Decizia penală nr. 14/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ din data de 14 noiembrie 2011

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : ANA C., judecător

JUDECĂTORI : M. Ș.

L. M.

GREFIER : M. B.

M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror V. T.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de P. de pe lângă

Judecătoria Cluj-Napoca și partea civilă P. I. F. împotriva sentinței penale nr. 981 din data de (...), pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr.(...), privind pe inculpații T. A. și P. I. - M. trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. a, b, c, al. 2^{1 lit.a, b Cod penal.}

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul T. A. asistat de apărător ales av.T. C.ia, inculpatul P. I.-M. asistat de apărător ales av. C.-M. R. B., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar lipsă fiind părțile civile B. E. M., P. I. F. și C. C. I C. N.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar a fost depusă o adresă de către partea civilă B. E. M. prin care arată că nu se poate prezenta motivând că se află la o conferință.

De asemenea, partea civilă P. I. F. a comunicat instanțe că nu se poate prezenta la termenul de azi, fiind plecat din țară.

Apărătorul inculpatului P. I. depune la dosar o serie de acte care solicită a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.

Apărătorul inculpatului T. A., depune la dosar contractul de muncă al inculpatului.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.

Reprezentantul M.ui P., susține recursul așa cum a fost formulat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și reținând cauza spre rejudecare, să se refacă procesul de individualizare a pedepselor și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună condamnarea inculpaților la o pedeapsă cu închisoare în regim de detenție într-un cuantum sporit, corespunzător stării de pericol social concret al infracțiunii săvârșite.

În susținerea recursului arată că în cauză instanța a manifestat clemență nejustificată față de circumstanțele în care s-au comis faptele de tâlhărie, astfel că se impune ca acest pericol să se reflecte în pedeapsa aplicată.

Consideră că instanța a supradimensionat elementele care privesc persoana inculpaților, găsindu-le o justificare.

Sub aspectul penal, arată că fapta comisă se caracterizează printr-o multitudine de agravante. S. a se avea în vedere modalitatea de comitere a faptei

și urmările acesteia.

De asemenea, reținerea instanței că inculpații au fost susținuți de un număr mare de persoane în cursul judecății, nu consideră că are relevanță în speță.

În consecință, solicită admiterea recursului și majorarea pedepselor aplicate inculpaților, pentru motivele arătate pe larg în memoriul depus la dosar.

Cu privire la recursul declarat de partea civilă P. I. F., solicită respingereaacestuia, apreciind că instanța a procedat corect la soluționarea laturii civile.

Apărătorul inculpatului T. A., cu privire la recursul declarat de partea civilăapreciază că recursul este nefondat, motiv pentru care solicită respingerea acestuia.

Referitor la recursul declarat de parchet, arată că instanța este în fața unei situații grele atât din punct de vedere juridic cât și uman. Desigur că susținerile reprezentantul parchetului sunt în sensul apărării și luării în considerare a valorilor sociale și morale ale unei societăți cu precădere, astfel încât ceea ce înseamnă viața, integritatea personală și respectul față de patrimoniu să fie niște valori în funcție de care să ne coordonăm existența. Este de acord cu această susținere și și-ar dori foarte mult ca inculpatul să fi reținut pentru totdeauna că în existența noastră socială trebuie să ținem seama de niște valori și niște reguli.

Apreciază că hotărârea care se va lua este și ar trebui să fie cu o implicație majoră sub aspectul posiho-pedagogic a acestei situații dedusă judecății. Inculpatul este o persoană foarte tânără însă în prezent este pe poziția unui delicvent. Faptul că până în prezent nu a mai avut nici un fel de conflict cu legea penală, poate face ca acesta să beneficieze de caracterizarea unui delincvent ocazional.

Consideră că la vârsta de 19 ani nu se poate conchide că personalitatea unui tânăr este conturată și definitiv structurată astfel încât să perceapă întru totul consecințele faptelor sale. P. a apreciat că aceasta este o agravantă, însă susține că nu degeaba psihologii și-au pus problema în ce măsură o pedeapsă privativă de libertate ar putea să ducă la reeducarea unui infractor.

O pedeapsă pronunțată prin privare de libertate ar trebui să fie o pedeapsă secundară, deci regimul de detenție să fie dispus limitat pentru că nu întotdeauna un mediu de penitenciar este favorabil.

A. în vedere caracteristicile psiho-comportamentale a unei persoane, având în vedere vârsta acestuia, care se concretizează prin imaturitate, rezistență scăzută la frustrare, acesta fiind frustrat că nu are o sumă mai mare de bani, probabil că pe fondul rigidității mediului pe care l-a frecventat, nu crede că trebuie să se dea o importanță mai mare mediului legat de religia clientului său față de cât ar trebui să se cuvină. Nu poate avea în vedere decât aspectele pozitive ale acestuia și să spere că această persoană se va reeduca.

O persoană care a ajuns la limită se poate gândi și mergând mai departe prin toate mijloacele prin care o societate conduce la restructurarea personalității unui tânăr. În raportul de evaluare întocmit în cauză se subliniază atât aspectele pozitive cât și cele negative ale existenței acestui tânăr până în prezent și mai ales faptul că trebuie să avem încredere. În perioada 15 iunie - 5 septembrie

2011, inculpatul a fost încarcerat și a putut percepe condițiile de penitenciar.

S. a se avea în vedere și împrejurarea că de îndată ce situația lui juridică s- a clarificat oarecum, prin pronunțarea hotărârii instanței de fond, acesta s-a încadrat în muncă și familia este alături de el.

Apărătorul inculpatului P. I., în ceea ce privește recursul formulat de cătreparte vătămată, învederează că memoriul depus la dosar a fost formulat de către P. O., care este tatăl părții vătămate. P. O. se declară ca fiind reprezentantul părții vătămate.

A. în vedere că nu are calitate procesuală, solicită respingerea recursului.

În ce privește recursul declarat de parchet, susține că instanța de fond a făcut aplicarea art.320/1 C.pen., reducându-se pedeapsa în limite reduse cu

1/3. Principala critică adusă de parchet se referă la faptul că față de inculpatul

P. s-a pronunțat o pedeapsă sub minimul special iar ca modalitate de executare, suspendarea sub supraveghere. Pe de altă parte, că instanța nu a avut în vedere circumstanța agravantă.

Susține că nu se poate reține că instanța nu a luat aceste elemente în considerare. Mai mult, având în vedere că aplicarea art.74 C.pen. face parte din prevederile legale și nu individualizează pedeapsa, care conform art.72 C.pen. se face în funcție de limitele de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei și persoana făptuitorului, aplicarea acestuia reprezintă o prerogativă a instanței.

A. în vedere caracterizările existente la dosar precum și referatul de evaluare în care se face mențiunea că se poate dispune aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, consideră că instanța de fond a reușit să facă o temeinică și justă individualizare a pedepsei.

De asemenea, trebuie să se aibă în vedere și conduita inculpatului anterioară săvârșirii faptei. Familia l-a susținut, inculpatul a înțeles că este necesar să se angajeze în vederea achitării acestei sume de bani, pentru care familia s-a îndatorat și să arate societății și lui însuși faptul că, caracterul său este unul foarte bun și că fapta sa reprezintă o excepție .

Perioada în care a fost arestat a reprezentat o modalitate de maturizare forțată, toate experiențele avute în arest reușind să îi ofere un contrast mare comparativ cu mediul din care provine .

A. în vedere vârsta inculpatului, personalitatea neformată, apreciază că dacă se va dispune asupra acestuia o pedeapsă privativă de libertate va fi obligat să-și desăvârșească personalitatea într-un mediu nefavorabil.

Inculpatul dorește să-și continue studiile, să se înscrie la o facultate,i chiar mediul de acasă fiind favorabil unei astfel de dezvoltări.

Consideră că inculpatul prezintă o excepție de la regulă.

Mai mult decât atât, solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul a încercat să atenueze toate consecințele faptei sale, în principal referitor la părțile vătămate, a luat legătura cu aceasta, s-a interesat de starea ei de sănătate, a făcut tot posibilul să plătească daunele materiale.

Susține de asemenea că referatul de evaluare a condiționat faptul că inculpatul poate fi lăsat în libertate, raportat la persoana inculpatului și la toate caracteristicile acesteia, motiv pentru care apreciază că instanța a reușit să facă o corectă individualizare.

În consecință, solicită menținerea hotărârii atacate și respingerea recursului.

Inculpatul T. A., având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursurilorformulate în cauză.

Inculpatul P. I., având ultimul cuvânt arată că regretă fapta comisă șisolicită respingerea recursurilor.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 981 din data de 5 septembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) de Judecătoria Cluj-Napoca, în baza art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, c, al. 2^{1 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a și c și 76 din C.pen. și art. 320}

^1 C.p.p., s-a dispus condamnarea inculpatului T. A., fiul lui I. și C. D., născut la data de 9 octombrie 1991 în mun. C.-N., jud. C., CNP 1., domiciliat în mun. C.-N., str. P. F., nr. 26, ap.2, jud. C., elev, fara antecedente penale, fără loc demuncă, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.

În baza art. 86^1 și 86^2 din C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatul T. A. și stabilește termenul de încercare de 7 ani, iar în baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.

În baza art. 86^3 al. 1 din C.pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, după împlinirea vârstei de 18 ani, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 350 al. 3 lit. b din C.p.p. s-a dispus punerea în libertate de îndată a inculpatului T. A., dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 al. 1 din C.pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 15 iunie 2011 până la data de 5 septembrie 2011.

În baza art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, c, al. 2^{1 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a și c și 76 din C.pen. și art. 320 ^1 C.p.p., s-a dispus condamnarea inculpatului P. I. M., fiul lui C. și Ana, născut la data de 10 noiembrie 1991 în mun. C.-N., jud. C., CNP 1., domiciliat în mun. C.-N., str. M., nr. 70-72, ap.42, jud. C., elev, fără antecedente penale, fără loc de muncă, la pedeapsa de 3 ani și}

6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.

În baza art. 86^1 și 86^2 din C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatul P. I. M. și stabilește termenul de încercare de 6 ani și 6 luni, iar în baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.

În baza 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei, iar în baza art. 350 al. 3 lit. b din C.p.p. s-a dispus punerea în libertate de îndată a inculpatului P. I. M., dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 al. 1 din C.pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 15 iunie 2011 până la data de 5 septembrie 2011.

În temeiul art. 14 și 346 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 și 1003 din C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată B. E. M. prin mandatar B. A. M. cu domiciliul în Șimleu S., str. C., nr. 42, jud. Sălaj și au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 2000 euro sau echivalent în lei la data plății, reprezentând daune morale.

S-a constatat că a intervenit tranzacția între inculpați și partea civilă P. I.- F. cu domiciliul în C. M., str. 22 D., nr. 8, jud. Suceava pentru suma de 2000 euro reprezentând daune materiale și daune morale.

În temeiul art. 14 și 346 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 și 1003 din C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de S. C. J. DE U. C. cu sediul în C.-N., str.C., nr. 3-5, jud. C. și obligă inculpații în solidar la plata sumei de 1304,92 lei, la care s-au adăugat majorări de întârziere conform Codului de procedură fiscală începând cu data de 18 iunie 2011 și până la achitarea integrală a debitului, reprezentând daune materiale.

În baza art. 118 al. 1 lit. b din C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul P. I. M. a pistolului cu bile de culoarea neagră și calibru 6 mm BB, ridicat de la inculpat în noaptea de 15 iunie 2011, iar în baza art. 118 al. 1 lit. b din C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul T. A. a obiectului tăietor tip sabie cu lama de 30 de cm și a celor două cagule, ridicate de la inculpat în noaptea de 15 iunie 2011.

În baza art. 191 al. 1 și 2 din C.p.p. au fost obligați inculpații să plătească fiecare suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de către stat, iar în baza art. 189 din C.p.p. onorariul parțial al avocaților desemnați din oficiu, respectiv al d-nei P. M. de 100 lei și a d-nului R. C. de 100 lei s-au avansat din fondurile M.ui Justiției.

P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpați T. A. și P. I.-M. pentru savarsirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al. (1), al. (2) lit. a), b), c), al. (2¹) lit. a), b) C. pen.

S-a reținut că fapta inculpaților T. A. și P. I.-M., care, în urma unei înțelegeri prealabile, în noaptea de 14/(...), în jurul orei 00⁴⁵, s-au deplasat pe D.

C. din mun. C.-N. unde, având fața acoperită cu cagule, au exercitat, folosind un pistol cu bile de plastic și o sabie cu lama de 30 cm, acte de amenințare și violență asupra părților vătămate B. E.-M. și P. I.-F., cu scopul și finalitatea deposedării părții vătămate B. E.-M. de geanta personală pe care aceasta o avea asupra sa și care conținea un telefon mobil marca „Nokia 5230";, mai multe documente personale, carduri bancare, precum și sumele de 10 euro și 60 lei, reușind astfel însușirea acestor bunuri, în valoare totală de aproximativ 800 lei.

Prin Încheierea penala nr. 53/C/A din 15 iunie 2011 pronunțată de către

Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpaților T. A. și P. I.-M. pe o durata de 29 de zile, in temeiul art.149¹, art.143, art.148 lit. f C.pr.pen., asigurându-i-se drepturile procesuale cu ocazia luării măsurii arestului preventiv, prin ascultarea inculpaților in prezenta unui apărătorilor avocați.

La termenul de judecată din data de 5 septembrie 2011, înainte de citirea actului de sesizare a instanței, inculpații au arătat că recunosc faptele pentru care au fost trimise în judecată și au solicitat instanței să pronunțe o hotărâre în temeiul art. 320^1 din C.p.p. și în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Instanța a admis cererea inculpaților.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că există probe certe că inculpați au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, respectiv recunoașterea faptelor de către inculpați, care se coroborează cu procesele verbale de cercetare la fața locului în urma căruia au fost identificate bunurile sustrase de la partea vătămată, cagulele și pistolul folosite de inculpați la săvârșirea faptei, raportul de expertiză medico-legală din care rezultă că partea vătămată P. I. F. a suferit leziuni corporale pentru vindecarea cărora sunt necesare 22-25 de zile de îngrijiri medicale, leziunile fiind titpite deautoapărare (filele 28-30 dos. UP), cu declarațiile martorilor I. L. și F. R. O. și care i-au urmărit și prins pe cei doi inculpați, cu declarațiile părților vătămate P. I. F. și B. E. M., și raportul criminalistic nr. 421903/29 iunie 2011 din care rezultă urma papilară prelevată de pe cardul parții vătămate B. E. M. aparține inculpatului T.

Cei doi inculpați se cunosc de aproximativ 5 ani frecventând slujbele religioase ale aceleiași biserici. În urmă cu o săptămână de data relevantă cei doi s-au hotărât să facă rost de bani venindu-le ideea să jefuiască pe cineva pe stradă (declarația inculpatului T.). S-au întâlnit la locuința inculpatului T., în seara zilei de 14 iunie 2011, după ce inculpatul i-a spus coinculpatului P. să ia și pistolul cu bine din plastic pe care îl deținea. Au pus într-un rucsac pistolul, o sabie cu lama de aproximativ 30 de cm pe care inculpatul T. o primise cadou cu

3 ani în urmă, precum și două cagule pe care le-a procurat inculpatul T. de la numitul C. P. În jurul ori 23.00 - 23.30 s-au deplasat pe dealul C. din C.-N. și în apropierea hotelului Transilvania le-au observat pe părțile vătămate B. E.-M. și P. I.-F. Inculpatul P. a trecut prin fața lor, inculpatul T. prin spate, iar când s-au întâlnit la mică distanță de părțile vătămate cei doi și-au pus cagulele, inculpatul

T. a luat pistolul, iar inculpatul P. a luat sabia și s-au apropiat în grabă de părțile vătămate. Inculpatul T. s-a apropiat de partea vătămată B., iar inculpatul P. de partea vătămată P., cu armele îndreptate spre părțile vătămate și cerându-se să le dea tot cea aveau la ei. P. vătămată B. s-a împotrivit, iar partea vătămată P. s-a ridicat de jos, moment în care s-a apropiat cu pieptul de sabia ținută de inculpatul P. I. partea vătămată P. a dus mâinile înspre sabie, moment în care inculpatul P. a tras de sabie, trecând cu lama peste mâinile părții vătămate P. Î. timp inculpatul T. trăgea de poșeta părții vătămate B. care a opus rezistență. Atunci a intervenit și inculpatul P. care a prins poșeta părții vătămate și împreună au reușit să o smulgă și să fugă spre P. de pe str. K., îndreptându-se spre gara CFR din C.-N. În alergare au pus în rucsac sabia, cagulele și pistolul, iar când au trecut pe lângă un grup de tineri au început să alerge. Părîndu-le suspect comportamentul celor doi, martorii I. L. și F. R. O. au alergat după cei doi inculpați. În alergare inculpații au abandonat rucsacul, iar inculpatul P. încercând să sară peste un gard cu sârmă ghimpată și-a agățat tricoul. Cei doi inculpați au încercat să-și asigure scăparea urcând într-un taxi, dar au fost ajunși de martori care i-au cerut șoferului să nu pornească și i-au reținut pe cei doi până la sosirea organelor de poliție. Pe bancheta din spate a fost găsit telefonul marca Nokia 5230 aparținând părții vătămate B. În rucsacul abandonat de inculpați au fost găsite două portmonee aparținând pății vătămate B. alături de cagulele, pistolul și sabia folosite de inculpați.

Faptele inculpaților T. A. și P. I.-M., care, în urma unei înțelegeri prealabile, în noaptea de 14/(...), în jurul orei 00⁴⁵, s-au deplasat pe D. C. din mun. C.-N. unde, având fața acoperită cu cagule, au exercitat, folosind un pistol cu bile de plastic și o sabie cu lama de 30 cm, acte de amenințare și violență asupra părților vătămate B. E.-M. și P. I.-F., cu scopul și finalitatea deposedării părții vătămate B. E.-M. de geanta personală pe care aceasta o avea asupra sa și care conținea un telefon mobil marca „Nokia 5230";, mai multe documente personale, carduri bancare, precum și sumele de 10 euro și 60 lei, reușind astfel însușirea acestor bunuri, în valoare totală de aproximativ 800 lei, întrunesc fiecare elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. a, b, c, al. 2^{1 lit. a și b C. pen.}

La individualizarea pedepsei, văzând și disp. 72 din C.pen., instanța de fond a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpați, de disp. art. 320^1 din C.pen., de vârsta inculpaților, de faptul că nu antecedente penale și de pericolul ridicat al faptei. În acest sensinstanța și-a menținut următoarele aprecieri: inculpații provin din familii organizate și frecventează slujbele religioase ale unei biserici, ceea ce presupune că fac parte dintr-un mediu pașnic. Aceleași concluzii se desprind și din caracterizările depuse la dosar de apărătorul inculpatului P. Și totuși, cei doi inculpați au irumpt violent dintr-o realitate cotidiană, într-o altă realitate incongruentă cu mediul lor de viață. Cu siguranță, pe parcursul educației primite fie prin instituțiile statului, fie în familie, s-a produs un declic în comportamentul celor doi inculpați. A. inculpatul T. deținea de mai mulți ani o sabie cu lama de

30 de cm, iar inculpatul P. a procurat un pistol cu bile cu care practica airsoft fără cunoștința familiei, care de altfel s-ar fi opus și care imită foarte bine un pistol veritabil. Cei doi au plănuit modalitatea de a face rost de bani și au procurat mijloacele necesare, iar modul de concepere și punerea în operă a planului infracțional, relevă nu numai o labilitate comportamentală, dar și o latență infracțională cu potențial criminogen sporit. Chiar pe fondul dorinței de a obține avantaje materiale, modalitatea aleasă de către inculpați, respectiv cea mai gravă infracțiune contra patrimoniului, nu este una întâmplătoare. Aceste elemente sunt menite să contureze gravitatea faptei pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați. Din probele administrate rezultă fără îndoială cu leziunile produse părții vătămate P. nu au fost rezultatul unei acțiuni voluntare a inculpatului P. ci rezultatul unei conjecturi, respectiv partea vătămată, cel mai probabil speriată, s-a ridicat brusc spre inculpat și instinctiv a prins lama sabiei care era îndreptată amenințător spre ea, iar inculpatul, care pierduse controlul asupra situației a tras de sabie pentru a menține ascendentul asupra părților vătămate.

Instanța de fond a delimitat faptele celor doi inculpați întrucât din probele administrate rezultă că inițiativa și curajul infracțional sunt de partea inculpatului T. care a apreciat asupra momentului de a acționa, care a avut ideea și a procurat cele două cagule și care a luat pistolul, deși era a inculpatului P., tocmai datorită faptului că pistolul este un obiect care intimidează și produce teamă mai ușor.

Așadar în baza art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, c, al. 2^{1 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a și c și 76 din C.pen. și art. 320 ^1 C.p.p. a fost condamnat inculpatul T. A. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.}

În baza art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, c, al. 2^{1 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a și c și 76 din C.pen. și art. 320 ^1 C.p.p. s fost condamnat inculpatul P. I. M. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.}

Pe fondul unei fapte foarte grave care trebuie sancționată prin aplicarea pedepselor penale adecvate pentru inculpați, instanța a reținut că cei doi sunt elevi în clasa a XII-a și provin dintr-un mediu social cu reale resurse pentru corijarea comportamentului infracțional și cu înclinație spre a sprijini membrii comunității. În acest sens remarcăm că la termenele de judecată din datele de 16 august 2011 și 5 septembrie 2011 în sala de judecată s-a aflat un număr mare de persoane, multe dintre ele, probabil semnând caracterizările celor doi inculpați. R. așadar preocuparea activă a comunității din care fac parte cei doi inculpați pentru protejarea și susținerea membrilor lor. Preocupările celor doi inculpați, cu înclinație evidentă spre violență, nu fac parte din ocupațiile susținute de comunitatea de care sunt strâns legați. Privațiunile la care inculpații au fost supuși sau pe care au fost educați, superficial, să le aprecieze, s-au dovedit a fi hiatusul din liniaritatea vieții sociale. Cei doi inculpați sunt la o vârstă biologică care nu corespunde fidel vârstei comportamentale. Observăm nevoia de afirmare prin gesturi care trădează o oarecare îndepărtare critică depercepția celorlalte persoane apropiate asupra realității imediate. La acest punct instanța va valorifica o împrejurare care delimitează raportarea inculpaților la fapta pe care au săvârșit-o: deși scăpați din spațiul visual al părților vătămate, cei doi inculpați au trecut pe lângă un grup de persoane printre care și martorii I. L. și F. R. O. A., fără motiv cei doi inculpați au oferit celor doi martori suficiente motive pentru a le considera comportamentul suspect, respectiv la interacțiunea întâmplătoare cu alte persoane care nu știau ce s-a întâmplat, cei doi inculpați au început să alerge, probabil dezordonat, în scopul de a se ascunde sau de a scăpa de prezența oricui. Acest comportament este măsura unui reproș virulent pe care cei doi inculpați l-au resimțit imediat chiar și în prezența unor persoane străine.

În baza art. 86^1 și 86^2 din C.pen., ținând seama de aprecierile de mai sus și considerând că pronunțarea condamnării constituie un avertisment suficient pentru inculpați și că aceștia, chiar fără executarea pedepsei în regim de detenție nu vor săvârși alte infracțiuni, însă apreciind că sunt necesare luarea unor măsuri de supraveghere a comportamentului social viitor, instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților T. și P. și s-a stabilit termenul de încercare de 7 ani, respectiv 6 ani și 6 luni.

În baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.

În baza 86^3 din C.pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, fiecare inculpat să se supună măsurilor de supraveghere prev.de art.86^{3 alin.1 lit.a-d Cod P..}

În baza 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpaților asupra prev.art.86^{4 Cd penal .}

S-a făcut aplicarea art.350 al. 3 lit. b din C.p.p. și art. 88 al. 1 C.pen.

În ceea ce privește latura civilă, instanța de fond a retinut că potrivit art. 998 C. civ. este necesar să existe o faptă ilicită, o culpă în săvârșirea acelei fapte, un prejudiciu și o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

În speță, faptele ilicite constau în fapta inculpaților care prin faptele lor au produs un prejudiciu material direct în patrimoniul părții vătămate P. constând în contravaloarea îngrijirile medicale, precum și un prejudiciu moral în patrimoniul ambelor părți vătămate constând în suferințele părții vătămate P. și trauma psihică a părții vătămate B. A. în vedere poziția procesuală a celor doi inculpați și de tranzacția intervenită cu partea vătămată P., instanța a constatat că părțile au ajuns la compromisul sumei de 2000 de euro reprezentând daune materiale și morale.

Cât privește partea vătămată B., instanța de fond a constatat că s-a constituit parte civilă cu suma de 40000 de euro pentru suferințele psihice produse în urma faptelor celor doi inculpați. F. inculpaților este în măsură să producă un sentiment de insecuritate și de teamă părții vătămate în spații publice și pe timp de noapte. P. subiectivă a părții vătămate a fost apreciată de către instanță la gravitatea faptei celor doi inculpați, apreciind întemeiate în parte pretențiile părții vătămate, încât în temeiul art. 14 și 346 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 și 1003 din C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată B. E. M. prin mandatar B. A. M. și au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 2000 euro sau echivalent în lei la data plății, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 14 și 346 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 și 1003 din C.civ., instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată de S. C. J. DE U. C. și a obligat inculpații în solidar la plata sumei de 1304,92 lei, la care s-au adăugat majorări de întârziere conform Codului de procedură fiscală începând cu data de

18 iunie 2011 și până la achitarea integrală a debitului, reprezentând daune materiale, respective îngrijirile medicale acordate părții vătămate P. I.-F.

S-au aplicat prevederile art.118 al. 1 lit. b din C.pen. și art. 191 al. 1 și 2 din C.p.p.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și numitul P. O., în calitate de reprezentant al părții civile P. I. F.

P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și refacerea procesul de individualizare a pedepselor urmând să se dispună condamnarea inculpaților la o pedeapsă cu închisoare în regim de detenție într-un cuantum sporit, corespunzător stării de pericol social concret al infracțiunii săvârșite.

S-a arătat că în cauză instanța a manifestat clemență nejustificată față de circumstanțele în care s-au comis faptele de tâlhărie, astfel că se impune ca acest pericol să se reflecte în pedeapsa aplicată.

Consideră că instanța a supradimensionat elementele care privesc persoana inculpaților, găsindu-le o justificare, deși fapta comisă se caracterizează printr-o multitudine de agravante, raportat la modalitatea de comitere a faptei și urmările acesteia.

S-a considerat că nu are relevanță în speță faptul că inculpații au fost susținuți de un număr mare de persoane în cursul judecății.

Numitul P. O. a învederat că se impune corectarea sentinței Judecătoriei

C.-N. deoarece greșit s-a reținut că inculpații ar fi minori.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei,conform prevederilor art.385^{14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul declarat de curtea constată că recursul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca este fondat și va fi admis, iar recursul părții civile nu este fondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente.}

A., instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză.

A rezultat din ansamblul probator că în noaptea de 14/(...), în jurul orei

00⁴⁵, în urma unei înțelegeri prealabile, inculpații s-au deplasat pe D. C. din C.-

N. unde, având fața acoperită cu cagule, au exercitat, folosind un pistol cu bile de plastic și o sabie cu lama de 30 cm, acte de amenințare și violență asupra părților vătămate B. E.-M. și P. I.-F., cu scopul și finalitatea deposedării părții vătămate B. E.-M. de geanta personală pe care aceasta o avea asupra sa și care conținea un telefon mobil marca „Nokia 5230";, mai multe documente personale, carduri bancare, precum și sumele de 10 euro și 60 lei, reușind astfel însușirea acestor bunuri, în valoare totală de aproximativ 800 lei.

Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei de tâlhărie și a vinovăției inculpaților T. A. și P. I. în comiterea acesteia, vinovăție de altfel recunoscută de inculpați, care au solicitat a fi judecați în procedura reglementată de art.320^{1 Cod procedură penală punând în evidență și caracterul adecvat al pedepselor aplicate, atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare.}

Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptei comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor care le-au fost aplicate inculpaților instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptei, care este unul ridicat.

În mod corect instanța de fond a reținut că infracțiunea comisă de inculpați prezintă un grad de pericol social ridicat, dedus atât din pedeapsa prevăzută de legiuitor pentru sancționarea acesteia, cât și din împrejurările concrete de săvârșire a faptei fiind vorba de deposedarea prin violență a două părți vătămate de bunuri în valoare totală de 800 lei, după o prealabilă înțelegere și o pregătire minuțioasă a comiterii faptei.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate, în mod corect instanța de fond a făcut trimitere la referatele de evaluare întocmite în cauză, din care se desprind argumente relevante în ce privește conduita inculpaților și perspectivele lor de reintegrare socială.

A., în ceea ce-l privește pe inculpatul T. A. în referatul de evaluare (f.67-70) se arată că experiența mediului penitenciar (pierderea libertății, contactul în închisoare cu alți tineri infractori) a avut și are un impact puternic asupra inculpatului, el realizând care sunt consecințele comportamentului infracțional adoptat. Această experiență l-a maturizat, l-a pus în situația de a analiza cele întâmplate, și de a-și asuma greșelile. Susținerea familiei, chiar dacă aceasta are resurse financiare limitate, exemplele pozitive din familie, lipsa antecedentelor penale, dorința de a-și finaliza studiile și de a se implica în muncă sunt factori care pot influența pozitiv evoluția viitoare a acestui inculpat.

În recurs s-a făcut dovada că după punerea în libertate din data de (...) inculpatul T. A. s-a angajat ca muncitor necalificat la data de (...) la C. I. E. SRL, contractul de muncă fiind încheiat pe perioadă nedeterminată, cu timp parțial (f.66-67), în luna octombrie 2011 obținând un venit net de 227 lei (f.45).

De asemenea inculpatul T. A. urmează în anul școlar 2011-2012 cursurile serale ale Colegiului Tehnic E.rgetic C.-N., potrivit adeverinței de la f.44.

În referatul de evaluare întocmit pentru inculpatul P. I. M. (f.77-81) se arată că resursele personale de schimbare ale inculpatului sunt modeste, fiind nevoie de intervenția adecvată în conduita lui și a factorilor educativi parentali și a altora din mediul religios, instructori de sport. P. ca influența mediului să fie una constructivă - corectivă e nevoie de producerea unor ajustări, cum este cea de mediere și negociere a comportamentului inter-relaționarea inculpatului cu mediul său de viață obișnuit, orientarea școlară și profesională și spre activități recreative, care să fie făcute de specialiști - psiholog, asistent social, persoane deschise la comunicare în vederea educării tânărului în acord cu nevoile sale și cu cerințele sociale.

De asemenea în recurs s-a făcut dovada că după punerea în libertate din data de (...) inculpatul P. I. M. s-a angajat ca muncitor necalificat, la data de (...), la SC M. SRL, contractul de muncă fiind încheiat pe perioadă nedeterminată

(f.49-52).

Aceste date, coroborate cu cele reținute de instanța de fond, cu durata de aproape 3 luni a detenției preventive din prezenta cauză, conduc la concluzia că individualizarea cuantumului pedepselor și a modalității de executare a acestora stabilită de instanța de fond este adecvată, termenul de încercare de 7 ani pentru inculpatul T., respectiv de 6 ani și 6 luni pentru inculpatul P., în care inculpații vor fi supuși unor măsuri deosebite de supraveghere și consiliați pentru adoptarea unui comportament dezirabil, fiind de natură a garanta atingerea scopului pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.

P. nu a adus nicio probă nouă în recurs care să contureze necesitatea majorării cuantumului pedepsei și a executării acesteia prin privare de libertate.

Recursul P. este fondat însă sub alt aspect, și anume în recurs a fost depusă dovada recuperării prejudiciului de către inculpatul P. I. M. impunându- se modificarea hotărârii instanței de fond ce privește latura civilă recursul P. fiind devolutiv sub toate aspectele conform art.385^{6 alin.3 Cod procedură penală.}

Potrivit tranzacției de la f.46-47, inculpatul P. I. M. a achitat părții civile B. E. M., prin mandatar B. A. M., suma de 2.000 euro, reprezentând daune morale dispuse prin sentința penală nr.981/2011, părțile declarând că înțeleg să stingă astfel latura civilă a cauzei și că renunță la orice pretenție de natură patrimonială sau morală față de inculpat.

Potrivit chitanței de la fila 48 inculpatul P. I. M. a achitat suma de 1304,92 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții civile P. I. F.

În ce privește recursul declarat de către numitul P. O. se constată că acesta a precizat că are calitatea de reprezentant al părții civile P. I. F., fără a atașa vreo procură în acest sens.

Este adevărat că potrivit prevederilor art.385^{2 rap.la art.362 Cod procedură penală pentru partea civilă recursul poate fi declarat de reprezentantul legal, însă câtă vreme partea civilă este major, în vârstă de 24 de ani la data formulării recursului, iar P. O. nu a făcut dovada mandatării sale de către partea civilă, recursul este inadmisibil, fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală.}

De altfel problema învederată de numitul P. O. a fost remediată de instanța de fond prin încheierea din data de (...), prin care s-a dispus îndreptarea erorii materiale prin înlăturarea sintagmei „după împlinirea vârstei de 18 ani"; din cuprinsul sentinței (f.142 fond).

P. considerentele prezentate în baza art.385^{15 pct.2 lit.d Cod procedură penală curtea va admite recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva s.p.981/(...) a Judecătoriei C.-N. pe care o va casa în parte, doar sub aspectul laturii civile, respectiv a constatării ca fiind achitate sumele de bani datorate părților civile B. E. M. și S. C. J. de U. C., și rejudecând în aceste limite va constata că inculpatul P. I. M. a achitat cu chitanța seria SCJ}

2009 nr. 0049531/(...) suma de 1304,92 reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru P. I. F. către partea civilă S. C. J. de U. C. și suma de 2000 E., reprezentând daune morale, părții civile B. E. M.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

În baza art.385^{15 pct.1 lit.a Cod procedură penală se va respinge ca inadmisibil recursul declarat împotriva aceleiași sentințe de către numitul P. O.}

În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 150 lei-2x75 lei - onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu Valea R. și Ploscar L., sumă ce se va avansa din FMJLC.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat numitul P. O. la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în prezentul recurs, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului conform art.192 alin.3 Cod procedură penală.

P. ACESTE M.IVE, IN NUMELE LEGII D E C I D E:

1.În baza art.385^{15 pct 2 lit.d Cpp admite recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva s.p.981/(...) a Judecătoriei C.-N. pe care o casează în parte, doar sub aspectul laturii civile, respectiv a constatării ca fiind achitate sumele de bani datorate părților civile B. E. M. și S. C. J. de U. C., și rejudecând în aceste limite.}

Constată că inculpatul P. I. M., domiciliat în C. N., str. M. , nr.70-72 , bl.D1, apt.42, a achitat cu chitanța seria SCJ 2009 nr. 0049531/(...) suma de

1304, 92 reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru P. I. F. către partea civilă S. C. J. de U. C. și suma de 2000 E., reprezentând daune morale, părții civile B.

E. M.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

2.Respinge ca inadmisibil, conform art.385¹⁵pct.1 lit.a Cpp, recursul declarat împotriva aceleiași sentințe de către numitul P. O., domiciliat în C. M., str.22 D., nr.8, jud. Suceava.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 150 lei-2x75 lei - onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu Valea R. și Ploscar L., sumă ce se va avansa din FMJLC.

Obligă pe numitul P. O. la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în prezentul recurs, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 14 noiembrie 2011.

PREȘEDINTE		JUDECĂTORI	GREFIER
ANA C. M. Ș.	L. M.	M. B.

Red.L.M. Dact.H.C./4 ex./(...) Jud.fond: M.L. M..

← Decizia penală nr. 383/2011, Curtea de Apel Cluj		Sentința penală nr. 13/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 14/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 14/2011, Curtea de Apel Cluj