Decizia penală nr. 1367/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
D. PENALĂ NR. 1367/R/2011
Ședința publică din 12 septembrie 2011
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : L. M., J.ECĂTOR JUDECĂTORI : ANA C.
: D. P. G. : M. V.-G.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror
A. C.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza penală privind recursul declarat de către inculpata H. V. împotriva deciziei penale nr. 3. din 18 mai
2011 a T.ui M., inculpata fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 al.1 Cod penal și uz de fals prev. de art.291 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpatei H. V. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 5 septembrie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că prin sentința penală nr.49 din
10 mai 2010, J. Tg. L., în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c
Cod procedură penală, a achitat pe inculpata G. V. - V., fiica lui I. și M., născută la data de (...) în localitatea C., județul M., CNP 2., posesoare a CI seria MM nr. 3. eliberată de P. T. L., cetățean român, studii liceale, casnică, stagiul militar nesatisfăcut, căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în comuna C., sat C., nr. 54, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, a achitat pe inculpata G. V. - V., cu datele de mai sus, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, a achitat pe inculpata H. V., fiica lui P. și R., născută la data de (...) în localitatea C., județul M., CNP 2., posesoare a CI seria MM nr. 0. eliberată de P. S. M., cetățean român, studii liceale, pensionară, stagiul militar nesatisfăcut, divorțată, fără antecedente penale, domiciliată în localitatea S. M., strada G. M., nr. 4, ap. 65, județul M., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 291 Cod penal, a condamnat pe inculpata H. V., cu datele de mai sus, la o pedeapsă de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 Cod penal.
A interzis inculpatei H. V. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II - a și lit. b Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2
Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni, stabilit conform art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatei H. V. asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate.
A luat act că partea vătămată C. Ana nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 348 Cod procedură penală, a anulat înscrisul fals denumit „. de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere"; din data de (...), în care figurează în calitate de vânzător H. M. iar în calitate de cumpărători H. V. și G. V. - V., având ca obiect bunurile vânzătoarei cuprinse în Registrul agricol al comunei C., respectiv: casa de locuit cu anexe și suprafața de 3.500 mp grădină, locul numit „. în suprafață de 2.500 mp, locul numit „În față"; în suprafață de 2.000 mp, în Ruieni suprafața de 3.800 mp arabil, locul numit „. J. în suprafață de 1.700 mp. arabil și 1.000 mp fâneață.
În baza art. 191 al. 1 Cod procedură penală a obligat inculpata H. V. la plata sumei de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 192 al. 1 pct.1 lit.a Cod procedură penală a obligat partea vătămată C. Ana, fiica lui I. și D., născută la data de (...), în localitatea C. jud.M., domiciliată în comuna C., sat C. nr.80 jud. M., CNP 2. la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.193 alin.5 Cod procedură penală, a obligat partea vătămată C. Ana la plata către inculpata H. V., a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art.193 alin.2 Cod procedură penală, a obligat inculpata H. V. la plata către partea vătămată C. Ana, a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a constatat că prin plângerea adresată P. de pe lângă J. Tg. L. în dosar nr. 78/P/2007 al P. de pe lângă J. Tg. L. la data de (...), petenta C. Ana domiciliată în C. sat C. nr. 80, jud M., a solicitat începerea urmăririi penale față de învinuitele H. V. și G. V.-V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, fapte prevăzute și pedepsite de art. 290 alin.1 și 291 alin.1 Cod penal.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, învinuitele ar fi falsificat semnătura vânzătorului de pe un contract de vânzare-cumpărare, cu clauză de întreținere și uzând de acest contract falsificat ar fi obținut S. civilă nr.
756/(...) a J.ecătoriei Tg. L., sentință defavorabilă reclamantei.
Din declarațiile martorilor B. P., T. V. și L. I. - persoane prezente la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, reiese că vânzătoarea H. M. - în prezent decedată - a semnat contractul, chiar ea a insistat ca acest contract să se încheie, fiind în deplinătatea facultăților mintale.
La data de (...), prin rezoluția emisă în dosar nr. 78/P/2007 a procurorului de la P. de pe lângă J. T., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitele H. V. și G. V. V. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.290 alin.1 Cod penal și art.291 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.
Petenta, fiind nemulțumită de această rezoluție, a atacat-o la P. ierarhic superior, respectiv P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, arătând că în cauză trebuia efectuată o expertiză criminalistică privind semnătura de pe actul în litigiu, lucru care nu s-a făcut și în această situație soluția este nelegală și netemeinică, iar prin rezoluția nr. 4., procurorul P. de pe lângă Tribunalul Maramureș a dispus respingerea plângerii formulate de petentă.
Petenta C. Ana a formulat plângere în baza art. 2781 Cod procedură penală, la instanța de judecată, care a fost respinsă prin S. penală nr. 53/(...) a J.ecătoriei Tg. L. (fila 160 - dosar parchet). A. sentință a fost atacată cu recurs, care a fost admis de către Tribunalul Maramureș prin D. penală nr. 275/R/(...) (fila 98 - dosar parchet). Cauza a fost trimisă la P. de pe lângă J. Tg. L. în vederea continuării cercetărilor împotriva făptuitoarelor H. V. și G. V.-V. pentru infracțiunea de fals în înscrisuri și uz de fals, prevăzute de art.290 alin.1 Cod penal și art.291 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal. În baza acestei decizii s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva făptuitoarelor H. V. și G. V.-V. prin rezoluția din 02 octombrie 2008, în dosarul nr. 78/P/2007. În dosarul de urmărire penală nr. 78/P/2007 s-au audiat martorii semnatari ai contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, (filele 44 -45 - dosar urmărire penală), care au arătat că înscrisul a fost semnat de către defuncta H. M., în prezența lor. T., în dosar s-au întocmit și două Rapoarte de constatare tehnico-științifică în data de (...) (fila 15), și (...) (fila 22), din ambele rapoarte rezultând că semnătura de la rubrica vânzător H. M. nu a fost realizată de către persoana care a executat semnăturile din înscrisurile de comparație, fiind o imitație servilă a semnăturilor titulare, nepăstrând caracteristicile individuale ale scrisului acesteia, dar nu se poate stabili cu certitudine cine a falsificat această semnătură, deoarece este vorba de o imitație servilă, adică redată prin copiere/suprapunere. Prin rezoluția din (...), pronunțată în dosarul nr. 78/P/2007 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitelor pe considerentul că nu s-a putut stabili cu certitudine dacă vreuna dintre cele două, au contrafăcut semnătura numitei H. M., iar acestea beneficiază de prezumția de nevinovăție. A. rezoluție a fost menținută prin cea din (...) emisă în dosarul nr. 2. al P. de pe lângă J. Tg. L.. Împotriva rezoluției P. de pe lângă J. Tg. L. nr. 2. din (...), petenta C. Ana a formulat plângere înregistrată la J. Tg. L. sub număr (...), solicitând desființarea rezoluțiilor atacate, în temeiul art. 2781 alin.8 lit.b Cod procedură penală, restituirea cauzei la procuror în vederea întocmirii rechizitoriului și trimiterii în judecată a învinuitelor H. V. și G. V. V., iar în subsidiar, reținerea cauzei spre judecare în complet legal constituit. Prin încheierea din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...), J. Tg. L. a admis plângerea petentei C. Ana, în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. c Cod procedură penală. Pentru a pronunța această hotărâre J. Tg. L. a avut în vedere următoarele considerente: Din rapoartele de constatare tehnico-științifică, a rezultat că semnătura defunctei H. M. este contrafăcută. H. V. a afirmat că defuncta H. M. a semnat în fața ei, aspect învederat și de martori însă contrazis de probele științifice, care concluzionează că semnătura este contrafăcută. G. V.-V. a fost singura care a afirmat că nu a fost prezentă la semnarea contractului și a semnat ulterior. Ca urmare a acestei stări de fapt, instanța a reținut că este suficient probatoriul pentru judecata cauzei, intimatele beneficiind de prezumția de nevinovăție până la soluționarea definitivă a speței, dar se impune, ca în cadrul judecății să se clarifice dacă acest înscris este fals așa cum rezultă din raportul întocmit, dacă martorii semnatari chiar au asistat personal la semnarea acestui înscris de către defuncta H. M., dacă intimatele sau alte persoane au contrafăcut înscrisul contestat și dacă, cu știință, intimatele au folosit înscrisul presupus falsificat. Instanța a reținut că, în conformitate cu art. 52 din Codul de procedură penală și art. 66 din Codul de procedură penală, orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție, inclusiv intimatele, dar tot așa instanța a reținut că, procesul penal, în condițiile art. 1, 2, 3, 4 Cod de procedură penală are ca scop constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel încât orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției ei. Toate actele necesare desfășurării procesului se îndeplinesc din oficiu, în scopul aflării adevărului, ori în acest caz se impune a se clarifica cu certitudine faptele și vinovăția intimatelor, raportat la contrarietatea probelor existente la dosar. D. se va dovedi că actul este falsificat se va proba cu certitudine vinovăția cel puțin a intimatei H. V., care afirmă că actul a fost semnat în fața ei. La fel se va dovedi neveridicitatea declarațiilor martorilor audiați în cauză. Pe cale de consecință, instanța a desființat R. din (...), emisă în dosar nr. 78/P/2007 al P. de pe lângă J. Tg. L. și R. din (...) emisă în dosarul nr. 2. al P. de pe lângă J. Tg. L. și a reținut cauza spre judecare sub aspectul săvârșirii de către inculpatele H. V. și G. V.-V. a infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal și uz de fals prevăzută de art. 291 Cod penal . În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatelor H. V. și G. V. V. că la data de (...) au procedat la falsificarea unui înscris sub semnătură privată, respectiv contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, în sensul contrafacerii semnăturii vânzătoarei H. M., în prezent decedată, înscris pe care l-au folosit ulterior în cadrul unor procese civile purtate între inculpate și partea vătămată, finalizate cu pronunțarea unor hotărâri judecătorești favorabile inculpatelor. În faza de judecată au fost audiate partea vătămată C. Ana, inculpatele H. V. și G. V. V., și martorii B. P., L. I., T. V., M. P. Din examinarea probelor administrate în cauză, mai sus expuse, instanța a reținut că starea de fapt descrisă prin actul de sesizare este parțial dovedită, astfel: În fapt, prin sentința civilă nr. (...), J. Tg. L. a dispus validarea contractului de întreținere încheiat între defuncta H. M. și inculpatele H. V. și G. V. V. precum și întabularea în CF în favoarea celor două, a imobilelor menționate în contract. Prin raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de către S. C. din cadrul Inspectoratului de P. al J. M. nr. 113.375/(...), s-a concluzionat că semnătura aflată la rubrica „. H. M. pe contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere încheiat la data de (...) între H. M., în calitate de vânzător, și H. V. și G. V. V., în calitate de cumpărători, nu a fost realizată de către persoana care a executat semnăturile model de comparație, respectiv numita H. M., în prezent decedată. Aceleași concluzii au fost reiterate prin raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de către S. C. din cadrul Inspectoratului de P. al J. M. nr. 291.244/(...), în baza altor scripte de comparație care poartă semnătura defunctei H. M.. La întocmirea celor două rapoarte au fost avute în vedere înscrisuri care emană de la defuncta H. M., fapt necontestat de părți. U. dintre acestea sunt mai vechi, datând din anii 1973 - 1975 însă au fost depuse spre comparație și înscrisuri semnate de defunctă în anul 2001, perioadă nu foarte îndepărtată de momentul decesului său. Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 113.444/0(...) întocmit de către S. C. din cadrul Inspectoratului de P. al J. M., s-a concluzionat că nu se poate stabili dacă semnătura depusă la rubrica „. H. M. pe contractul vânzare cumpărare cu clauză de întreținere a fost realizată de către H. V. sau G. V. V., datorită faptului că aceasta este o imitație servilă a semnăturilor titularei și nu păstrează caracteristici de individualizare a scrisului persoanei care a realizat-o. Potrivit declarațiilor martorilor B. P., T. V. și M. P., persoane care susțin că ar fi fost prezente la semnarea contractului validat prin sentința civilă susmenționată, defuncta H. M. - în prezent decedată - a semnat contractul. Defuncta ar fi fost cea care a insistat în încheierea contractului, fiind în deplinătatea facultăților mintale. Martora M. P. a arătat că a venit în locuința inculpatei H. V. în momentul în care se citea contractul, de față fiind H. M., inculpata, fostul soț al acesteia, și încă două persoane pe care nu le cunoștea. Deși nu a fost invitată, a rămas și a văzut când s-a semnat contractul. A părăsit incinta locuinței după 20 de minute - o oră, timp în care nu a plecat nici o persoană din cele prezente. Dimpotrivă, martora T. V. a arătat că a plecat imediat după ce a semnat contractul respectiv, întrucât avea mâncarea pe foc și nu a făcut referire cu privire la prezența martorei M. P. la momentul semnării contractului. Tot martora T. V. a arătat că la momentul în care a ajuns în apartamentul inculpatei H. V., două persoane tocmai ieșeau, una dintre ele fiind L. I. A. din urmă însă, potrivit declarației date în fața instanței, a ajuns în apartament când mai era prezentă doar H. V. Instanța a reținut totodată oscilația martorei M. P. în declarația dată arătând inițial că era vorba de un singur contract. A arătat apoi că nu s-a citit contractul cu glas tare, ci separat de către H. M. și de către fostul soț al inculpatei H. V., martora amintindu-și brusc că era vorba de două contracte. Aceeași martoră arată cu certitudine că respectivul contract a fost semnat în dreapta jos, iar semnăturile tuturor părților prezente erau aranjate în pagină una sub alta, împrejurare care nu corespunde realității. Declarațiile acestor martori sunt vădit contradictorii și nu se coroborează nici cu concluziile celor două rapoarte de constatare tehnico- științifică nr. 113.375/(...) și nr. 291.244/(...) și nici cu mențiunile din înscrisul denumit „. de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere"; din data de (...), în care figurează în calitate de vânzător H. M. iar în calitate de cumpărători H. V. și G. V. - V., având ca obiect bunurile vânzătoarei cuprinse în Registrul agricol al comunei C., respectiv: casa de locuit cu anexe și suprafața de 3.500 mp grădină, locul numit „. în suprafață de 2.500 mp, locul numit „În față"; în suprafață de 2.000 mp, în Ruieni suprafața de 3.800 mp arabil, locul numit „. J. în suprafață de 1.700 mp. arabil și 1.000 mp fâneață, fapt care a convins instanța, că acesta este fals. Legiuitorul a incriminat falsul în înscrisuri sub semnătură privată în cuprinsul art. 290 alin. 1 Cod penal, definindu-l ca fiind ". unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288 Cod penal, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire. T., a incriminat uzul de fals în cuprinsul art. 291 Cod penal, definindu-l ca fiind ". unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice,"; Din probatoriul administrat în cauză nu s-a putut stabili dacă semnătura depusă la rubrica „. H. M. pe contractul vânzare cumpărare cu clauză de întreținere a fost realizată de către inculpatele H. V. sau G. V. V., motiv pentru care instanța a dispus achitarea acestora în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal. T., în baza art. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, instanța a dispus achitarea inculpatei G. V. - V. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 Cod penal, având în vedere că aceasta nu a fost prezentă la pretinsa încheiere a contractului și nici nu s-a făcut dovada că s-ar fi folosit de înscris cunoscând că acesta ar fi fals, nefiind astfel întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective. În drept, fapta inculpatei H. V. de a se folosi de înscrisul intitulat „. de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere"; din data de (...), în cadrul procesului civil finalizat prin S. civilă nr. 756/(...) a J.ecătoriei Tg. L., săvârșită cu intenție directă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 Cod penal. Inculpata H. V. a susținut că a fost prezentă la momentului semnării contractului, fapt care coroborat cu concluziile celor două rapoarte de constatare tehnico-științifică nr. 113.375/(...) și nr. 291.244/ (...), a convins instanța că aceasta s-a folosit de înscris știind că este fals. La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal și art. 52 Cod penal. Față de aceste aspecte, în baza art. 291 Cod penal, a condamnat pe inculpata H. V., la o pedeapsă de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 Cod penal. S-a apreciat că, față de natura și circumstanțele reale de săvârșire a faptei, dreptul de a alege al inculpatei nu ar trebui să fie afectat, astfel încât aplicarea acestei pedepse accesorii nu se impune, în schimb a interzis inculpatei H. V. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II - a și lit. b Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal. În baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni, stabilit conform art. 82 Cod penal, apreciind că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, chiar și cu suspendare, o va face pe inculpată să conștientizeze gravitatea faptei sale. În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, a suspendat și executarea pedepsei accesorii. În baza art. 348 Cod procedură penală, instanța a anulat înscrisul fals denumit „. de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere"; din data de (...), în care figurează în calitate de vânzător H. M. iar în calitate de cumpărători H. V. și G. V. - V., având ca obiect bunurile vânzătoarei cuprinse în Registrul agricol al comunei C., respectiv: casa de locuit cu anexe și suprafața de 3.500 mp grădină, locul numit „. în suprafață de 2.500 mp, locul numit „În față"; în suprafață de 2.000 mp, în Ruieni suprafața de 3.800 mp arabil, locul numit „. J. în suprafață de 1.700 mp. arabil și 1.000 mp fâneață. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatele H. V. și G. V. V., apeluri respinse ca nefondate prin decizia penală nr.39 din 18 mai 2011 a T.ui M.. D. instanței de apel a fost atacată cu recurs de către inculpata H. V., prin apărător, solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea hotărârii atacate și achitarea sa, în baza dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a, art.10 lit.a Cod procedură penală, pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art.291 al.1 Cod penal, soluție decurgând din aplicarea principiului „in dubio pro reo";, dar și din probele administrate, respectiv declarațiile martorilor. În subsidiar, a solicitat achitarea în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală, întrucât nu este realizată latura obiectivă a infracțiunii. În motivare a arătat că fiind vorba de un contract de întreținere, respectiv un contract „intuitu personae";, leziunea sau alte cauze, inclusiv lipsa semnăturii, putea fi invocată doar de defunctă, nu și de succesori. În această situație, C. Ana nu poate figura în cauză ca și parte vătămată sau parte interesată. Sub acest aspect, cerința „producerii de consecințe juridice"; nu este realizată. Curtea, examinând recursul promovat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări: Probatoriul administrat în cauză, atât în fața judecătoriei cât și în fața T.ui M. a fost corect perceput și în detaliu analizat de magistrații fondului, acesta nefiind de natură a conduce la achitarea inculpatei H. V. de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal. În vederea aflării adevărului, Curtea este obligată să lămurească speța sub toate aspectele, pe bază de probe; acestea nu au o valoare mai dinainte stabilită, aprecierea fiecăreia făcându-se în urma examinării tuturor probelor administrate. A. însemnând că nu există o preferință legală, după cum o probă este administrată în faza de urmărire penală sau în cursul judecății, tot astfel cum nu există o ierarhie, din punctul de vedere al valorii probatorii, între diferitele mijloace de probă enumerate în articolul 64 Cod procedură penală. De aceea, nici declarațiile inculpatei H. V. nu au o valoare absolută, cu atât mai mult cu cât ele nu sunt în sensul recunoașterii faptei imputate, ci și acestea trebuie coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. În speță, examinând atât hotărârile pronunțate de către judecătorie și tribunal cât și întregul material probator administrat în faza de judecată, este evident că întreaga acuzare a inculpatei recurente își găsește centrul de greutate în propriile sale declarații autoincriminatoare. Astfel, în declarația de la fila 38 instanță fond recurenta precizează „vânzătoarea H. M. a venit la mine în S. unde am perfectat înțelegerea, actul a fost redactat de către un avocat, semnat în fața mea și a martorilor de către vânzătoarea H. M.. Curtea reține că din actele și lucrările dosarului a reieșit că prin sentința civilă nr.756/(...) pronunțată de J. Tg. L. s-a dispus validarea contractului de întreținere încheiat între defuncta H. M., în calitate de întreținută și inculpatele H. V. și G. V. V., în calitate de întreținătoare, precum și întabularea în C.F. în favoarea celor două inculpate a imobilelor menționate în contract. Din proba științifică depusă la dosar, respectiv raportul de constatare tehnico-științifică nr. 113.444/0(...) întocmit de către S. C. din cadrul Inspectoratului de P. al J. M., s-a concluzionat că nu se poate stabili dacă semnătura depusă la rubrica „. H. M. pe contractul vânzare cumpărare cu clauză de întreținere a fost realizată de către H. V. sau G. V. V., datorită faptului că aceasta este o imitație servilă a semnăturilor titularei și nu păstrează caracteristici de individualizare a scrisului persoanei care a realizat-o";. Curtea reține că în raport de aceste concluzii, prima instanță în mod întemeiat a constatat că în sarcina recurentei nu poate fi reținută infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 al.1 Cod penal și a dispus achitarea acesteia. Însă, pe baza raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de către S. C. din cadrul I.P.J. M. nr.113.375/(...) și a raportului nr.291.244/(...), s-a concluzionat că semnătura aflată la rubrica „. H. M. pe contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat la data de (...) între H. M., în calitate de vânzător și H. V. și G. V. V. în calitate de cumpărători, nu a fost realizată de către persoana care a executat semnăturile model de comparație, respectiv defuncta H. M.. Curtea reține că la întocmirea celor două rapoarte de constatare tehnico-științifică s-a avut în vedere contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere în original și scripte de comparație emanând de la defuncta H. M. din diferite perioade, scripte depuse și de către părți. În cursul judecății în apel, Tribunalul Maramureș a încuviințat efectuarea unei expertize criminalistice de către L. I. de E. C. C. cu același obiectiv. Prin raportul nr.64/(...) s-a concluzionat că semnătura depusă la rubrica „. H. M. pe contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere datat (...), nu aparține titularei H. M.. În fața instanței de fond- J. T.-L. au fost audiați și martorii B. P., T. V., M. P. și L. I., care au susținut că au asistat la semnarea contractului în litigiu de către defuncta H. M., însă între declarațiile acestor martori există contradicții cu privire la persoanele prezente la semnarea contractului, ordinea semnării și chiar numărul de înscrisuri semnate. Aceste declarații nu se coroborează nici cu concluziile certe ale constatărilor tehnico-științifice și expertizei criminalistice, care au stabilit dincolo de orice dubiu că semnătura de pe contractul în litigiu nu aparține titularei H. M., putându-se astfel reține că această semnătură a fost contrafăcută, neputându-se însă dovedi că falsul ar fi fost realizat de către recurenta H. V. Așa fiind, fapta inculpatei H. V. de a folosi înscrisul falsificat, în cadrul procesului civil, soluționat prin sentința civilă nr.756/(...) a J.ecătoriei Tg. L., realizează elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prev. de art.291 Cod penal. Potrivit practicii constante a instanței supreme, Curtea reține că „ uzul de fals este o infracțiune instantanee; ea se consumă în momentul folosirii de către subiect a înscrisului falsificat. Pentru existența infracțiunii de uz de fals nu este relevant motivul ce stă la baza activității infracționale. Este suficient ca făptuitorul să folosească înscrisul falsificat, știind că este fals și să urmărească producerea unor consecințe juridice";. Din probele dosarului reiese fără echivoc, că recurenta H. V. a declarat mincinos în sensul că defuncta H. M. a semnat în fața ei și a martorilor B. P., T. V., M. P. și L. I. contractul de întreținere, câtă vreme probele științifice depuse la dosar, dovedesc contrariul, respectiv că actul în litigiu nu a fost semnat de defunctă. Afirmând și în prezent că acel contract de întreținere a fost semnat de defuncta H. M., în fața ei, recurenta se prevalează de declarații mincinoase, care nu sunt susținute însă de probele științifice administrate în cauză și care probează contrariul. Pe cale de consecință, apare indubitabil că recurenta a utilizat înscrisul despre care avea cunoștință că este fals, - ea susținând împotriva probelor științifice care atestă că nu H. M. a semnat contractul de întreținere - în cursul procesului civil, tocmai pentru a produce consecințe juridice și a intra în posesia bunurilor pe care afirmativ i le-ar fi lăsat defuncta. Astfel, folosirea în procesul civil a înscrisului falsificat a generat consecințe juridice, prin drepturile la care a dat naștere, potrivit hotărârilor judecătorești pronunțate în materie civilă în favoarea recurentei. Pe de altă parte, infracțiunea de uz de fals este una de pericol, iar subiect pasiv al infracțiunii este persoana ale cărei interese au fost lezate prin folosirea înscrisului falsificat. Chiar dacă în speță, înscrisul falsificat este un contract „intuitu personae";, supus în procesul civil regulilor decurgând din acest caracter, această împrejurare nu exclude calitatea de subiect pasiv în procesul penal a numitei C. Ana, succesoarea defunctei H. M., ale cărei interese patrimoniale au fost atinse, prin utilizarea de către recurentă a înscrisului falsificat, în procesul civil. Pentru motivele ce preced, cererea de achitare a inculpatei H. V. în baza art.10 lit.a sau art 10 lit.d raportat la art 11 pct. 2 lit.a Cod procedură penală nu poate fi primită. Întrucât în cauză nu sunt incidente nici prevederile art. 3859 alin 3 Cod procedură penală vizând cazurile de casare care se pot lua în considerare din oficiu, Curtea va respinge ca nefondat în baza art. 38515pct. 1 lit.b Cod procedură penală recursul inculpatei. Se va stabili în favoarea Baroului C., suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, în baza art.189 Cod procedură penală. Văzând dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală recurenta va fi obligată să plătească în favoarea statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata H. V., domiciliata in S. M., str. G. M., nr. 4, ap.65, jud. M., împotriva deciziei penale numărul 3. din (...) a T.ui M.. Stabilește în favoarea Baroului C., suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpata recurentă să plătească în favoarea statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial. D. este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. L. M. ANA C. D. P. M. V. G.red.PD/M.N. (...) - 4 ex jud.fond:C. B. jud.apel: Anda Farc O.Gondor
| ← Încheierea penală nr. 867/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 696/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
