Decizia penală nr. 446/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.446/R/2011

Ședința publică din data de 29 martie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H. - judecător JUDECĂTORI : I. M.

G. : L. S.

: V. V. A.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : S. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul D. I., împotriva sentinței penale nr.10/2011, pronunțată în dosar nr.(...) al J. D., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Dragomirești, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev.și ped.de art.215 alin.1,2,3 C. cu aplic.art.33 lit.a C..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desmenat din oficiu pentru inculpat, av.Sabadîș M., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul D. I., părțile civile SC O. SRL S. M., SC P. SRL S. M. și SC O. ASM SRL S. M.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului arată că a încercat să ia legătura telefonic cu inculpatul însă acesta nu a răspuns.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale pronunțate de J. D. și rejudecând cauza, să se dispună reducerea pedepsei dându-se o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prev.de art.74 și 76 C. Recursul privește și latura civilă și sub acest aspect hotărârea instanței este nelegală în ceea ce privește dispoziția legată de plata dobânzii aferente. Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată. Pe latura penală apreciază că pedeapsa este prea mare raportat la faptele reținute, sens în care solicită a se reține că a avut o atitudine sinceră, a recunoscut încă din faza de urmărire penală faptele imputate, iar acestea prezintă un grad de pericol social redus. Inculpatul a depus eforturi pentru a acoperi prejudiciul în acest sens existând și adresa societății SC O. S. M. care a declarat că i-a fost acoperit prejudiciul în totalitate. Pe de altă parte, apreciază că hotărârea este neleaglă și în ceea ce privește latura civilă. Apreciază că deși în mod justificat instanța a obligat inculpatul la plata sumelor aferente cu care părțile civile s-au constituit părți civile, în conformitate cu dispozițiuile legale, inculpatul poate fi obligat doar de la data la care sumele erau scadente. Ori, inculpatul a fost obligat la plata unei sume plus dobânda aferentă în favoarea SC P. SRL. Inculpatul a garantat cu două bilete la ordine iar scadența pentru biletele la ordin este de (...); apreciază că aceasta este data de la care poate curge eventual o dobândă legală. Aceeași situație apare și în cazul societății SC O. SRL, aceasta a declarat că prejudiciul a fost în totalitate acoperit și cu toate acestea, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei plus dobând legală aferentă începând cu (...). Cu onorar din FMJ.

Reprezentantul P., apreciază că s-ar impune admiterea recursului inculpatului doar pe latura civilă cu privire la acea obligație de a plăti despăgubiri către SC O. în condițiile în care această firmă a depus un script prin care a arătat că nu mai are pretenții față de inculpat întrucât și-a recuperat prejudiciul. Referitor la latura penală,consideră că instanța a dat dovadă de prea mare clemență reținând circumstanțe atenuante și a coborât pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege. C. că nu se impune o diminuare și mai mult a cuantumului pedepsei, astfel că din acest punct de vedere, hotărârea este legală și temeinică.

C U R T E A

Deliberand retine ca prin sentința penală nr. 10/(...) a J. D., în baza art.215 alin.1-

3 C., cu aplicarea art.74 alin.1 lict.c) C. raportat la art.76 alin.1 lit.c) C., a fost condamnat inculpatul D. I., fiul lui T. și M., născut la (...) în Vișeu de Sus, județul Maramureș, cetățenia română, studii liceale, ocupația - administrator firmă, necăsătorit, domiciliat în comuna S., nr.1216, județul Maramureș posesor al C.I. seria MM, nr.4., CNP.1., la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă calificată față de partea vătămată S. „. A. S. S. M.

În baza art.215 alin.1-3 C., cu aplicarea art.74 alin.1 lict.c) C. raportat la art.76 alin.1 lit.c) C., a fost condamnat inculpatul D. I., fiul lui T. și M., născut la (...) în Vișeu de Sus, județul Maramureș, cetățenia română, studii liceale, ocupația - administrator firmă, necăsătorit, domiciliat în comuna S., nr.1216, județul Maramureș posesor al C.I. seria MM, nr.4., CNP.1., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă calificată față de partea vătămată S. „. S. S. M.

În baza art.33 lit.a) C.pen raportat la art.34 alin.1 lit.b) C. au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta sentință, inculpatul fiind condamnat în final la pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare.

S-a făcut aplicarea art.71-64 alin.1 lit.a) teza a II-a și lit.b) C..

În baza art.81 C. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 3 ani stabilit conform art.82

C..

În baza art.71 alin.5 C., pe durata termenului de încercare, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate prin prezenta sentință.

S-a făcut aplicarea art.359 alin.3 C.proc.pen. și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C. privind revocarea suspendării condiționate.

În baza art.14 și art.346 C.proc.civ., coroborat cu art.998-999 C.civ., s-a admis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la plata către părțile civile a următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile:

-17.064,00 lei, la care se adaugă dobânda legală calculată conform O.G. nr.9/2000, începând cu data de (...) și până la data plății integrale către partea vătămată-parte civilă S. „. A. S. S. M., cu sediul în S. M., str. I. M., nr.17, județul Maramureș;

-2000,00 lei, la care la care se adaugă dobânda legală calculată conform O.G. nr.9/2000, începând cu data de (...) și până la data plății integrale către partea vătămată-parte civilă S. „. S. S. M., cu sediul în S. M., str.P., nr.3, județul Maramureș;

-12.170,00 lei, la care se adaugă dobânda legală calculată conform O.G. nr.9/2000, începând cu data de (...) și până la data plății integrale către partea vătămată-parte civilă S. „. S. S. M., cu sediul în S. M., str.M. K., nr.37, județul Maramureș.

În baza art.191 alin.1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul D. I. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 730,00 lei, din care 200,00 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

În baza art.193 alin.1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul D. I. la plata cheltuielilor judiciare către partea vătămată-partea civilă S. „. A. S. suma de 1200 lei și către partea vătămată-parte civilă S. „. S. suma de 1000 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Dragomirești nr. 1. din data de 25 octombrie 2010, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului D. I., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzute de art.215 alin.1, 2 și 3 C. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p..

Cauza a fost înregistrată pe rolul J. D. sub nr. 960/224/(...).

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

În data de (...), învinuitul D. I. s-a prezentat la sediul SC „. ASM „. S. M. reprezentată de administrator O. A. și, în baza facturii fiscale nr.70/2008, a achiziționat mărfuri în valoare de 5614 lei, (diferite scule pentru șantier) emițând pentru plată fila CEC nr.NA 30700027377/2008, către B. L., care nu a putut fi încasată la un termen ulterior, din lipsă totată de disponibil. Tot de la aceași societate, în data de (...), învinuitul a mai achiziționat un număr de 5 motofierăstraie marca „Sthil"; în valoare de

11.350 lei conform facturii fiscale nr.535/2008, pentru care a emis fila CEC nr.NA

30700027380/2008 care nu a putut fi încasată din lipsă totală de disponibil, la o dată ulterioară când a fost introdusă la plată.

Fiind contractat telefonic de către administratorul societății păgubite pentru a i se comunica că instrumentele bancare nu au putut fi folosite, inculpatul a spus numitului O. A. că este vina contabilului său, grav bolnav, și că va rezolva problema prin plata în numerar, însă pe urmă nu a mai răspuns la telefon.

În data de (...), invinuitul D. I. în calitate de reprezentant la SC „. B. C. SRL s-a prezentat la sediul SC O. SRL din S. M. de unde a achiziționat materiale de construcții în valoare de 19.470 lei. Pentru plata mărfii învinuitul a emis fila CEC BK 30700042894 și două bilete la ordin, către B. L. B. Mare, care nu au putut fi încasate din lipsă totală de disponibil.

Între cele două societăți, anterior săvârșirii faptelor a fost încheiat un contract de furnizare a materialelor de construcții, ocazie cu care învinuitul a prezentat certificatul de înregistrare fiscală pentru firma mai sus arătată.

Partea vătămată, dându-și seama că a fost înșelată, a procedat la executarea silită a învinuitului și la ridicarea mărfurilor livrate, astfel că nu se mai constituie parte civilă decât cu suma de 2000 lei, reprezentând cheltuieli de execuție și transport a mărfurilor de la domiciliul învinuitului la sediul societății.

La data de (...), învinuitul D. I. în calitated e reprezentant al aceleiași societăți, s- a deplasat la sediul SC „. SRL S. M., reprezentată de administratorul G. I., de unde a cumpărat 5 motofierăstraie marca „ Husqvarna"; în valoarede 12.170 lei. Pentru plata mărfii a emis fila CEC nr.NA 30700027381/2008 și un bilet la ordin, către aceeași societate bancară B. L. B. Mare. După trecerea unui interval de timp în luna aprilie

2008, societatea păgubită a introdus instrumentele de plată la bancă pentru onorarea acestora, însă au fost refuzate deoarece fila CEC nu este un CEC barat, iar pentru biletul la ordin nu există disponibil în cont.

Fiind ascultat în cauză, învinuitul D. I. a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând că instrumentele de plată au fost date ca și garanție și că pentru plata datoriilor s-a bazat pe o sumă ce trebuia încasată de la o societate din B. Mare, cu care s-a aflat într- un proces civil, regretând faptele comise și luându-și angajamentul să achite integral prejudiciul cauzat celor trei societăți comerciale, însă ca de obicei nu s-a ținut de cuvânt.

Apărarea sa a fost înlăturată întrucât din porbele administrate în cauză rezultă că în perioada (...)-(...) S. B. C. SRL a avut un rulaj de 40 lei, părților vătămate nu le-a comunicat că filele CEC și biletele la ordin au fost lăsate ca și garanție și nu a existat o înțelegere între părți potrivit căreia plata să se facă ulterior în numerar, astfel că vinovăția sa este evidentă.

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate (f.10-11, 69-70, 75-76); facturi fiscale (f.12-

13,85,90-93); justificare refuz la plată (f.15,86,88); file CEC (f.16, 44-46,84); copie după filele CEC și ordine de plată (f.29-30); contract de vânzare cumpărare (f.25); declarațiile părților vătămate (f.32,77-80); raport de constatare tehnică-știintifică (f.37-

43); documente societate(f.94-97); adresă Banca Națională a României (f.100-102); adresă de la B. L. SA (f.104-107); proces verbal de constatare a actelor premergătoare(f.5); declarții învinuit (f.47-54).

Pe parcursul cercetării judecătorești nu au fost administrate probe noi, la solicitarea reprezentantului M.ui P., a aparatorului inculpatului si a partilor, judecata desfășurandu-se pe baza probei cu înscrisuri, administrată in cursul urmaririi penale.

Inculpatul, deși legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței, fiind reprezentat de avocat din oficiu.

Analizând probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

1. La data de 25 martie 2008, inculpatul D. I., a emis în favoarea părții vătămate

S. ASM „. S. M. reprezentată de administrator O. A., prezentându-se la sediul acesteia, fila CEC nr.NA 30700027377/2008, în valoare de 5718 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor achiziționate și înscrise în factura nr.70/2008, știind că fila CEC nu va putea fi încasată, atât pentru lipsa disponibilului în cont, cât și pentru că nu putea fi folosită pentru efectuarea de plăți, ci numai pentru ridicare de numerar.

La data de (...) inculpatul D. I. a achiziționat de la aceeași parte vătămată 5 motofierăstraie, fiind emisă factura fiscală nr.535/2008, în care este consemnată contravaloarea acestora de 11.350,00 lei, pentru a cărei plată inculpatul a lăsat la partea vătămată fila CEC nr.NA 3070027380, fără a completa această filă, însă știind că nu va putea fi valorificată de partea vătămată pentru motivele enumerate mai sus.

Partea vătămată a susținut că a prezentat la plată filele CEC emise de inculpat, aflate în original la dosarul de urmărire penală (f.45-46), din analiza cărora rezultă că fila CEC NA 30700027377 a fost completată de inculpat în calitate de trăgător pentru suma de 5714,00 lei, iar fila CEC nr.NA 3. nu a fost decât ștampilată de inculpat la rubrica destinată trăgătorului fără a fi înscrisă denumirea părții vătămate - beneficiarul CEC-ului și nici suma anume pentru care a fost emisă .

Din raportul de constatare tehnico-științifică grafică a rezultat concluzia reținută, că această din urmă filă CEC nu a fost scrisă și semnată de inculpat (f.43 d.u.p.).

Facturile au fost emise de partea vătămată sub nr.70/(...)-pentru contravaloarea de 5714,00 lei și sub nr.535/(...)-pentru contravaloarea de 11.350,00 lei a bunurilor achiziționate de inculpat (f.90-91 d.u.p), iar filele CEC au fost emise la datele de (...) și (...), pentru fiecare din sumele menționate, prin urmare, instanța reținand că inculpatul, cum de altfel a și recunoscut în cursul urmăririi penale (f.49 d.u.p), știa că nu dispune de mijloace bănești pentru achitarea prețului mărfurilor achiziționate și folosite în interes personal, așa cum însuși a declarat că ";s-a bazat pe suma de 80.000,00 lei ce trebuia să o încaseze de la SC TDA C. SRL B. M., precum știa și că cecurile emise nu pot fi valorificate de partea vătămată întrucât ";nu erau barate";.

Știa, de asemenea, inculpatul, că nu are calitate de reprezentant legal a S. B. C. SRL, din informațiile furnizate de ORC (f.94-97 d.u.p.) rezultând că, la data ultimei înregistrări în (...), asociați erau Mariș Anuța și C. N., aceștia având și calitate de administratori.

Numitul C. N. a declarat (f.81-82 d.u.p), că a vândut societatea pretins a fi administrată de către inculpat, dar către alte persoane, fără a fi identificate, iar nu către inculpat, cu privire la care s-a afirmat că a fost împuternicit de către numitul C. N., să desfășoare activități în numele societăți, fără a fi însă în măsură să depună procură de reprezentare. De asemenea s-a arătat că au fost înmânate inculpatului carnetele de CEC ce i-au fost eliberate de B. L. la solicitarea sa, dar nu există un înscris în care să fie consemnată predarea-primirea acestora, subliniind aceasta că nu a semnat și nu a ștampilat nici una din filele CEC emise de către inculpat.

La dosarul cauzei nu a depus inculpatul nici procură de reprezentare prin care să fi fost împuternicit să lucreze în numele societății al cărui administrator s-a pretins a fi, precum nu s-a depus nici dovada cesiunii de parti sociale la care s-a referit numitul C. N.

Prin urmare, instanța a reținut că inculpatul a prezentat părții vătămate SC „. A. SRl S. M., cu prilejul încheierii contractelor de vânzare cumpărare dovedite cu facturile analizate, dar și cu prilejul executării acestora, a calității sale de administrator al S. B. C. SRL cu care a contractat partea vatamata, calitate ce nu corespunde adevărului, folosind ca și mijloc pentru inducerea în eroare a părții vătămate filele CEC ce i-au fost eliberate societății pretins a fi reprezentată de către inculpat, pe care a fost aplicată ștampila acesteia din urmă.

În drept, fapta inculpatului D. I. de a induce în eroare și de a menține în eroare prin acțiunea de a emite fila CEC la data de (...) în favoarea partii vatamate SC „. A. S. M. cu prilejul încheierii contractelor comerciale cu aceasta, știind că nu are calitatea de a emite un astfel de instrument de plată și știind că filelele CEC emise nu pot fi valorificate ca atare, întrucât sunt destinate numai retragerilor de numerar, dar și pentru că nu există disponibil în cont, în scopul de a obține pentru sine un folos material injust și pricinuind părții vătămate un prejudiciu 17.064 lei, constituie infracțiunea de înșelăciune în convenții în formă calificată prev.și ped.de art.215 alin.1,2 și 3 C.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii reținute s-a realizat prin acțiunea inculpatului de a emite o filă CEC nr. NA 30700027377 de natură a induce în eroare pe partea vătămată prin a face veridică calitatea mincinoasă de reprezentant legal al societății emitente ce și-a atribuit inculpatul, cu prilejul încheierii contractelor comerciale de vânzare cumpărare în baza cărora au fost emise facturile examinate, calitate ce a fost determinantă pentru livrarea mărfurilor achiziționate de către inculpat.

Întrucât mijloacele folosite de inculpat prezintă o mare aparență de veridicitate a calitatii ce și-a atribuit inculpatul, mijloacele de săvârșirea a infracțiunii reținute fiind filele de cecuri de care s-a folosit acesta, precum și ștampila societății ce a pretins că o reprezintă, instanța le-a apreciat a fi frauduloase, în categoria acestor mijloace fiind inclusa și fapta de emitere a filei CEC nr.NA 30700027377 la data de (...) cu privire la care s-a reținut că nu a fost decât ștampilată de pretinsul trăgător, inculpatul.

Urmarea imediată constă în paguba pricinuită părții vătămate SC „. A. S. M. în cuantum de 17.064 lei legătura de cauzalitate fiind dovedită de probele deja existente.

Fapta nu s-a încadrat numai în dispozițiile art.215 alin.3 C.pen, dată fiind lipsa calității de comerciant în persoana inculpatului.

Nu s-a reținut concursul între infracțiunea de înșelăciune reținută și infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale si fals privind identitatea, dată fiind declarația numitului C. N.

Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție în forma intenției directe calificate prin scop, astfel cum este definita de art.19 alin.1 pct.1 lit.a C., inculpatul știind că nu are calitatea de reprezentant legal al societății ce a fost înscrisă la rubrica trăgător, dar și că filele CEC emise nu vor putea fi valorificate pentru motivele evocate, inculpatul urmarind a obține un folos personal injust, prin achiziționarea mărfurilor pentru care a avut reprezentarea că nu are mijloace financiare de plată, asupra folosului dobândit, inculpatul nefăcând dovada vreunei îndreptățiri.

Reținâd îndeplinite condițiile art. 345 alin.2 C.pr.pen. instanța l-a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă calificată.

Individualizarea pedepsei a fost făcută după examinarea și a celorlalte două fapte pentru care a fost trimis în judecată.

2. La data de (...) inculpatul D. I. s-a prezentat la sediul părții vătămate SC O. SRL din S. M. cu care a încheiat contractul de vânzare cumpărare la aceeași dată (f.25-27 d.u.p), în baza căruia a ridicat mărfurile pentru care s-au emis facturile nr.13.023 din (...) și 13.003 din (...) (f.12-13 d.u.p), în valoare totală de 19.470,00 lei pentru care inculpatul a lăsat fila CEC seria BC nr.30700042894 (f.16 d.u.p), fila CEC seria BC nr.30700042893 și două bilete la ordin (f.29-30)

Fila CEC seria BC nr.30700042894 a fost completată de inculpat, fiind semnată de acesta și purtând ștampila societății ce a pretins că o administrează (f.16 d.u.p), data emiterii fiind înscrisă a fi (...). Cele două bilete la ordin au fost emise la datele de (...) și (...), iar fila CEC seria BK nr.30700042893 a fost emisă în alb, inculpatul doar semnând și ștampilând la rubrica trăgător cu privire la aceste filă fiind stipulat în contractul încheiat cu partea vătămată, la pct.5.1. referitor la modalitatea de plată, ca scopul acestei file este de a fi o garanție a plății pretului datorat de inculpat (f.26 d.u.p.)

Instrumentul de plată convenit de părți a fost biletul la ordin.

Partea vătămată a introdus la plată fila CEC seria BK nr.30700042894 ce a fost refuzată pentru lipsă total disponibil, introducerea la plată fiind însă efectuată așa cum a declarat însăși partea vătămată (f.33 d.u.p.) , după ce a acordat inculpatului mai multe termene succesive în vederea achitării valorii mărfurilor achiziționate și după ce au fost emise mai întâi biletele la ordin anterior referite de către inculpat.

Inculpatul a semnat contractul încheiat cu patea vătămată la data de (...), în calitatea ce si-a atribuit, aceea de administrator al societății cumpărătoare S. B. C. SRL, emițând în această calitate instrumentele de plază referite, deși știa că nu corespunde realității fapta prezentată ca adevarata părții vătămate, pentru considerentele deja expuse.

În drept, fapta inculpatului D. I., de a induce și de a menține în eroare pe partea vătămată SC „. S. M., prin acțiunea de a emite filele de CEC seria BK nr.30700042893 în alb și seria BK nr.30700042894 pentru suma de 19.470 lei, în favoarea părții vătămate, fapta fiind săvârșită cu prilejul încheierii contractelui de vânzare-cumpărare din data de (...), dar și cu prilejul executării acestuia, știind inculpatul că nu are calitatea de a emite astfel de instrumente de plată, nefiind administrator/reprezentant legal al societății enunțate și știind că nu are disponibil în cont, cu scopul de a obține pentru sine un folos material injust și provocând părții vătămate, în final, un prejudiciu în cuantum de 2000 lei, după ce aceasta și-a recuperat diferența până la 19.470 lei prin executare silită, constituie infracțiunea de înșelăciune în conventii în formă calificată prev.de art.215 alin.1, 2 și 3 C.

Fapta constituie o singură infracțiune de înșelăciune, inculpatul folosind acțiunea de emitere a instrumentelor de plată ca mijloace pentru inducerea în eroare a părții vătămate, alături de cel de-al doilea mijloc, acela de a folosi calitatea mincinoasă de administrator al societății cu care a contractat partea vătămată.

Fapta nu a fost încadrată la dispozițiile art.215 alin.1 și 4 C.pen, întrucât partea vătămată știa că inculpatul nu dispune de lichidități în cont, după cum anterior s-a reținut și nu a fost încadrată numai la art.215 alin.3 C., dată fiind lipsa calității de comerciant în persoana inculpatului, astfel cum este definită această calitate de art.7

Cod C..

În ce privește conținutul constitutiv al infracțiunii aici reținute, s-au menținut considerentele anterior expuse cu diferențele impuse de persoana părții vătămate și de paguba pricinuită precum și cu diferențele ce rezultă din cele ce precedă.

Fiind îndeplinite condițiile art.345 alin.2 C.pr.pen. a fost condamnat inculpatul și pentru aceste infracțiuni, individualizarea judiciară a pedepsei urmând a se face dupăce se va analiza și cea din urmă faptă, de aceeași natură, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.

3. La data de (...), inculpatul s-a prezentat la sediul părții vătămate SC „., de la care a achiziționat 5 motofierestraie, livrate cu factura nr.10590/(...) (f.85 d.u.p), inculpatul emițând fila CEC seria NA nr.3070027381 la data înscrisă a fi (...) (f.87 d.u.p.) și biletul la ordin emis la data înscrisă a fi (...) (f.84 d.u.p) ambele pentru suma de

12.170,00 lei reprezentând contravaloarea mărfurilor înscrisă în factura referită și ambele refuzate la plată pentru lipsa disponibilului în cazul biletului la ordin (f.86 d.u.p) și pentru caracterul de CEC simplu, destinat retragerii de numerar, în cazul filei CEC.

Inculpatul a emis ambele instrumente de plată întrucât vânzătoarea a solicitat emiterea biletului la ordin după ce a constatat că cecul emis nu este barat, mai înainte inculpatul încercând a o convinge pe vânzătoare că banca emite aceleași tipuri de CEC atât pentru retragere de numerar, cât și pentru plăți între comercianți.

La o nouă încercare a inculpatului de a achiziționa încă 5 motofierestraie, a fost refuzat, urmare a verificărilor efectuate de reprezentantul legal al părții vătămate, ce au condus la la concluzia că societatea al cărui administrator se pretinde inculpatul nu are lichidități în contul bancar (f.77-78 d.u.p.).

Conform raportului de constatare tehnico-științifică grafică, fila CEC emisă de inculpat a fost completată de acesta în calitate de reprezentant legal al trăgătorului (f.43 d.u.p.) însă în privința biletului la ordin se reține că inculpatul însuși a recunoscut completarea acestuia, fiind fără relevanță afirmația acestuia potrivit căruia instrumentul de plată a fost lăsat ca și garanție, câtă vreme inculpatul știe că nu are calitatea de a folosi instrumentele de plată menționate, lipsindu-i calitatea ce și-a atribuit, aceea de reprezentant/administrator al S. B. C. SRL (f.49 d.u.p.), bunurile achiziționate fiind ulterior vândute de inculpat, sub prețul real, banii fiind folosiți de inculpat în interes propriu și nu al societății ce pretindea ca o reprezenta.

În drept, fapta inculpatului D. I., de a induce în eroare cu prilejul încheierii și executării contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor consemnate în factura emisă de de partea vătămată SC „., prin acțiunea de emitere a filei CEC seria NA

30700027381 și a biletului la ordin pretins a fi lăsat ca și garanție în calitate de reprezentant legal al societății emitente, știind inculpatul că nu are această calitate și știind că nu dispune de mijloace financiare pentru plata bunurilor achiziționate, dar și că fila CEC nu putea fi valorificată, fiind destinată numai retragerii de numerar, cu scopul de a de a obține un folos material injust pentru care nu a relevat a avea vreo îndreptățire și pricinuind părții vătămate o pagubă de 12.170,00 lei constituie infracțiunea de înșelăciune în convenții în formă calificată prev. de art.215 alin.1, al.2 și al.3 C.

În ce privește conținutul constituttiv al infracțiunii aici reținută s-au menținut considerentele expuse in cele ce precedă, inclusiv cele privind încadrarea juridică a faptei.

Reținând îndeplinite condițiile art.345 alin.2 C.pr.pen a fost condamnat inculpatul

D. I. și pentru această infracțiune.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, instanța s-a raportat la dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 C.

S-a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările ce agravează sau atenuează răspunderea penală și limitele de pedeapsă prevăzute de lege. Gradul de pericol social se apreciază, raportat la dispozițiile art.18 ind.1 alin.2 C.pen, ca fiind mediu, față de valoarea nu foarte ridicată a prejudiciului cauzat celor trei părți vătămate dar și față de calitatea de comercianți a părților vătămate, ce impunea o mai mare atentie fata de partenerul contractual, dar a căror credulitate este însă ocrotită de norma .incriminatoare, precum și față de mijloacele folosite de inculpat - atribuirea calității mincinoase de reprezentant legal/administrator al societății înscrise a fi emitentul instrumentelor de plată ce au fostfolosite de inculpat, ambele mijloace având aptitudinea de a crea aparență de veridicitate cu privire la susținerile inculpatului, în sensul că lucrează pentru și în numele unei societăți comerciale.

Referitor la persoana inculpatului s-a reținut că acesta are antecedente penale fiind condamnat pentru fapte de altă natură, prin sentința penală nr.33 din (...) a J. D., pronunțată în dosar nr.458/2008 al acesteia, pentru săvârșirea a trei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, condamnarea fiind ulterioară datelor reținute a fi cele ale săvârșirii faptelor pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză.

Inculpatul a declarat că recunoaște faptele și regretă sincer săvârșirea acestora (f.49 d.u.p.), astfel încât, raportat la cele expuse, instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuanta legala prev.de art.74 alin.1 lit. c, facand aplicarea art.76 ali.1 lit.c, în ce privește stabilirea pedepsei pentru fiecare din cele trei infracțiuni reținute, cu luarea în considerare la proporționalizarea pedepselor ce s-au stabilit a cuantumului prejudiciului cauzat fiecărei părți vătămate, precum și a limitelor speciale prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, de la 3 la15 ani închisoare.

Prin urmare, a fost condamnat inculpatul D. I. după cum urmează:

În baza art.215 alin.1-3 C., cu aplicarea art.74 alin.1 lict.c) C. raportat la art.76 alin.1 lit.c) C., la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă calificată față de partea vătămată S. „. A. S. S. M.

În baza art.215 alin.1-3 C., cu aplicarea art.74 alin.1 lict.c) C. raportat la art.76 alin.1 lit.c) C., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în în convenții în formă calificată față de partea vătămată S. „. S. S. M.

În baza art.215 alin.1-3 C., cu aplicarea art.74 alin.1 lict.c) C. raportat la art.76 alin.1 lit.c) C., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă calificată față de partea vătămată S. „. S. S. M.

Instanța a reținut că infracțiunile reținute au fost săvârșite de inculpat în realizarea unei rezoluții infracționale distincte, intenția sa fiind determinantă de nevoile personale, fiind săvârșite în concurs real, pentru nici una dintre acestea inculpatul nefiind condamnat definitiv anterior, urmând a se face aplicarea art.33 lit.c Cpen raportat la 34 alin.1 lit.b C., inculpatul fiind condamnat în final la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că, așa cum a stabilit Curtea E. a Drepturilor Omului (cauza Sabou și Pîrcălab c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

În ceea ce privește dreptul de a alege, instanța are în vedere, în baza art. 414 alin. 3 din Codul de procedură penală, decizia 74 din 5 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Justiție și C. date în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c nu se va face automat și a fost supusă aprecierii instanței în funcție de criteriile prevăzute de art. 71 alin. 3 din Codul penal.

De asemenea, instanța a avut în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea E. a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i-a interzis exercițiul acestui drept.

Instanța a reținut că natura faptelor săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice saude a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat au fost interzise pe durata executării pedepsei.

Având în vedere că inculpatul nu ocupă nicio funcție, nu exercită nicio profesie și nu desfășoară nicio activitate, instanța nu a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. c C..

În considerarea dispozițiilor art. 8 din Convenția E. a Drepturilor Omului, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârea Sabou și Pîrcălab) și a dispozițiilor art. 71 alin. 3 C., instanța nu a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit d, e, întrucât infracțiunea săvârșită de acesta nu denotă o nedemnitate a inculpatului în ce privește exercitarea drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului.

Instanța a constatat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C., respectiv: pedeapsa aplicată inculpatului este de 1 an închisoare, așadar o pedeapsă mai mică de 3 ani; inculpatul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar (f. 152); experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.

Având în vedere aceste aspecte, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 81 C., pe durata unui termen de încercare de 3 ani , conform art. 82 din același cod.

Întrucât pedepsele accesorii, constând în interzicerea exercițiului unor drepturi pe durata executării pedepsei, sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, iar instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, în baza art. 71 alin. 5 C., instanța a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

În baza art. 359 Cod proc. pen, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că părțile vătămate s-au constituit părți civile în procesul penal, după cum urmează: S. „. A. S. S. M. cu suma de

17.064,00 lei (f.14-15 d.u.p); S. „. S. S. M. cu suma de 2000,00 lei (f.33 d.u.p) și S. „. S. S. M. cu suma de 12.170 lei (f.12-13 d.u.p), fiecare dintre acestea solicitând a fi obligat inculpatul la repararea integrală a pagubei pricinuite, atât a pagubei efective cât și a folosului nerealizat, constând în dobândă legală calculată de la data săvârșirii fiecărei fapte de către inculpat și până la data plății efective.

Analizând condițiile răspunderii civile delictuale, conform art.998-999 C. civil, instanța a reținut a fi îndeplinite aceste condiții, faptele ilicite săvârșite de inculpat fiind infracțiunile reținute în sarcina sa, prejudiciul cauzat constând în sumele datorate de inculpat cu titlu de preț și de dobânda legală, potrivit principiului reparării integrale, fiecăreia dintre părțile vătămate-părți civile, între fapte și prejudiciu existând o cauzalitate directă, ce a fost argumentată cu prilejul examinării laturii penale când s-a reținut că inculpatul a săvârșit faptele cu intenție directa, calificata prin scop.

Astfel fiind, s-au admis în baza art.14 și art.346 C.pr.pen coroborat cu art.998-

999 C.civ., acțiunile civile alăturate celor penale, conform dispozitivului.

În ce privește dovânda legală solicitată, s-a admis cererea părților civile, astfel cum a fost formulată, în cazul obligațiilor comerciale, debitorul fiind de drept înîntarziere, cu sublinierea caracterului comercial al raportului ce a dat naștere obligației de reparare a prejudiciului în sarcina inculpatului, conform art.56 C.com.

În baza art.191 alin.1 C.pr.pen. și art.193 alin.1 C.pr.pen a fost obligat inculpatul și la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului, în cel din urmă caz urmând a fi avute în vedere cheltuielile ce au fost dovedite (f.160-162 și 172-174).

Impotriva acestei solutii a declarat recurs inculpatul D. I., criticand sentinta instantei de fond ca fiind netemeinica sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate si nelegala cu privire la modalitatea de solutionare a laturii civile.

Recursul a fost motivat aratandu-se ca se impunea reducerea pedepsei dându- se o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prev.de art.74 și 76 C. deoarece pedeapsa este prea mare raportat la faptele reținute, deoarece inculpatul a avut o atitudine sinceră, a recunoscut încă din faza de urmărire penală faptele imputate si prezintă un grad de pericol social redus. S-a mai invocat faptul ca inculpatul a depus eforturi pentru a acoperi prejudiciul în acest sens existând și adresa societății SC O. S. M. care a declarat ca arecuperat prejudiciul în totalitate.

Referitor la solutionarea laturii civile, inculpatul a aratat ca în conformitate cu dispozițiuile legale, dobanzile curg doar de la data la care sumele deveneau scadente si nu de la data comiterii faptelor sau emiterii filelor CEC. Mai arata ca ca nu s-a avut in vedere ca a recuperat prejudiciul cauzat societății SC O. SRL, instanța obligandu-l la plata sumei de 2.000 lei plus dobând legală aferentă începând cu (...).

Procedand la solutionarea recursului prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrarilor dosarului, Curtea constata urmatoarele:

Instanta de fond a stabilit o stare de fapt conforma cu realitatea si sprijinita pe analiza si interpreatrea judicioasa a probelor administrate in cauza, ajungând în final la concluzia corecta că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ).

Cu privire la critica adusă de inculpat referitoare la individualizarea pedepsei, Curtea reține că potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Chiar dacă inculpatul a avut o poziție sinceră și a colaborat în toate fazele proceului penal, nu poate fi ignorat faptul că inculpatul a comis un număr de 3 acte materiale și a cauzat consecințe materiale considerabile, aducand o atingere grava relatiilor sociale care guverneaza relatiile comerciale din perspectiva bunei credinte si a onestitatii care trebuie sa caracterizeze mediul de afaceri.

Din această perspectivă concluzia care se desprinde este aceea că s-a acordat suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunii comise de recurent, condițiilor concrete de săvârșire, dar și de totalității urmărilor acesteia, Curtea concluzionând că pedeapsa stabilita, ca si cuantum si modalitate de executare, reprezinta o sancțiune justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al sancțiunii.

Asa fiind, Curtea retine ca acest motiv de recurs este nefondat.

Desi raționamentul primei instanțe care a condus la reținerea de circumstanțe atenuante facultative în favoarea inculpatului este corect deoarece, coborârea pedepseisub minimul special prevăzut de lege intr-o masura mai mare ar conduce la stabilirea unei sancțiuni în vădită disproporție cu gradul concret de pericol social al faptei, cu consecința lipsirii de eficiență juridică a acesteia. De altfel, instanța de fond a valorificat poziția sinceră a inculpatului căruia i-a aplicat o pedeapsă situată mult sub minimul special prevăzut de lege si a carei executare a fost stabilita intr-a modalitate neprivativa de libertate.

In ceea ce priveste latura civila a cauzei, fata de data de la care s-a stabilit curgerea dobanzilor, Curtea retine, pe langa argumentul instantei de fond potrivit caruia inculpatul ca si debitor, este de drept în întarziere, cu sublinierea caracterului comercial al raportului ce a dat naștere obligației de reparare a prejudiciului în sarcina inculpatului, conform art.56 C.com., urmatoarele:

In art. 3 al. 2 din legea nr. 59/1934 se statuează expres asupra obligativității existenței disponibilului anterior emiterii cecului: „. nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras";. Aceste dispoziții sunt completate de art. 29 din aceeași lege potrivit căruia „. este plătibil la vedere"; și că „. prezentat înaintea zilei arătate ca dată a emiterii este plătibil în ziua prezentării";.

În același sens sunt și dispozițiile pct. 34 al. 1 și 2 din Normele Cadru ale BNR:

„trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței la tras a unor fonduri proprii, disponibile în momentul emiterii instrumentului care să facă posibilă trasului efectuarea plății"; și „disponibilul trebuie constituit prealabil emiterii cecului și de valoare mai mare sau egală cu cea a cecului";. Mai mult, al. 4 a pct. 34 din aceleași norme prevede că

„disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil , adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedece efectuare plății cecului";.

Asa fiind,este lipsita de importanta data la care s-a stabilit pentru introducerea filelor CEC la banca deoarece simpla lor emitere presupune existenta disponibilului in cont astfel ca lipsa acestuia atrage dupa sine curgerea dobanzilor de la data emiterii.

Pentru considerentele expuse, Curtea constata ca si acest motiv de recurs este lipsit de temei.

Recursul inculpatului este fondat insa doar sub aspectul gresitei obligari la plata de despagubiri catre partea civila S. O. S. care prin inscrisul depus in recurs la fila. 5 dos. recurs a aratat ca inculpatul a despăgubit-o integral si ca nu mai are alte pretentii fata de acesta.

Pentru toate aceste motive, in temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d C.proc.pen. se va admite recursul inculpatului, iar sentinta atacatase va casa in parte, numai cu privire la soluționarea actiunii civile formulata de partea civilă S. O. S.

Rejudecând in aceste limite, se va constata recuperat prejudiciul cauzat părții civile S. O. S.

Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale recurate.

Inculpatului i s-a asigurat asistenata juridica di oficiu astfel ca in temeiul art. 189

C.proc.pen. se va stabili suma de 200 lei in favoarea Baroului de A. C. ce se va avansa din fondurile M.ui Justiției.

Potrivit art. 192 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare in recurs vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de inculpatul D. I., fiul lui T. si M., născut la 4 mai 1983, domiciliat in comuna S., nr. 1216, jud. Maramureș, împotriva sentintei penale nr. 10 din

1 februarie 2011 a J. D., pe care o caseaza in parte numai cu privire la soluționarea actiunii civile formulata de partea civilă S. O. S.

Rejudecând in aceste limite:

Constată recuperat prejudiciul cauzat părții civile S. O. S. cu sediul în S. M., str. P., nr. 3, jud. Maramureș.

Mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale recurate.

Stabilește suma de 200 lei in favoarea Baroului de A. C. ce se va avansa din fondurile M.ui Justiției.

Cheltuielile judiciare in recurs rămân în sarcina statului.. Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 29 martie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

L. H. I. M. V. V. A.

Dact.L.H./Dact.S.M

3 ex./(...) J..fond.E.M.S.

G.,

LEUNȚA S.

← Sentința penală nr. 13/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 574/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 446/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 446/2011, Curtea de Apel Cluj