Decizia penală nr. 1394/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1394/R/2011
Ședința publică din 15 septembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. B.- judecător
JUDECĂTORI: V. G.
: D. P. GREFIER : M. N.
P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin
PROCUROR - D. SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA
ZALĂU împotriva sentinței penale nr. 199 din 9 mai 2011 în dosarul nr. (...) al
Judecătoriei Z., privind pe inculpatul P. D.-I., fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prev. de art. 87 alin.1 din OUG nr.
195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul personal asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat M. L. URS, din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care,
Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului depune referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.
Inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nemaifiind alte cereri sau excepții de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea pe fond a recursului.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea hotărâriiatacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se aplice inculpatului o pedeapsă corespunzătoare.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, soluția este nelegală și netemeinică în ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului., considerând că au fost greșit aplicate criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal, fiind reținute nejustificat circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin.1 lit.a și c Cod penal, în favoarea inculpatului.
Aceste circumstanțe atenuante sunt judiciare, deci instanța trebuie să motiveze corespunzător de ce le reține în favoarea inculpatului, având în vedere efectul acestora asupra limitelor de pedeapsă. Din sentință reiese că motivarea privind reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin.1 lit.a Cod penal este lapidară, are în vedere doar faptul că inculpatul are 23 de ani și nu are antecedente penale, nemotivându-se deloc de ce se impune reducerea pedepsei sub minimul special, datorită acestor împrejurări.
Circumstanțele atenuante au fost reținute în mod nejustificat. Faptul că inculpatul a recunoscut consumul de alcool nu a contribuit cu nimic la aflarea adevărului, probele științifice fiind oricum probe suficiente în acest sens. În plus, prin recunoașterea faptei inculpatul a beneficiat de aplicarea art. 3201 Cod penal, care are un efect similar, reducerea limitelor de pedeapsă. Simplul fapt că inculpatul s-a prezentat la judecată de asemenea nu este un merit care să atragă automat reținerea acestei circumstanțe atenuante. În final, reprezentantul parchetului arată că pedeapsa aplicată nu corespunde exigențelor unei juste individualizări a pedepsei. Scopul pedepsei, adică prevenția specială și prevenția generală, se poate realiza doar dacă pedeapsa aplicată este just individualizată și are efect intimidant. Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului formulat de parchet ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Se arată de apărătorul inculpatului că instanța de fond, în mod corect a aplicat dispozițiile art. 74 lit.a, c Cod penal, art. 76 alin.1 lit.e Cod reținând circumstanțele atenuante judiciare și aplicarea unei pedepse. Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei și nu are antecedente penale. Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției. Inculpatul P. D. I. având ultimul cuvânt, arată că solicită respingerea recursului declarat de parchet. C U R T E A : Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor dosarului constată că Judecătoria Zalău prin sentința penală nr.199 din 9 mai 2011 în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a) si c) rap. la art. 76 alin. 1 lit. e) având în vedere și prevederile art. 3201 al. 7 C.p.p., a condamnat pe inculpatul P. D. I. , fiul lui I. si E., născut la data de (...) în loc. Jibou, jud. S. cetățean român, fără antecedente penale, domiciliat în com. Babeni loc. P. nr. 41, jud.S., CNP 1., la pedeapsa: - 2000 (doua mii) lei amenda penala pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată 1 an, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art. 82 alin. 2 Cod penal. În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni. În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 610 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocatului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului, d-na S. C., în sumă de 200 lei, va fi avansat din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele: Prin rechizitoriul P.ui de pe lângă Judecătoria Zalău din data de (...), din dosar nr.2756/P/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului P. D. I., pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată. Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de (...) sub nr.(...). În fapt, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că în data de (...), în jurul orei 0740, în timp ce conducea autoturismul proprietate personală marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare (...) pe B-dul M. V. din mun. Z., învinuitul P. D. I. a fost oprit de către organele de poliție aflate în supravegherea și controlul traficului rutier. Întrucât existau indicii privind consumul de alcool, învinuitului i s-a solicitat testarea aerului expirat în prezența martorului asistent Vancea S. R.. Fiind testat cu aparatul etilotest la ora 0742, a rezultat o îmbibație alcoolică în aerul expirat de 0,54 mg/l. În aceste condiții învinuitul a fost condus la S. J. S. - U. de P. a U. unde i s- au recoltat două probe de sânge. În urma efectuării analizelor toxicologice s-a stabilit că învinuitul a avut o alcoolemie de 1,15 g/l alcool pur în sânge la prima probă, respectiv 0.95 g/l alcool pur în sânge la a doua probă. În privința consumului de băuturi alcoolice, învinuitul arată faptul că în noaptea de 16/(...) - în intervalul orar 2300 - 0100 - a consumat 1.5 l vin rosu, fara aport alimentar, dupa care s-a urcat in calitate de pasager in autoturismul sau deplasandu-se spre casa. A doua zi dimineata s-a urcat la volanul autoturismului si a condus cu intentia de a se deplasa pe str. S. B. În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpatului, s-au indicat următoarele mijloace de probă:procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante,declarațiile învinuitului, declarație martor asistent, proces-verbal de prelevare, buletin de analiză toxicologică nr. 1247/IX/534,535,fișă cazier judiciar, proces-verbal de prezentare al materialului de urmărire penală. La termenul din data de (...) inculpatului i-au fost aduse la cunostinta prevederile art. 3201 Cod procedura penala și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, inculpatul declarând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, nu dorește să formuleze cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. În baza cererii inculpatului admisă de către instantă cauza a fost judecată potrivit procedurii prevăzute la art. 3201 Cod procedură penală. Inculpatul P. D. I., in data de (...) a fost oprit de catre organele de politie aflate in supravegherea si controlul traficului rutier, iar pentru ca existau indici privind consumul de alcool a fost supus probei cu aparatul etilotest rezultand o imbibatie alcoolica in aerul expirat de 0,54 mg/l. In aceste conditii a fost condus la S. J. S.-UPU pentru recoltarea probelor de sange. La ora 0810 inculpatul avea o alcolemie de 1,15 g0 /00 iar la ora 910 de 0,95 g0 /00. Fata de cele constatate inculpatul a sustinut ca a consumat bauturi alcoolice in urma cu 6-7 ore, respectiv in intervalul orar 23,00-01,00. Instanța a apreciat că acest tip de infracțiune poate genera consecințe grave dar, consideră că gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite de inculpat trebuie apreciat în raport de situația concretă, el fiind direct proporțional cu îmbibația alcoolică pe care acesta o avea in sânge la momentul săvârșirii faptei și trebuie raportat și la starea psiho-fiziologică a inculpatului, urmând a ține seama de aceste aspecte la individualizarea pedepsei. Astfel faptul ca inculpatul a consumat bauturi alcoolice intr-un interval de timp relativ scurt fara ingestie de alimente poate conduce la o crestere a absorbtiei alcolului din stomac si implicit la cresterea alcolemiei. Metabolizarea alcoolului ingerat este un proces complex care implica multiple etape care pot fi influentate de diversi factori fara a putea fi cunoscuti de catre o persoana si fara a putea autoaprecia nivelul alcolemiei la un anumit moment. Raportat insa la cantitatea de alcool consumata apreciem ca inculpatul putea lua in calcul faptul ca intervalul de timp scurs de la consumul de alcool pana la momentul la care s-a urcat la volanul autoturismului nu este suficient pentru a a inlatura consecintele alcolemiei. În drept, fapta inculpatului P. D. I., care la data de (...), a condus autoturismul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare (...), pe B-dul M. V. din mun. Z. inculpatul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin activitatea inculpatului de a conduce autoturismul pe drumuri publice deși consumase, este adevarat cu ceva tip inainte, băuturi alcoolice și avea în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, și constă în starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. În ceea ce privește latura subiectivă, instanta a retinut in sarcina inculpatului intentia indirecta de comitere a acestei infractiuni. Faptul ca inculpatul nu s-a urcat la volan imediat, conform declaratiei facuta de acesta, decat dupa un interval de timp relativ mare de la consumul de alcool nu este de natura a inlatura prevederea, cel putin in linii generale, alcolemiei, avand in vedere ca declaratia acestuia nu poate fi coroborata cu alte probe. La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal, respectiv procedeul de adaptare a naturii cuantumului sanctiunii la infractiunea savarsita si la persoana inculpatului precum si la aptitudinea acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei. In concret s-a urmarit gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise va fi apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă și cea care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului. Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului nu prezintă pericol social ridicat raportata la modalitatea de comitere, la împrejurarile in care s-a comis. Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este în vârstă de 23 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale. Având în vedere aceste criterii, făcând aplicarea art. 320¹ alin.7 C. proc. pen. și reținând în privința inculpatului și circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a, c C.p instanța a apreciat ca in ceea ce priveste cuantumul pedepsei se impune condamnarea acestuia la o pedeapsa de 2000 lei amenda care va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia și pe cale de consecință urmează a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 1 an, termen stabilit potrivit prevederilor art.81 Cod penal. În baza art.359 Cod procedură penală, i-a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În temeiul art. 171 (3) Cod procedură penală, asistența juridică obligatorie a inculpatului în cursul judecății a fost asigurată prin apărător ales av. S. C. din cadrul Baroului de A. S. În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat pe inculpatul P. D. I. la plata sumei de 610 lei cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Zalău care a solicitat admiterea căii de atac promovate și rejudecând dosarul, pronunțarea unei soluții care să corespundă prin pedeapsa aplicată pericolului social sporit al faptei și făptuitorului, sancțiunea amenzii penale fiind netemeinică. Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate ajunge la următoarele constatări: Alcoolemia de 1,15 gr.%o deși este suficientă prin ea însăși pentru condamnarea inculpatului, poate fi interpretată într-un context mai larg întrucât pericolul social nu rezultă doar din expunerea pur și simplu a cifrelor ce exprimă alcoolemia, ci din faptul că aceasta duce, când este cazul, la o stare virtual periculoasă prin ea însăși, motiv pentru care legiuitorul a și prevăzut ca infracțiune distinctă o faptă nu doar probată prin cifre, ci constatată clinic, în teza a II-a a textului incriminator. Desigur că în situația când starea exprimată cifric este însoțită și de o evidentă situație sanitară alterată, constatabilă clinic, nu mai este loc de interpretarea împrejurării, că respectiva stare ar fi lipsită de pericol social. Dar, în speță tocmai datorită constatării urmărilor clinice, se poate aprecia ca prezentând pericol social fapta comisă de inculpat. În speță, s-a dovedit fără nici un dubiu că inculpatul la data de (...), a condus autoturismul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare (...), pe B-dul M. V. din mun. Z. având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv o alcoolemie de 1,15 gr.%o. S. cauzei în fața judecătoriei s-a realizatconform art.320/1 C.proc.pen., ca efect al recunoașterii vinovăției inculpatului, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecătoria Zalău a concluzionat că probele din faza de urmărire penală conduc, cu certitudine la stabilirea situației de fapt expusă în considerentele hotărârii și a vinovăției inculpatului. Curtea de A. analizând probele de la dosar constată că acestea conduc, fără dubii, la concluzia primei instanțe cu privire la situația de fapt și vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunilor prev.de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002. Atunci când se apreciază dacă fapta săvârșită prezintă sau nu gradul de pericol social al unei infracțiuni, trebuie să se aibă în vedere, printre altele, dacă urmările faptei sunt reduse. De altfel, sancțiunea aplicată, penală sau cu caracter administrativ, își poate îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, numai în măsura în care corespunde gravității faptei, potențialului de pericol social pe care-l prezintă în mod real, persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența măsurii luate față de el. Acțiunea de conducere a unui autovehicul pe un drum public, de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, sau aflată în stare de ebrietate, are întotdeauna ca rezultat o stare de pericol pentru securitatea circulației rutiere, care constituie obiectul ocrotirii penale. Acest pericol este inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de împrejurările în care s-ar comite aceasta. Este vorba, deci, de un pericol abstract, implicat în mod necesar de săvârșirea acțiunii constitutive, și nu concret, cum ar rezulta, în fiecare caz în parte, din circumstanțele în care a avut loc săvârșirea faptei și din urmările produse ori care s-ar fi putut produce pentru persoane sau bunuri. Fiind implicat în mod necesar de elementul material al infracțiunii, rezultatul - starea de pericol pentru traficul rutier - nu trebuie dovedit; el există în aceeași măsură în care există și acțiunea constitutivă a faptei penale. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică peste limita legală, are ca rezultat o stare de pericol pentru siguranța circulației rutiere. Această urmare este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei „conduceri"; pe drumurile publice a acestuia. În acel moment are loc și consumarea infracțiunii. Instanța apreciază că mobilul sau scopul ce stă la baza comiterii faptei este indiferent pentru existența infracțiunii, dar el poate constitui un element de apreciere în operația de individualizare judiciară a sancțiunii. Sub aspectul circumstanțelor personale, se constată că inculpatul a dat dovadă de sinceritate. Din copia fișei de cazier, rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale. În fine, infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15 gr.%o, este o infracțiune de pericol, acest pericol constând tocmai în aceea că legea a stabilit că, a conduce un autovehicul cu o alcoolemie de o anumită valoare, constituie infracțiune și nu contravenție. Pericolul unei astfel de fapte este obiectiv, legal, și efectiv. Așa încât, a considera că o astfel de faptă este lipsită de pericolul social al unei infracțiuni,ar însemna că se adaugă la lege, scoțându-se din sfera penalului ceea ce însăși legea stabilește a fi infracțiune. Considerarea lipsei de pericol social al unei infracțiuni poate fi reținută numai în cazul infracțiunilor de rezultat, situație în care pericolul social are o arie mai vastă, cu elemente multiple de apreciere a acestuia. Aceasta, spre deosebire de infracțiunile de pericol, ca și în speță, când acest pericol există fără dubiu. În concluzie, atâta vreme cât inculpatul a condus autoturismul având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15 gr.%o, într-o zonă cu o circulație intensă, la o oră de vârf, nu impune aplicarea în favoarea acestuia a sancțiunii amenzii penale. Cu toate acestea, având în vedere sinceritatea deosebită a inculpatului, disponibilitatea de a fi soluționată cauza doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, împrejurarea că nu a fost implicat într-un eveniment rutier, cooperarea cu organele judiciare, justifică menținerea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea sa de către instanța fondului, ținându-se totodată cont de dispozițiile art.320/1 alin.7 C.proc.pen. Neputând fi omis însă pericolul social sporit al faptei, aceea de a rula cu autovehiculul pe drumurile publice, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, Curtea apreciază ca fondat recursul parchetului, sens în care acesta va fi admis în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.proc.pen. și rejudecând in aceasta limită în baza art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 74, 76 Cod penal si art. 3201 al.7 Cod proc.penala, va condamna inculpatul, la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare. Având în vedere că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, există suficiente garanții prin prisma art.52 C.pen. că reeducarea sa va fi posibilă și fără executarea pedepsei, sens în care va dispune conform art. 81 Cod penal suspendarea condiționată a executarii sancțiunii pe durata termenului de încercare prev.de art.82 Cod penal, acela de 2 ani si 6 luni. Conform art. 359 Cod proc.penala va atrage atenția inculpatului asupra nerespectării art. 83 Cod penal. Face aplicarea art. 71 al.5 Cod penal, privind suspendarea ped. accesorii. Se vor mentine restul dispozitiilor sentintei. Se va stabili onorar apărător din oficiu la 200 lei ce se achita Baroului de A. C. din FMJ, conform art.189 C.proc.pen. Cheltuielile judiciare in recurs vor rămâne în sarcina statului, conform art.192 alin.3 pct.3 C.proc.pen. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentintei penale nr. 199 din 9 mai 2011 a Judecătoriei Z., pe care o caseaza cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului P. D. I. si individualizarea ei. Rejudecând in aceasta limită: In baza art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 74, 76 Cod penal si art. 3201 al.7 Cod proc.penala, condamna pe inculpatul P. D. I., fiul lui I. si E., nasc.la 26.XI.1988 in Jibou, CNP 1., pentru comiterea infractiunii deconducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, la o pedeapsă de : 6 (șase) luni închisoare. In baza art. 81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare prev.de art.82 Cod penal, acela de 2 ani si 6 luni. Conform art. 359 Cod proc.penala atrage atenția inculpatului asupra nerespectării art. 83 Cod penal. Face aplicarea art. 71 al.5 Cod penal, privind suspendarea pedepselor accesorii. Mentine restul dispozitiilor sentintei. Stabiește onorar apărător din oficiu la 200 lei ce se achita Baroului de A. C. din fondul M.ui Justiției. Cheltuielile judiciare in recurs rămân în sarcina statului. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 15 septembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. B. V. G. D. P. M. N. 3 ex..- (...) jud.fond.M. A.
red.PD/CA
| ← Decizia penală nr. 731/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1673/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
