, respectiv: împrejurările concrete ale producerii accidentului, culpa parțială a victimelor (atât inculpații, cât și victimele participau la o cursă ilegală, neautorizată, asumându-și deliberat anumite riscuri); faptul că aceste sume nu trebuie să se constituie în amenzi excesive pentru inculpat și nici în venituri nejustificate pentru părțile civile; că instanța trebuie să țină seama de diferența dintre calitatea de asigurător a unei societăți de asigurare și cea de garant a F. și că între acesta și cel răspunzător de accident nu există nici un raport contractual sau juridic.

Cu privire la autoturismul cu nr. de înmatriculare 709 EXA 92, condus de inculpatul P. L., B. a mandatat G. A. S. să gestioneze acest caz de daune, astfel că garanția F. operează doar pentru autovehiculul condus de inculpatul V. F.

Relativ la modalitatea de obligare la plată a F., apreciază că, în mod corect, instanța trebuia să-l oblige pe inculpat „in solidum"; cu F. la plata despăgubirilor, pentru că această modalitate permite ulterior F. o acțiune în regres împotriva celui vinovat de producerea accidentului. Pe de altă parte, trebuia ca instanța să stabilească cuantumul despăgubirilor, proporțional cu culpa fiecărui inculpat în producerea accidentului, inculpatul V. împreună cu G., iar inculpatul P. „in solidum"; cu F..

În privința cheltuielilor de judecată, s-a arătat că, acestea trebuie excluse din garanția de despăgubire a F. întrucât, părțile vătămate nu au avizat dauna în prealabil, spre soluționare pe cale amiabilă, fiind incidente dispoz. art.275 C.pr.civ. și art.11 alin.2 din O. CSA nr.(...).

Asigurătorul S. „G. A. S. - a solicitat casarea sentinței atacate, întrucâtdispozițiile acesteia sunt rezultatul unei greșite aprecieri a normelor legale în materie.

Sub aspectul laturii penale, deși recurentul nu precizează în ce sens să fie reformată hotărârea, critică în esență modalitatea în care instanța a făcut aprecierea probelor, mai exact faptul că a respins anumite cereri în probațiune ale inculpatului P. - expertiza tehnică, ori nu a luat în considerare alte probe - înregistrarea video a accidentului, înregistrare pe care, eventual, o putea expertiza, dacă a considerat slabă calitatea imaginii.

Sub aspectul laturii civile, sentința a fost criticată pentru că s-au stabilit daune morale într-un cuantum exagerat, instanța neținând seama de practica CEDO în materie, de jurisprudența națională, dar nici deposibilitățile materiale ale celor doi inculpați, astfel că F. și asigurătorul nu au nico șansă să recupereze de la inculpați despăgubirile ce le vor plăti părților civile.

Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată , în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondate recursurile formulate în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Sub aspectul laturii penale a cauzei, Curtea constată că, pe bazaprobelor administrate în cursul urmăririi penale și în fața instanței, judicios analizate și interpretate, s-a stabilit o s tare de f ap t corec tă , corespunzătoare realității, constând în aceea că în data de (...) inculpații V. F. și P. L. I. au participat în calitate de conducători auto la întreceri neautorizate de autoturisme pe B-dul I. din B. M. și, încălcând dispozițiile legale ce reglementează circulația pe drumurile publice, au provocat un accident rutier, care a avut drept urmare decesul victimelor D. S. A. Ș. și M. E..

Apoi, corect a stabilit instanța ca faptele, mai sus descrise, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de participare în calitate de conducător auto la întreceri neautorizate pe drumurile publice prev. de art. 92 alin. 3 din OUG nr. 195/2002 și, respectiv, ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 și 5 cod penal.

Fără a reitera întreaga motivare a instanței de fond, cu care Curtea este de acord și pe care și-o însușește, se constată că au fost coroborate în mod judicios probele testimoniale cu cele tehnico-științifice, instanța apreciind corect că între acțiunile celor doi conducători auto și urmarea produsă există legătură de cauzalitate, decesul celor două victime producându-se ca urmare a participării ambilor inculpați la întrecerea neautorizată, a depășirii vitezei legale de către aceștia, ceea ce a făcut ca autoturismele pe care le conduceau să fie greu de controlat și dorinței ambilor de a câștiga cursa, fără a mai acorda atenție traficului.

Este neîntemeiată solicitarea inculpatului P. L. de a se trimite cauza spre rejudecare, cu motivarea că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare prin respingerea de către prima instanță a administrării probei solicitate - o nouă expertiză tehnică judiciară, care să stabilească dinamica producerii accidentului și, mai exact, că cele două autoturisme nu au intrat în contact și, pe cale de consecință că acțiunile inculpatului P. nu ar fi avut nicio contribuție la producerea accidentului, vinovat de moartea celor două victime fiind exclusiv inculpatul V..

Aceasta deoarece, pe de o parte, motivele invocate de inculpat nu se circumscriu cazurilor de casare cu trimitere spre rejudecare, expres și limitativ prevăzute de lege - art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., iar pe de altă parte, instanța este singura care , în funcție de pertinența , concludența și utilitatea unei probe, o admite sau o respinge motivat. Respingerea administrării unei probe nu înseamnă încălcarea dreptului la apărare sau la un proces echitabil, atât timp cât, persoana în cauză a avut posibilitatea concretă să solicite administrarea probelor pe care le-a considerat utile cauzei, le-a solicitat efectiv, dar i-au fost respinse de instanță, care le-a apreciat inutile cauzei.

Mai mult decât atât, cererea de efectuare a unei noi expertize care să stabilească dinamica producerii accidentului - a fost reiterată de inculpat și în recurs, cererea fiind însă respinsă de instanță, ca nefiind concludentă soluționării cauzei, în condițiile în care, prin actul de sesizare a instanței, s-a reținut în sarcina inculpaților participarea la întreceri neautorizate deautoturisme și, respectiv, încălcarea dispozițiilor legale care reglementează circulația pe drumurile publice - art. 35 din OUG nr.195/2002 , prin depășirea vitezei legale demonstrând un comportament de natură a pune în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor, contribuția inculpatului P. reținându-se a consta în determinarea inculpatului V. la o viteză de performanță.

Atât timp cât nu se reține în descrierea stării de fapt că autoturismele inculpaților ar fi intrat în contact și aceasta să fi fost una din cauzele derapării autoturismului condus de inculpatul și producerii accidentului, apare cu evidență, ca lipsită de concludență și utilitate o nouă expertiză, prin care să se stabilească dinamica producerii accidentului, respectiv, dacă cele două autoturisme s-au atins.

În ceea ce privește in d iv idu al iz are a ju d ic iar ă a pedepselor aplicate celor doi inculpați, pentru infracțiunea de ucidere din culpă, Curtea constată că acest proces a fost corect realizat de instanță, în concordanță cu criteriile prev. de art.72 C. și necesitatea realizării scopului prev. de art.52 C., astfel încât, criticile sub acest aspect ale recurenților inculpați și părților civile D. S. A. L., D. Ana-A., D. A.-P. - sunt neîntemeiate.

A., s-au avut în vedere: limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege ( închisoarea de la 2 la 7 ani, la maximul pedepsei putându-se adăuga un spor de până la 3 ani); gradul de pericol social al faptelor - ridicat, raportat la împrejurările concrete ale comiterii (inculpații au participat la întreceri neautorizate, pe un bulevard intens circulat din municipiul B. M., depășind limita legală de viteză), urmările produse (decesul a două persoane); persoana inculpaților, sub acest din urmă aspect, reținându-se că inculpatul V. F. este cunoscut cu antecedente penale săvârșind faptele care fac obiectul prezentei cauze înăuntrul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată prin S. penală nr. 2288/(...) a J. B. M., dar și faptul că a avut o atitudine procesuală corespunzătoare, a recunoscut și a regretat săvârșirea faptelor încă de la începutul cercetărilor, a achitat părților civile sumele de bani reprezentând cheltuieli suportate cu înmormântarea celor două victime ale accidentului rutier; în privința inculpatului P. L., corect s-a avut în vedere că, acesta nu are antecedente penale și, deși s-a prezentat la fiecare termen de judecată, după producerea accidentului a plecat de la locul săvârșirii faptelor, în prima declarație pe care a dat-o în fața organelor de cercetare penală, arătând că în data de (...) se deplasa pe B-dul I. din Bia M. spre locuința sa pe banda I, când a fost depășit de un autoturism de culoare albă, fără a aminti de vreo întrecere, iar până la data efectuării expertizei tehnice judiciare, a adus modificări autoturismului, pe care l-a condus la data producerii accidentului.

Față de toate aceste elemente de individualizare, se apreciază că pedeapsa la care s-a oprit instanța, aproape de nivelul minimului special - este una judicioasă, ca și cuantum, dar și ca modalitate de executare, în măsură a realiza scopul prev. de art.52 C.

Este adevărat că în parte, sunt îndeplinite față de ambii inculpați, condițiile suspendării condiționate a executării pedepsei - art.81 ali.1 lit.a,b C., dar raportat la comportamentul procesual ( inculpatul P.) - și aici, nu ne referim neapărat la recunoașterea sau negarea faptei, care, de altfel este un drept al inculpatului și nu o obligație, ci la celelalte aspecte de comportament procesual - nu se poate aprecia, în sensul art. 81 alin.1 lit.c C. că inculpatul P. a conștientizat pe deplin gravitatea și consecințelecomiterii unei fapte penale și că scopul pedepsei ar putea fi atins și fără executarea acesteia.

În privința laturii civile a cauzei, Curtea constată că și aceasta afost corect soluționată de prima instanță, astfel că sunt nefondate, sub acest aspect, criticile părților civile recurente, asigurătorului și A. F. de P. a V. S., pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

A., este de necontestat că prin faptele comise de cei doi inculpați, care au determinat direct decesul victimelor D. S. A. Ș. și M. E., s-au produs și prejudicii de natură nepatrimonială familiilor acestora.

Este adevărat, pe de altă parte, că legea nu oferă criterii concrete de determinare, de evaluare a unor astfel de prejudicii, ceea ce duce inevitabil la un oarecare grad de subiectivism în aprecierea cuantumului daunelor morale și acordarea acestora.

Rămâne astfel, sarcina instanței ca, în lipsa unor elemente obiective, clar stabilite de lege și încercând totuși, să nu lase loc arbitrariului - să stabilească o despăgubire cel puțin rezonabilă, în măsură a compensa prejudiciul afectiv identificat în cauză.

În speță, se constată că instanța a avut în vedere vârsta victimelor la data decesului - 31 ani ( D.) și, respectiv, 18 ani ( M.), aspect care presupune că, legătura dintre victime și familie ( mamă și frate, respectiv soție, în cazul primului și, copil-părinți, în cazul celei de a doua victime) era încă una foarte puternică, știut fiind că pe măsura înaintării în vârstă, poate avea loc o atenuare a intensității unor astfel de legături, mai ales după ce copilul însuși își întemeiază o familie. Apoi, s-au avut în vedere consecințele concrete, urmările pe plan psihic și fizic ale decesului unei ființe apropiate, în special în cazul părții civile D. S. A. L., care, de altfel, a și produs probe în acest sens, respectiv, că a fost afectată profund atât din punct de vedere al sănătății, dar și profesional și social. De altfel, instanța a și făcut diferențierea corespunzătoare, în privința acestei părți civile, sub aspectul cuantumului daunelor morale, apreciind că un astfel de eveniment tragic este perceput cu mai mult dramatism și intensitate de o soție tânără, față de părinți, ori frați, deși este vorba de valori emoționale, morale, despre care nu se poate susține că ar putea fi cuantificate obiectiv.

Așa fiind, Curtea apreciază că sumele acordate cu titlu de daune morale părților civile recurente sunt stabilite la un nivel rezonabil, în măsură cel puțin, a atenua suferințele psihice ale acestora, pentru că de o dispariție totală a unor astfel de suferințe nu poate fi vorba, pierderea vieții unui ființe dragi și apropiate fiind una iremediabilă.

În ceea ce privește solicitarea părților civile recurente D. S. A. L., D.

Ana A., D. P. A. -de obligare a inculpatului P. L. în solidar cu G. A., în calitate de reprezentant al B. N. de carte verde din F., la plata daunelor morale către părțile civile - se constată că și aceasta este nefondată.

Aceasta deoarece, pe de o parte, S. G. A. S. nu are calitatea de asigurător de răspundere civilă obligatorie pentru autovehiculul condus de inculpatul P. și, chiar și dacă ar fi fost asigurător, nu putea fi obligat în solidar cu inculpatul la despăgubiri, potrivit legislației și jurisprudenței naționale în domeniu, el răspunzând în virtutea legii și a contractului de asigurare.

Dar în speță, S. G. A. S. are calitatea de mandatar al B. N. C. V. din F., corespondentul B. N. C. V. din România ( B.), desemnat de acesta din urmă să gestioneze dosarul de daună aferent accidentului de circulație de a cărui producere este responsabil inculpatul P., întrucât autovehiculul condus de el cu nr. 709 EXA 92, nu era asigurat în F., dar era înmatriculat în F. la dataproducerii accidentului, având deci statutul de vehicul staționat în mod normal pe teritoriul statului membru al SEE, în accepțiunea art.11 Secțiunea III din R. General al Consiliului Birourilor N.e ale Asigurătorilor ( (adoptat la R. - C. - în data de 30 mai 2002), ambele Birouri fiind semnatare ala Acordului Multilateral de G.

A., potrivit art.10 Secțiunea III din R., Birourile cărora li se aplică regulamentul vor garanta, pe baze reciproce în totalitate, rambursarea tuturor sumelor plătibile potrivit R.ului și care provin din orice accident ce implică un vehicul staționat în mod normal pe teritoriul statului respectiv, fie că vehiculul este asigurat sau nu.

Apoi, potrivit art.4 pct.1 Secțiunea I din R., corespondentul (în speță, G.) va gestiona toate cererile de despăgubire în conformitate cu prevederile legale sau cu reglementările aplicabile în țara în care s-a produs accidentul cu privire la răspundere, despăgubirea părților vătămate, în numele B. care l-a nominalizat și în numele asigurătorului care a cerut nominalizarea sa ( ori, nici potrivit legislației naționale, asigurătorul nu este obligat direct la despăgubiri în procesul penal, ci el plătește în virtutea legii privind asigurările sau contractului de asigurare, după caz, fiind citat însă pentru opozabilitatea hotărârii, în procesul penal în care se stabilește persoana responsabilă de prejudiciu, cuantumul daunelor ce trebuie plătite, persoanele îndreptățite la despăgubiri).

Așa fiind, atât timp cât B. N. C. V. din F. a recunoscut că autovehiculul în discuție este dintre cele definite de R. ca fiind staționat înmod normal pe teritoriul statului său și și-a dat acordul pentru ca, corespondentul său din România să gestioneze dosarul de daună din România, aferent accidentului produs de acest autovehicul, rezultă cu evidență că, în virtutea acordurilor internaționale reciproce și a menționatului R., plata despăgubirilor se va realiza către părțile civile de corespondentul român al B. N. din F., iar rambursările despăgubirilor și cheltuielilor aferente se vor face ulterior, în virtutea acelorași reglementări, între organismele de asigurare din cele două țări. (potrivit art.6 din același R., fiecare Birou garantează că membrii săi vor rambursa orice sumă cerută în conformitate cu prevederile articolului 5 de către B. țării în care s-a produs accidentul sau de către agentul pe care l-a numit în acest scop).

În ceea ce privește criticile recurentului A. F. de P. a V. S., tot sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, Curtea constată că sunt și acestea neîntemeiate.

A., relativ la cuantumul daunelor morale acordate în cauză, s-au arătat anterior, considerațiile pentru care, cele acordate de prima instanță se apreciază ca fiind justificate și rezonabile.

Precizarea cazului pentru care operează garanția F. nu este necesară, întrucât instanța a precizat că F. este obligat la plata despăgubirilor, în solidar doar cu inculpatul V. F., al cărui autoturism nu era asigurat nci în

România, nici în Italia și fusese radiat din circulație.

În privința înlăturării obligării F. la plata cheltuielilor de judecată,

Curtea constată că solicitarea este nefondată, în raport de dispozițiile legale și practica judiciară în materie, respectiv decizia nr.3/2010 a ÎCCJ dată în recursul în interesul legii.

A., prin decizia sus menționată, s-a statuat că „ în interpretarea și aplicarea unitară a dispoz. art.25/1 din L. nr.32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, coroborate cu ale art.24 C.pr.pen., înprocesul penal, F. de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar cuinculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prinaccidente de vehicule neasigurate";.

Având deci, calitatea de parte responsabilă civilmente în procesul penal și, instanța obligându-l, în favoarea sa, la despăgubiri civile, în solidar cu inculpatul V., trebuie să plătească, în solidar cu inculpatul, și cheltuielile judiciare către stat, în virtutea dispoz. art. 193 alin.4 rap. la art.191 alin.3

C.pr.pen.

Nu sunt aplicabile dispoz. art.275 C.pr.pen. invocate de recurent, în sensul că F. a recunoscut dreptul la despăgubiri al persoanelor prejudiciate prin accident și, de aceea trebuie exonerat de plata cheltuielilor de judecată. În cauză, este vorba de o acțiune civilă alăturată acțiunii penale în procesul penal, astfel că sunt aplicabile dispozițiile din Codul de procedură penală privind obligarea la cheltuieli de judecată către părți sau către stat, dispoz. art. 275 C.pr.pen. având aplicare doar în situația în care materia cheltuielilor de judecată nu ar fi reglementată în Codul de procedură penală

, în virtutea dispoz.art.721 C.pr.civ.

Pe de altă parte, chiar în N. privind F. de protecție a victimelor străzii - art.13, se prevede că, după plata despăgubirilor, persoanele responsabile de producerea prejudiciului trebuie să ramburseze F., nu numai despăgubirea achitată de acesta, ci și cheltuielile legate de instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire, ceea ce înseamnă că și cheltuielile de judecată din procesul penal sunt incluse în garanția de despăgubire.

În privința solicitării F. de a fi obligat „in solidum"; cu inculpatul V. F. la plata despăgubirilor către părțile civile, se constată că și această solicitare este nefondată, raportat la calitatea F. în procesul penal și reglementările legale în materie - L. nr.32/2000.

Atât prin L. nr.32/2000 - art.25/1 alin.10 lit.b, cât și prin N. privind F. de protecție a victimelor străzii ( aprobate prin O. nr.113127/2006 al C. de S. a A.) - art.11 și13 dar și prin jurisprudența în materie (decizia nr.3/2010 a ÎCCJ dată în recursul în interesul legii), se stabilește că F. este cel care despăgubește persoanele prejudiciate prin accidente produse de autovehicule neasigurate, că el are legitimare procesuală pasivă, în calitate de garant al obligației de despăgubire și că, după plata despăgubirilor, F. se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate, persoanele responsabile de producerea accidentului fiind obligate să ramburseze F. despăgubirea achitată.

Rezultă deci că, în această materie nu sunt aplicabile dispozițiile comune din Codul civil (art.1052-1053 C.civ.), ci dispozițiile din reglementările speciale în materie, mai sus menționate.

Indiferent în ce modalitate stabilește instanța obligația de despăgubire a F., acesta are dreptul în virtutea legii speciale, să se întoarcă cu acțiune în regres împotriva inculpatului pentru întreaga sumă plătită persoanei prejudiciate prin accident.

Pentru toate aceste considerente, recursurile declarate în cauză de inculpații P. L. și V. F., părțile civile D. S. A. L., D. Ana-A., D. A.-P., M. E. și M. A. , de către asigurătorul S. G. A. S. și A. F. de protecție a victimelor străzii - se privesc ca nefondate, urmând a fi respinse ca atare, în virtutea dispoz. art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.

În baza art.189 C.pr.pen. se vor stabili în favoarea Baroului C. sumele de câte 100 lei, onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu (avoc. P.a A. D., Pintea O. Roxana, R. Cora C. ), sume ce se vor plăti din fondurile M.ui

Justiției.

În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. vor fi obligați recurenții să plătească suma de câte 200 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații P. L. I., cu domiciliul în B. M., B-dul I. nr.6, ap.2, jud. M. și V. F. domiciliat în C. nr.466, jud. M., de părțile civile D.-S. A., D. ANA-A., domiciliate în B. M., str. Cuza V. nr.2A, ap.40, jud. M., D. P.-A., domiciliat în B. M., str. M., bl.8, ap.42, jud. M., M. E. și M. A., domiciliați în B. M., str. V. nr.80, ap.10, jud. M., A. F. DE P. A V. S., cu sediul social în București, sector 2, str. V. Lascăr nr.40-40 bis și asigurătorul G. A. S. cu sediul în București, str. M. Eminescu nr.45, sector 1 și sediu procesual în B. M., str. A. I. nr.14, ap.3-4, jud. M. - împotriva sentinței penale nr. 671 din 30 martie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al J. B. M.

În baza art.189 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului C. sumele de câte 100 lei, onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu (avoc. P.a A. D., Pintea O. Roxana, R. Cora C.), sume ce se vor plăti din fondurile M.ui

Justiției.

Obligă recurenții să plătească suma de câte 200 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 12 septembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

L. M. ANA C. D. P.

G. M. V.-G.

Red.A.C./Dact..H.C.

3 ex./(...) J..fond: C.R.

← Decizia penală nr. 899/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 93/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1365/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1365/2011, Curtea de Apel Cluj