Decizia penală nr. 1390/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 1390/R/2011

Ședința publică din 15 septembrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : M. B. - judecător

JUDECĂTORI : V. G.

GREFIER : M. N.

D. P.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin

P. - S. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul B. A. împotriva deciziei penale nr.135 din data de (...) a T.ui C. N., pronunțată în dosar nr.(...), trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 al.1, 2, 3, 4 C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Jitaru D., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea responsabile civilmente SC E. S.

P. de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care,

Apărătorul inculpatului depune motivele de recurs formulate în cauză.

De asemenea, la data de 15 septembrie 2011, s-a depus la dosar din partea SV I. G. S. prin care se învederează că nu pot fi prezenți la acest termen de judecată, motivat de faptul că, reprezentantul este prezent la o altă cauză aflată pe rolul J. S.-M.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să sedispună achitarea inculpatului în baza art. 11 pct.2 lit.a cu aplicarea art. 10 lit.b Cod procedură penală, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, în mod greșit instanța de apel a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare cu suspendarea condiționată a executării ei. În mod greșit instanțele de judecată au reținut faptul că inculpatul ar fi indus în eroare partea vătămată în scopul obținerii unui folos injust în condițiile în care inculpatul a achitat mai mult de

½ din prețul utilajului, ulterior constatând că acesta nu funcționează iar în aceste condiții a încercat să convingă firma care i l-a vândut să facă demersurile necesare pentru ca acesta să poată fi folosit.

Singurele mijloace de probă care îl incriminează sunt declarațiile unor martori a căror bună credință este clar pusă la îndoială ținând cont de faptul că aceștia sunt angajați ai părții civile.

Cu privire la latura civilă, se arată de apărătorul inculpatului că, în mod greșit s-a admis acțiunea civilă. De altfel acordarea de penalități de întârziereeste nelegală întrucât instanța a cumulat răspunderea civilă delictuală cu răspunderea civilă contractuală.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat deinculpat ca fiind nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

În continuare se arată de reprezentantul parchetului că, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul și prin prisma temeiurilor invocate de inculpat în apel, s-a apreciat că prima instanță a administrat un probatoriu complet pe fundamentul căruia a stabilit o stare de fapt corespunzătoare realității obiective.

În mod evident inculpatul a prezentat ca mincinoasă, trasului, respectiv B., o situație care în realitate se prezenta în alt mod. Din punctul de vedere al existenței infracțiunii de înșelăciune nu are relevanță faptul că inculpatul a fost, se pare sfătuit de către un funcționar al B., să declare ca fiind pierdută fila de cec emisă anterior în favoarea părții civile. S. pe care l-a urmărit inculpatul la acel moment, a fost să evite restul de preț pentru aparatul achiziționat de la partea civilă, în condițiile în care el deținea acel aparat, și îl folosea. Este de neînțeles, din punct de vedere subiectiv și deci al existenței vinovăției inculpatului, de ce acesta nu a preferat să își anunțe partenerii contractuali despre faptul că aparatul ce făcea obiect al convenției părților nu funcționează deloc sau cel puțin în parametrii de eficiență și despre plata restului de preț, în condițiile în care inculpatul susține că a anunțat firma vânzătoare despre defecțiunile apărute în funcționarea acelui aparat.

Se apreciază de reprezentantul parchetului că, instanța de fond a dat stării de fapt rezultate din mijloacele de probă, corect și riguros interpretate, de la dosar, o încadrare juridică corectă, reținând în mod judicios că inculpatul nu a utilizat mijloace frauduloase la inducerea în eroare a părții vătămate.

Pedeapsa ce s-a aplicat inculpatului a fost judicios dozată, prin evaluarea corectă și în spiritul legii, a tuturor criteriilor de individualizare oferite de art. 72 Cod penal, fiind valorificate cele în favoarea inculpatului și care decurg din comportarea bună a acestuia în societate până la momentul săvârșirii faptei.

Cu privire la latura civilă a cauzei, se arată de reprezentantul parchetului că a primit o soluție adecvată, instanța luând în considerare și clauzele contractuale ce au intervenit între părți, fiind demonstrată pe deplin existența și întinderea prejudiciului, vinovăția inculpatului decurgând evident și din cele reținute în precedent, iar raportul de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului și paguba suferită de partea vătămată fiind și el clar conturat.

Inculpatul B. A. având ultimul cuvânt arată că a fost înșelat. Mai arată că toate contractele au fost trimise pe calculator. A. este conservat la sediul firmei SC E. S. S. instanței de recurs pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună achitarea sa.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 934/(...) a J. C.-N. a fost respinsă cererea formulată de apărătorul inculpatului privind schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul B. A. a fost trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Tribunalul Cluj din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin 1,

2, 3, 4 C. penal în infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin 1 C. penal;

- în temeiul art. 334 C. proc. penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul B. A. a fost trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Tribunalul Cluj din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215alin 1, 2, 3, 4 C. penal în infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 3,

4 C. penal și în consecință;

- a fost condamnat inculpatul B. A., pentru săvârșirea infracțiunii de : înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin 1, 3 , 4 C. penal cu aplic art. 74 lit. a

C. penal rap. la art. 76 lit c C. penal la o pedeapsă de 2 ani închisoare;

- în baza art. 71 alin 2 C. penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua C. penal ca și pedepse accesorii pe durata stabilită în art. 71 alin 2 C. penal;

- în temeiul art. 81 C. penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art. 82 C. p., iar în temeiul art. 71 alin 5 C. penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii;

- în baza art. 359 C. proc. penală s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepselor în cazul încălcării prevederilor art. 83 C. penal;

- a-a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă S. V. I. G. S., și în temeiul art. 14 C. proc. penală rap. la art. 346 C. proc. penală combinat cu art. 998 C. civil art.. 1000 alin 3 C. civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. S. la plata sumei de

13.699,89 lei cu titlu de despăgubiri civile către S. V. I. G. S. plus penalitățile de întârziere în sumă de 82.199,34 lei;

- în temeiul art. 191 alin 1, 3 C. proc. penală a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. S. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 800 lei;

- conform art. 189 C proc. penală onorariul av. oficiu în sumă de 200 lei s-a avansat din FMJ d-nei av. Badau Adela I..

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 26 octombrie 2006 între S. V. I. G. S. și S. E. S. reprezentată de inculpatul

B. A. a fost încheiat un contract de vânzare cumpărare cu privire la un aparat de dejantat rejantat camioane TISO 2000 la prețul de 5900 euro + TVA, respectiv 24.854,34 lei . Plata urma a se efectua astfel, 11.184,45 lei cu ordin de plată până la (...) iar restul, respectiv 13.668,89 Iei, cu filă cec scadentă la (...). La acea dată, S. V. I. G. S. a emis factura fiscală seria CJYEL nr. 1663234 pentru cumpărătorul S. E. S. reprezentând avans conform contractului încheiat între părți la aceea dată nr. 422/(...) pentru suma de 11.184,45 lei.

Conform clauzelor contractului semnat între părți, pentru restul de plată a fost emisă o filă cec cu scadența la 2 decembrie 2006. Fila cec a fost semnată și ștampilată de către reprezentantul S. E. S., inculpatul B. A. și a fost înmânată reprezentantului S. V. I. G. S., Vamoș Sorin V..

A. urma a fi livrat S. E. S. în termen de 7 zile de la achitarea avansului,

și a fost pus în funcțiune conform procesului verbal nr. 463/(...) semnat de reprezentantul S. V. I. G. S., S. R. și reprezentantul S. E. S., inculpatul B. A.

La 7 noiembrie 2006, după livrarea și punerea în funcțiune a aparatului, însă înainte de a se introduce la plată fila cec P 308 04397022, inculpatul. B.

A. a declarat în fața reprezentanților B. că fila cec în discuție nr. P308 4397022 pentru suma de 13.699,89 lei este pierdută și astfel la 1(...) B. a refuzat plata filei cec introdusă la plată la (...) pe motivul: filă cec declarată pierdută, furată, distrusă.

La data de 30 noiembrie 2006 au fost emise de către SC V. I. G. S. facturile fiscale seria CJYEL nr. 1665153 reprezentând valoarea totală a bunului livrat, factura fiscală storno CJYEL 1665152 cu privire la plata tăcută în avans de către SC E. S. și factura fiscală nr. CJYEL 1665154 reprezentândcontravaloarea transportului, care conform clauzelor contractuale trebuia suportat de societatea cumpărătoare.

La 29 noiembrie S. E. S. înștiințează S. V. I. G. S. cu privire la defecțiunea survenită la aparatul achiziționat, fără însă a aduce la cunoștință împrejurarea că fila cec a fost declarată pierdută. La data de 4 decembrie 2006 din nou S. E. S. înștiințează S. V. I. G. S. cu privire la defecțiunea aparatului,

și din nou nu aduc la cunoștința reprezentanților S. V. I. G. S. împrejurarea că fila cec a fost declarată pierdută.

Reprezentanții S. V. I. G. S., în virtutea clauzelor contractului semnat, s- au deplasat în comuna S. P. la sediul S. E. S. și au remediat defecțiunea apărută. Nici cu această ocazie nu li s-a adus la cunoștință declararea ca pierdută a filei cec, conform declarațiilor martorilor N. V. D. și ale martorului S. S. O. Inculpatul a recunoscut faptul că urmare a sesizării sale s-au deplasat reprezentanții societății vânzătoare însă, conform declarației sale, aparatul nu a fost remediat.

Susținerile persoanei vătămate și ale martorilor sunt confirmate de procesul verbal de predare, primire, școlarizare, și punere în funcțiune a aparatului încheiat la 30 noiembrie 2006 proces verbal semnat de inculpatul B. A., fiind totodată și infirmate susținerile inculpatului cu privire la împrejurarea că aparatul nu a fost reparat.

La 16 aprilie 2007 lucrători de poliție din cadrul IPJ- SIF C. s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către B. A. a infracțiunii de înșelăciune constând în aceea că, în calitate de reprezentant al SC E. S., a achiziționat de la SC V. I. G. S. un aparat pentru plata căruia a emis o fila cec, iar apoi această filă cec a fost refuzată la plată pe motivul declarării ca pierdută, sustrasă, distrusă.

Cu privire la fapta comisă, cu ocazia audierii sale, inculpatul B. A. a arătat că motivul pentru care a declarat în mod neadevărat în fața B. că fila cec în discuție este pierdută, deși a fost emisă la 26 octombrie 2006 în favoarea S. V. I. G. S., ca plată pentru aparatul achiziționat de la aceea societate, este acela că, de la momentul livrării și până la momentul la care trebuia efectuat restul de plată, aparatul achiziționat s-a defectat, și astfel nu a mai vrut să efectueze plata întrucât, în opinia sa, nu au fost respectate clauzele contractului. Totodată inculpatul B. A. a recunoscut, fapt confirmat de înscrisurile depuse la dosar, că avea disponibil în cont și astfel se putea efectua plata odată introdusă fila cec în discuție. Astfel, la fila 105 se află un extras de cont din care rezultă că la 6 decembrie 2006, cu o zi înainte de prezentarea la plată a filei cec, realizată la 7. 2006, în cont exista suma de 15.664, 93 lei, iar la 8 decembrie

2006 exista în cont suma de 14.930,12 lei. La data de 12 decembrie 2006, data la care a fost refuzată la plată fila cec, în cont era un disponibil de 16.287,12 lei. Declarațiile inculpatului cu privire la funcționalitatea aparatului au fost aduse la cunoștința partenerilor contractuali abia la sfârșitul lunii noiembrie, notificarea făcută de inculpat la B. fiind cu mult anterioară, respectiv 7 noiembrie 2006. Astfel, declararea necorespunzătoare a adevărului făcută în fața B. cu privire la pierderea filei cec, a reprezentat o manopera frauduloasa în sensul alineatului 1 al articolului 215 C. pen. Această manopera frauduloasă a fost efectuată de inculpat pe parcursul executării unui contract valabil încheiat între părți, fără a fi adusă la cunoștința partenerului comercial, și realizată astfel încât a fost produsă o pagubă în patrimoniul SC V. I. G. S.

Prin declarația mincinoasă făcută de inculpatul B. A. a fost determinată banca să refuze la plată fila cec. Acest ordin a fost dat de inculpat în scris, iar conform acestei notificări făcute de inculpat banca a refuzat plata filei cec introdusă, deși exista disponibil în cont. Este evident că în lipsa acesteinotificări făcute de inculpat banca ar fi efectuat plata. Singurul motiv pentru care a fost refuzată plata filei cec a fost notificarea inculpatului cu privire la pierderea filei cec, situație neadevărată.

Potrivit art.215 alin 1 C.penal infracțiunea de înșelăciune constă în inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase sau ca mincinoase a unei fapte adevărate în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.

Înșelăciunea calificată constă conform alin.2 din același articol folosirea de nume sau calități mincinoase sau alte mijloace frauduloase, săvârșite în așa fel încât fără această eroare, cel înșelat nu ar fi acceptat încheierea sau executarea vreunui contract sau convenție.

În aceeași ordine de idei, în ceea ce privește fila cec emisă, aceasta a fost folosită de inculpat pentru a oferi încă o garanție părții vătămate și să înlăture eventualele suspiciuni ce ar fi putut să apară ca fiind o garanție a „ seriozității"; cumpărătorului și a plății prețului.

În contextul celor de mai sus este evident că de la început inculpatul a avut reprezentarea întregii activități pe care a pus-o la punct amănunțit și a profitat de plata în rate a prețului astfel că și-a pus în aplicare planul nefiindu- i greu să amăgească prin diverse mijloace partea vătămată completând și înmânându-i acesteia o fila cec pe care la nici 10 zile a declarat-o pierdută la bancă. Nu se poate reține apărarea inculpatului potrivit căreia a fost sfătuit de angajatul băncii să declare fila cec pierdută pentru a-i determina pe cei de la firma vânzătoare să se deplaseze pentru a remedia defecțiunile aparatului întrucât fila cec a fost declarată pierdută cu mult înainte ca inculpatul să notifice vânzătorul (sfârșitul lunii noiembrie 2006) despre existența unei defecțiuni din care se deduce împrejurarea potrivit căreia la data declarării pierdute a filei cec utilajul nu era defect însă inculpatul conștientizând ulterior consecințele faptei sale a încercat să acopere urmările nesăbuite ale faptei sale încercând fără rezultat să dea o justificare acțiunii sale dar care nu este de natură a convinge instanța cu privire la lipsa vinovăției acestuia. Nu mai departe nici la momentul la care reprezentanții vânzătoarei de bună credință s- au deplasat la sediul societății inculpatului și au remediat defecțiunile inculpatul nu le-a adus la cunoștință că a declarat pierdută fila cec continuând pe parcursul lunii decembrie 2006 să notifice vânzătoarea că refuză plata prețului efort de-a dreptul inutil atâta timp cât la (...) s-a aflat ca fila cec a fost declarată pierdută de inculpat și nu mai poate fi încasată existând refuzul băncii. Dealtfel toate manoperele apărute după (...) ale inculpatului, notificări, acțiuni în justiție, nu sunt decât simple încercări ale inculpatului prin care să dea aparența neexecutării contractului ca urmare a culpei vânzătorului, acțiuni a căror rezultat nu au interferenta cu manoperele frauduloase anterioare ale acestuia și nu sunt menite să-l exonereze pe inculpat de la angrenarea răspunderii penale constituind încercări prin care să-și acopere fapta comisă. Trebuie reținut inclusiv aspectul legat de așa zisa defecțiune apărută la utilajul cumpărat și care nu a fost de esență mai degrabă persoana ce s-a deplasat la societatea inculpatului pentru a remedia defecțiunea a constatat o întrerupere cu energie electrică a aparatului, cablul de alimentare fiind tăiat și cu privire la care a avut bănuiala că a fost anume întrerupt pentru a se găsi un motiv ca urmare a notificării trimise la firma vânzătoare inculpatul neașteptându-se ca imediat după primirea înștiințării în dimineața următoarea, vânzătoarea să și trimită personalul pentru efectuarea reparației inculpatul fiind dealtfel surprins de promptitudinea acestora așa încât trăgândde timp a recurs la ce era mai ușor de defectat întreruperea alimentarii cu energie a utilajului.

Așa cum s-a conturat starea de fapt, instanța de fond a apreciat că infracțiunea comisă de inculpat și pentru care a fost trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Tribunalul Cluj are incidență și alin.3 din art..215 C.penal pentru aceea că partea vătămata a fost indusa în eroare pe parcursul executării contractului. În sarcina inculpatului a reținut săvârșirea infracțiunii de înșelăciune comisă în forma prevăzută de alineatele 13,4 întrucât a existat o acțiune de inducere în eroare a reprezentanților persoanei vătămate prin manopere frauduloase - declararea în mod mincinos că fila cec a fost pierdută (alin 1) realizată pe parcursul executării unui contract (al. 3), notificare ce a determinat banca să refuze plata filei cec în condițiile în care exista disponibil în cont (al.4), prin folosirea acestor manopere frauduloase urmărindu-se obținerea unui folos - neplata unei sume de bani datorate, cu consecința producerii unei pagube în cuantum de 13.669,89 lei în dauna părții civile S. V. I. G. S.

Manoperele frauduloase - declararea în mod mincinos că fila cec a fost pierdută nu constituie conținutul alin. 2 din art. 215 C. penal fiind o acțiune de inducere în eroare în sensul alin 1 din același text de lege, inculpatul nefolosindu-se de nume sau calități mincinoase sau alt mijloc fraudulos motiv pentru care în temeiul art. 334 C. proc. penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul Cluj din înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 2, 3, 4 C. penal în înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 3, 4 C. penal. Corelativ cu această schimbare cererea formulată de apărătorul ales a inculpatului în sensul schimbării încadrării juridice a faptei în art. 215 alin 1

C. penal a fost respinsă pentru considerentele reținute mai sus existând inducerea în eroare pe parcursul executării contractului (art. 215 alin 3 C. penal) iar prin declararea filei CEC pierdută după emiterea acesteia inculpatul a interzis trasului de a plăti posesorului cecului suma pricinuind astfel o pagubă acestuia (art. 215 alin 4 C. penal).

Fapta inculpatului B. A. care, în calitate de administrator la S. E. S. la

26 octombrie 2006 a predat reprezentanților S.V. I. G. S. o filă cec reprezentând rest de plată pentru un utilaj achiziționat conform contractului de vânzare cumpărare încheiat între părți și pe care ulterior la 7 noiembrie

2006 a declarat-o în mod mincinos pierdută, determinând astfel B. Agenția

Pașcani să refuze plata filei cec, totodată, necomunicând persoanei vătămate această manoperă frauduloasă, efectuată în condițiile în care persoana vătămată a executat în continuare contractul încheiat și prin această acțiune a cauzat o pagubă în patrimoniul S. V. I. S. în cuantum de 13.699,89 lei, constituie infracțiunea de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 al. 1, 3, 4 C.

În conformitate cu Norma cadru 7 din 8 martie 1995 emisă de BNR privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit, cu cecuri, pe baza L. nr. 5. asupra cecului, modificată prin O. G. nr. 1., aprobată și modificată prin L. nr. 8., la pct. 67 se arată că, cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din legea asupra cecului, iar la pct. 68 se prevede că mențiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezintă cecul la plată. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plății.

Conform art. 14 din L. 39 din 1934 și a prevederilor normelor mai sus menționate, având în vedere că fila cec a fost emisă pentru plata unui bun achiziționat conform unui contract valabil încheiat între părți, și cum lamomentul prezentării pentru plată fila cec era completată conform contractului încheiat între părți cu toate datele cerute de articolul 1 și art. 11 din L. cecului nr. 59 din 1934 s-a constatat că fila cec a fost în mod valabil emisă, trăgătorul fiind astfel obligat să-și execute obligația. De altfel valabilitatea cecului nu a fost contestată de tras, B. B.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art..72 C.penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social ridicat al faptei, valoarea prejudiciului produs și care deși nu s-a ridicat la o sumă mare nici până în prezent după 4 ani nu a fost achitat, dar nu în ultimul rând atitudinea inculpatului precum și persoana în concret a acestuia care a negat comiterea faptei. Pe de altă parte instanța de fond a reținut că acesta se află la prima confruntare cu rigorile legii penale, nefiind cunoscut ca o persoană cu un comportament neadecvat și care atenuează răspunderea penală conform art.74 lit.a C.penal și odată reținută, conduce la aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege conform art.76 lit.c C.penal.

Judecând în aceste limite, instanța de fond a apreciat că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare este în măsură să contribuie la realizarea scopurilor coercitive și reeducative ale legii penale.

În baza art. 71 alin 2 C. penal a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua C. penal ca și pedepse accesorii pe durata stabilită în art. 71 alin 2 C. penal.

În temeiul art. 81 C. penal instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art. 82 C. penal iar în temeiul art. 71 alin 5 C. penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C. proc. penală instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepselor în cazul încălcării prevederilor art. 83 C. penal.

Persoana vătămată, S. V. I. G. S., prin reprezentantul său Vamoș Sorin

V., a apreciat valoarea prejudiciului cauzat societății de către inculpatul B. A. la 13.669,89 lei la care se adaugă suma de 30 lei precum și penalitățile aferente în sumă de 82.199,34 lei și a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal. Analizând pretențiile civile solicitate de către partea civilă instanța de fond a constatat că acestea sunt dovedite.

În sensul celor de mai sus evocate instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă și în temeiul art. 14 C. proc. penală rap. la art. 346 C. proc. penală combinat cu art. 998 C. civil art. 1000 alin 3 C. civil a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. S. la plata sumei de 13.699,89 lei cu titlu de despăgubiri civile către S. V. I. G. S., plus penalitățile de întârziere în suma de 82.199,34 lei așa cum au fost solicitate, 3% pe zi conform contractului calculate asupra debitului restant de la scadența filei CEC, (...) pentru 200 zile întârziere utilajul și în prezent aflându-se în posesia inculpatului fiind angrenată răspunderea civilă a comitentului pentru fapta prepusului inculpatul fiind administrator în cadrul societății.

În temeiul art. 191 alin 1, 3 C. proc. penală a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. S. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 800 lei.

Conform art. 189 C proc. penală onorariul av. oficiu în sumă de 200 lei a fost avansat din FMJ d-nei av Badau Adela I..

Împotriva acestei hotărâri au promovat apel inculpatul B. A. atât în nume personal cât și în calitate de administrator al SC E. S. și partea civilă SC V. I. G. S., declarațiile fiind înregistrate la Judecătoria Cluj-Napoca la data de (...) respectiv la data de (...), aceasta din urmă fiind anterior depusă la poștă la data de 26 noiembrie 2010.

În motivarea apelului inculpatul B. A., în nume personal și în calitate de administrator al părții responsabile civilmente a criticat soluția primei instanțe ca nelegală și netemeinică. În primul rând, au arătat că organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu, după care au reținut o stare de fapt greșită, prin interpretarea eronată a probelor și a normelor legale. Bunul a fost predat la data de (...), fără ca inculpatului să i se facă un instructaj cu privire la modul de folosire a acestuia, astfel că, la momentul la care a declarat pierdută fila CEC inculpatul nu a acționat cu rea credință, ci a dorit doar să atragă atenția reprezentanților părții civile că aparatul ce a făcut obiectul contractului dintre părți, nu a funcționat practic niciodată. Greșit se reține că inculpatul a desfășurat manopere de încercare, de distrugere și de defectare a acelui aparat. În mod greșit instanța de fond a procedat la audierea consilierului juridic al firmei parte civilă, în condițiile în care acesta a reprezentat partea în cauza comercială aflată și la acest moment pe rolul instanțelor de judecată. Se impune în primul rând, achitarea inculpatului În baza art. 10 lit.d Cod procedură penală deoarece nu există folosul material injust, inculpatul a acționat doar în ideea de a nu executa contractul comercial, în condițiile în care nici partea cocontractantă nu și-a respectat obligațiile asumate prin convenție.

În subsidiar solicită achitarea inculpatului deoarece faptul nu este prevăzută de legea penală, conflictul intervenit între părți fiind de natură comercială. Mai arată că firma parte responsabilă civilmente este o firmă serioasă, cu activitate intensă și nu avea nevoie ca prin inculpat să „. țepe"; pentru a supraviețui. În subsidiar solicită reducerea pedepsei, așa cum a susținut iniția. Inculpatul prin memoriu de la dosar.

Partea civilă a depus la dosar, la data de (...) (f.24 din dosarul T.ui C.), un script din care rezultă că-și retrage apelul promovat în cauză, deoarece latura civilă a cauzei a primit o soluție corectă.

T. a constatat că apelurile au fost promovate în termenul de 10 zile prev. de art. 363 al. 1 Cod P. P.ă, termen ce a curs pentru inculpatul prezent la dezbaterea judiciară a fondului cauzei, de la data pronunțării soluției, respectiv (...), iar pentru partea responsabilă civilmente termenul de apel a curs de la data comunicării copiei de pe minuta sentinței apelate, comunicare ce s-a realizat la data de (...), deoarece nu a participat nici la dezbaterea judiciară a fondului cauzei și nici la pronunțarea soluției. Momentul de la care curge termenul de declarare a apelului s-a determinat în funcție de prevederile art. 363 al. 3 Cod P. P.ă.

Prin decizia penală nr.135 din 21 martie 2011 pronunțată de Tribunalul

Cluj în dosarul nr.(...), în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod P. P.ă au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul B. A., apeluri formulate atât în nume personal cât și în calitate de administrator al SC E. S., împotriva sentinței penale nr. 934/(...) a J. C.-N..

În baza art.369 Cod P. P.ă s-a luat act de retragerea apelului declarat de partea civilă SC V. I. G. S., împotriva aceleiași sentințe penale.

În baza art.189 Cod P. P.ă s-a stabilit onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei care s-a avansat din Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C. - av. Oprean Patricia

I..

În temeiul art.192 al.2 Cod P. P.ă a fost obligat inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, și obligată partea civilă și partea responsabilă civilmente la câte 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, fiecare.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul verificând hotărârea atacată, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei și prin prisma temeiurilor de apel invocate de către inculpat, a apreciat că prima instanță a administrat un probatoriu complet pe fundamentul căruia a stabilit o stare de fapt corespunzătoare realității obiective. În mod evident inculpatul a prezentat ca mincinoasă, trasului, respectiv B., o situație care în realitate se prezenta în alt mod. Din punct de vedere al existenței infracțiunii de înșelăciune nu are relevanță faptul că inculpatul a fost, se pare, sfătuit de către un funcționar al B., să declare ca fiind pierdută fila de cec emisă anterior în favoarea părții civile. S. pe care l-a urmărit inculpatul la acel moment, a fost să evite restul de preț pentru aparatul achiziționat de la partea civilă, în condițiile în care el deținea acel aparat, și îl folosea. Este de neînțeles, din punct de vedere subiectiv, și deci al existenței vinovăției, inculpatului, de ce acesta nu a preferat să își anunțe partenerii contractuali despre faptul că aparatul ce făcea obiect al convenției părților nu funcționează deloc sau cel puțin în parametrii de eficiență, și despre plata restului de preț, în condițiile în care inculpatul susține că a anunțat firma vânzătoare despre defecțiunile apărute în funcționarea acelui aparat. În contextul în care inculpatul ar fi notificat firma vânzătoare despre refuzul restului de preț ca urmare a nefuncționării aparatului, acțiunea lui s-ar fi circumscris doar unei nerespectări a obligațiilor contractuale dar nu ar fi îmbrăcat forma ilicitului penal așa cum s-a întâmplat ca urmare a declarării ca pierdute a acelei file cec, în contextul unei consilieri eronate.

Apărarea a invocat că firma inculpatului a fost amendată pentru că nu a prezentat inspectorilor de muncă declarația de conformitate a aparatului de dejantat rejantat, cartea tehnică în original și procesul verbal de punere în funcțiune, în acest sens fiind prezentat instanței de apel procesul verbal de constatare a contravenției încheiat la data de (...) (fila 41-42). Ori acest aspect reprezintă o culpă a firmei parte responsabilă civilmente, nefiind probat că firma parte civilă nu a predat aceste acte, în condițiile în care la dosarul cauzei există procesul verbal de punere în funcțiune, semnat de către inculpat la data de (...). chiar dacă aceste acte nu ar fi fost predate, ceea ce în cauză nu s-a demonstrat, sub aspect subiectiv, lucrurile rămân neschimbate, în condițiile în care inculpatul a desfășurat manopere concrete de inducere în eroare a părții civile, prin prezentarea ca adevărată a unei situații mincinoase, în fața reprezentanților B., cu consecința producerii unei pagube în patrimoniul părții vătămate, prin neplata restului de preț a aparatului în cauză.

Instanța de apel a apreciat că sub aspectul consumării infracțiunii de înșelăciune și a demonstrării existenței acesteia, nu are relevanță că în cauză a fost audiat ca și martor consilierul juridic al părții vătămate, neexistând vreo incompatibilitate procedurală între această funcție și calitatea de martor, aspectele declarate de martor și pe care le-a transmis instanței rezultând din cele ce martorul le-a perceput nemijlocit, conform art. 78 Cod P. P.ă.

De altfel condamnarea inculpatului nu s-a bazat exclusiv și determinant pe declarația acestui martor, mijloc de probă mai sus amintit fiind numai unul din cele ce au fundamentat soluția instanței de fond.

Este real că inculpatul a adresat mai multe notificări părții vătămate legat de nefuncționarea în parametri doriți a aparatului achiziționat de la firma parte vătămată, însă, așa cum a arătat și instanța de fond, toate aceste notificări s-au realizat ulterior datei declarării ca pierdute a filei cec, respectiv (...), și prin nici una dintre acestea inculpatul nu și-a manifestat, cel puțin aparent, în condițiile în care pe plan subiectiv decizia era deja luată, intenția de a nu plăti restul de preț.

S-a apreciat că instanța de fond a dat stării de fapt rezultate din mijloacele de probă, corect și riguros interpretate, de la dosar, o încadrare juridice corectă, reținând în mod judicios că inculpatul nu a utilizat mijloace frauduloase la inducerea în eroare a părții vătămate, fiind astfel înlăturat aliniatul 2 al artz. 215 Cod P..

S-a apreciat că și pedeapsa ce s-a aplicat inculpatului a fost judicios dozată, prin evaluarea corectă și în spiritul legii, a tuturor criteriilor de individualizare oferite de art. 72 Cod P., fiind valorificate cele în favoarea inculpatului, și care decurg din comportarea bună a acestuia în societate până la momentul la care a intervenit fapta pentru care este în prezent cercetat.

De asemenea instanța de fond a reținut în mod corect că din modul în care inculpatul s-a prezentat după comiterea faptei, numai pronunțarea pedepsei va fi suficientă pentru ca sancțiunea penală să își producă scopul reeducativ, special, inculpatul urmând să își conformeze pe viitor comportamentul tuturor normelor sociale, în special a celor de natură penală.

Și latura civilă a cauzei a primit o soluție adecvată, instanța luând în considerare și clauzele contractuale ce au intervenit între părți, fiind demonstrată pe deplin existența și întinderea prejudiciului, vinovăția inculpatului decurgând evident și din cele reținute în precedent, iar raportul de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului și paguba suferită de partea vătămată fiind și el clar conturat.

Este de asemenea demonstrat că inculpatul a acționat ca administrator al părții responsabile civilmente, care avea putere de decizie și control asupra acțiunilor inculpatului.

Sintetizând toate argumentele mai sus exprimate, în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod P. P.ă, tribunalul a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul B. A., apeluri formulate atât în nume personal cât și în calitate de administrator al SC E. S. împotriva sentinței penale nr. 934/(...) a J. C.-N., ale cărei dispoziții au rămas neschimbate.

În baza art.369 Cod P. P.ă s-a luat act de retragerea apelului declarat de partea civilă SC V. I. G. S. împotriva aceleiași sentințe penale, având în vedere înscrisul existent la fila 24 din dosarul T.ui C..

În baza art.189 Cod P. P.ă s-a stabilit onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei care s-a avansat din Fondul M.ui

Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C. - av. Oprean Patricia

I..

În temeiul art.192 al.2 Cod P. P.ă a fost obligat inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, și a fost obligată partea civilă și partea responsabilă civilmente la câte 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, fiecare.

Împotriva aceste decizii a formulat recurs inculpatul prin care a solicitataadmiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza să sedispună achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a cu aplicarea art.10 lit.b C.p.p., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În motivele de recurs inculpatul prin apărătorul ales al acestuia a arătat că instanța de apel în mod greșit a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendare condiționată a executării acesteia, întrucât inculpatul nu a indus în eroare pe partea vătămată în scopul obținerii unui folos injust, în condițiile în care acesta a achitat mai mult de jumătate din prețul utilajului, însă ulterior constatând că acesta nu funcționează, iar firma care a livrat utilajul nu a răspuns solicitărilor sale de remediere a defecțiunilor, a declarat fila CEC pierdută.

Cu privire la latura civilă inculpatul a arătat că în mod greșit s-a admis acțiunea civilă, iar acordarea de penalități de întârziere este nelegală , întrucât instanța a cumulat răspunderea civilă delictuală cu răspunderea civilă contractuală.

Verificând decizia penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocatede inculpat și a celor care putea fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:

Din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că inculpatul a prezentat o situație necorespunzătoare adevărului, respectiv trasului Bankpost în sensul că fila CEC înmânată reprezentanților părții vătămate ar fi fost sustrasă.

Pentru existența infracțiunii de înșelăciune nu are relevanță că inculpatul ar fi fost sfătuit greșit de către un funcționar bancar, să declare ca fiind pierdută fila CEC emisă pe seama părții civile, întrucât scopul urmărit de inculpat în acel moment a fost să evite plata restului de preț pentru utilajul achiziționat de la partea civilă, în condițiile în care deținea acel utilaj și pe care îl avea în folosință.

Inculpatul avea posibilitatea în situația în care a constatat defecțiuni în funcționarea utilajului să notifice pe partea civilă despre aceste deficiențe, iar în situația neplății integrale a utilajului, acesta s-ar fi aflat în situația nerespectării obligațiilor contractuale, fără a încălca vreo normă penală referitoare la fila CEC predată părții civile.

Cu privire la audierea în calitate de martor a consilierului juridic angajat al părții vătămate se constată că audierea acestuia în calitate de martor nu este interzisă de dispozițiile legale (art.78 C.p.p.).

Corespunde adevărului că inculpatul a trimis mai multe notificări părții civile legate de nefuncționarea corespunzătoare a utilajului achiziționat, însă toate aceste notificări au fost trimise ulterior datei de 7 noiembrie 2006, data la care a fost declarată pierdută fila CEC înmânată părții civile.

Nici susținerea inculpatului referitoare la soluționarea laturii civile a cauzei prin care acesta a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile și a penalităților de întârziere, în sensul că instanța de fond ar fi cumulat răspunderea delictuală cu cea contractuală nu este întemeiată, întrucât penalitățile de întârziere au fost stabilite prin contractul încheiat între părți la un cuantum de 3%/ zi de întârziere (fila 22 d.u.p.).

Având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina acestuia, iar instanțele de fond și de apel au aplicat o pedeapsă ținând seama de disp. art.72 C.p., care a fost suspendată condiționat în baza art.81 și art.82 C.p. și că latura civilă a fost corect soluționată, inclusiv sub aspectul penalităților de întârziere stabilite prin contractul încheiat între părți, motive pentru care în baza art.38515 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de inculpat împotriva deciziei penale nr.135 din 21 martie 2011 a T.ui C. urmează să fie respins ca nefondat.

În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.

Potrivit art.192 alin.2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul avocațial.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE L.

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. A., domiciliat in sat S. P., jud. Iași, împotriva deciziei penale nr. 135/A din 21 martie 2011 a T.ui C..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 15 septembrie 2011 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

M. B. V. G. D. P.

GREFIER M. N.

Red.V.G./S.M.D.

3 ex./(...)

Jud.apel R. M./L. C.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1390/2011, Curtea de Apel Cluj