Decizia penală nr. 25/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
D. PENALĂ NR. 25/A/2011
Ședința publică din data de 21 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P.- judecător
JUDECĂTOR : L. M.
GREFIER : M. V.-G.
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR: VIOLETA TRĂISTARU
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpații D. I. și O. D. împotriva sentinței penale nr. 437 din 16 septembrie 2010 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), fiind trimiși în judecată astfel:
◄ inculpatul D. I. pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev și ped de art 26 Cod penal, raportat la art 215 alin 1, 2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art 37 lit a Cod penal;
◄ inculpatul O. D. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev și ped de art 215 alin 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal, cu aplicarea art 37 lit a și b Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul O. D., avocat S. A. S., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul D. I., avocat S. T., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpații, părțile civile SC E. M. S. B., SC T. P. S. B., SC M. I. S., SC R. S. S., SC F. G. H. SA, SC G. I. S. G. prin D. S., SC K&K C. T. S. prin K. V., SC F. SA B.
Procedura de citare este îndeplinită. (cu părțile civile SC T. P. S. B. ȘI
SC M. I. S. prin afișare).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța pune în discuția părților lipsa procedurii de citare cu părțile civile
SC T. P. S. B. ȘI SC M. I. S., având în vedere că procedura de citare s-a realizat prin afișare.
Apărătorul inculpatului O. D. în principiu, solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru recitarea părților lipsă cu mențiunea de a aplica ștampila unității, însă raportat la motivele de apel pe care pe care înțelege să le invoce, respectiv trimiterea cauzei spre rejudecare J. C.-N., apreciază că se poate acorda cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul inculpatului D. I., având în vedere neintroducerea în cauză a celor două părți civile, apreciază că se poate proceda la acordarea cuvântului în dezbaterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, T. C.
Reprezentantul parchetului consideră că procedura de citare s-a îndeplinit în una din formele prevăzute de lege, respectiv prin afișare, nefiind necesară amânarea cauzei . De asemenea, având în vedere că apelurile formulate de inculpați vizează o trimitere spre rejudecare bazată peneregularități procesuale și pe încălcarea dreptului la apărare, apreciază că se poate acorda cuvântul în dezbaterea apelurilor.
Curtea, după deliberare, apreciază îndeplinită procedura de citare cu toate părțile civile.
Apărătorul inculpatului O. D., avocat S. A. S. solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare J. C.-N. În opinia sa Tribunalul Cluj nu era competent să judece această cauză având în vedere că nu suntem în prezența unei infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, încadrarea juridică reținută în rechizitoriufiind cea corectă.
Consideră că cele două pedepse stabilite prin hotărârea pronunțată de
Judecătoria Mediaș și Judecătoria Arad reprezintă o autoritate de lucru judecat. Apreciază că în cauză nu este vorba de o infracțiune continuată, ci de un concurs de infracțiuni, astfel că nu se putea cumula prejudiciul stabilit pentru faptele din prezentul dosar și prejudiciul stabilit pentru faptele pentru care inculpatul a fost condamnat anterior.
Mai solicită schimbarea încadrării juridice prin înlăturarea alin.5 din art. 215 Cod penal.
În subsidiar, solicită achitarea în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap.la art. 10 lit.c Cod pr.pen., întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpat și respingerea acțiunii civile ca neîntemeiată.
Din declarația inculpatului rezultă că în data de 29 iulie 2008 acesta a contestat săvârșirea faptei, a fost un simplu executant, toată afacerea a fost pusă la cale de inculpatul D. I., D. M. și S. R. Inculpatul D. era singurul care deținea carnetul CEC și el trebuia să știe dacă are sau nu acoperire în bancă. Inculpatul O. a beneficiat de suma de 800 lei, primită pentru prestația sa în calitate de conducător auto.
Apărătorul inculpatului D. I., avocat S. A. S. solicită în temeiul art. 379pct. 2 lit.b Cod pr.pen. admiterea apelului formulat de inculpatul pe care îl reprezintă, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalul Cluj, având în vedere incompleta cercetare judecătorească și necitarea celor două părți civile, fiind grav încălcate dreptul la apărare al acestora și dreptul la un proces echitabil.
În subsidiar, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului având în vedere că din probele administrate în cauză nu rezultă vinovăția acestuia.
Având în vedere declarațiile contradictorii ale martorilor S. R. care în faza de urmărire penală l-a incriminat pe inculpat, iar în fața instanței de judecată a revenit asupra acestei declarații, consideră că este aplicabil principiul in dubio pro reo.
In terțio, solicită micșorarea pedepsei aplicate inculpatului ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea apelurilor formulate deinculpați, desființarea sent. pen. 437/2010 a T. C. și trimiterea cauzei spre rejudecare T. C., întrucât competența de soluționare a cauzei a fost rezolvată ca problemă juridică prin decizia 4. a C. de A. C. care a trimis cauza spre rejudecare la data respectivă cu privire la art. 335 alin. 2 Cod pr.pen. pentru a se avea în vedere problematica legată de reunirea cauzelor și o eventuală schimbare a încadrării juridice legată de alin. 5 din art. 215 Cod penal, stabilindu-se ca ultim act procedural valabil încheierea T. C. din 20 ianuarie
2009, aspect rezolvat și confirmat de Î. C.
Pe fondul cauzei, arată că apelurile sunt admisibile sub aspectul încălcării de către Tribunalul Cluj a normelor de citare ale părților civile prin neintroducerea în cauză a unei părți civile SC ABB S. B. și încălcarea dreptului la apărare a inculpaților prin neefectuarea cercetării judecătorești, probele obținute în speță fiind administrate în fața J. C. N., organ judiciar necompetent față de incadrarea juridică prev.de art.215 al.1 -
5 Cod penal .În fața T. C. au fost ascultați doar trei martori în mod nemijlocit, din totalul de 12 martori propuși prin rechizitoriul P.
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelurilor formulate de inculpați, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare
T. C. pentru a proceda la completarea materialului probator neadministrat până în acest moment și să refacă întreaga procedură de citare conform art. 291 Cod pr.pen.Judecarea cauzei să se facă cu respectarea principiilor oralității și contradictorialității .
C U R T E A Asupra apelurilor penale de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Tribunalul Cluj prin sentința penală nr.437 din 16 septembrie 2010, în temeiul art. 334 C.pr.pen. a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată de către apărătorul ales al inculpatului O. D.
În temeiul art. 335 al.2 C.pr.pen. s-a dispus reunirea la prezenta cauză a cauzelor în care s-a pronunțat S. penală nr. 672/2002 a J. M. în dosarul cu nr. 4557/2002 al aceleiași instanțe( prin care inculpatul O. D. a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 al.4 C. cu aplicarea art. 37 lit. a C.) și S. penală nr. 2192/(...) a J. A. pronunțată în dosarul nr. 5933/2002 al aceleiași instanțe (prin care inculpatul O. D. a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 al.4 C. rap. la art. 215 al.2 C.), hotărâri judecătorești pe care le-a desființat.
Au fost condamnați inculpații:
1. O. D., fiul lui F. și M., născut la data de (...) în C.-N., CNP 1., cetățean român, studii medii, fără ocupație, necăsătorit, dom. în C.-N., str. Brateș nr.16, ap.13, recidivist, la următoarele pedepse:
- 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II- a C. pe o perioadă de 5 ani pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 al.1,2,3,4 și 5 cu aplicarea art.41 al.2, art.37 lit.a și b C.penal;
- 4 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 al.1,2,4 cu art.41 al.2, art.37 lit.a și b C.penal În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b C.penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse în pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II- aC. pe o perioadă de 5 ani.
S-a constatat că inculpatul O. D. a comis aceste infracțiuni în condițiile recidivei postcondamnatorii prev. de art.37 lit.a C.penal față de pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin S. penală nr.899/1999 a J. C.-N., din executarea căreia a fost liberat condiționat cu un rest neexecutat de 482 zile.
În baza art.61 C.penal, s-a revocat liberarea condiționată din executarea acestei pedepse și s-a dispus contopirea restului neexecutat de
482 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul O. D. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de:
- 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a C.penal, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii aplicate.
În temeiul art. 71 C.s-a interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C.
2. D. I., fiul lui I. și M., născut la data de (...) în C.-N., CNP 1., cetățean român, dom. în C.-N. B-dul.21 D. 1989 nr.137, ap.56, recidivist, la următoarea pedeapsă:
- 3 ani închisoare pentru comiterea complicității la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art.26 C. raportat la art.215 al.1,2 și 4 cu aplicarea art.37 lit.a C.penal.
S-a constatat că inculpatul a comis această infracțiune în concurs real de infracțiuni cu cea pentru care s-a dispus aplicarea pedepsei de 3 ani 4 luni închisoare prin S. penală nr.415/(...) a J. O., rămasă definitivă prin D. penală nr.495/A/(...) a T. Bihor.
În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b C.penal, s-a dispus contopirea acestei pedepse cu pedeapsa aplicată prin prezenta, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 83 C. și art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat suspendarea condiționată a executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin S. penală nr. 158/2001 a T. C., definitivă la data de (...) și beneficiul grațierii acestei pedepse și s-a dispus executarea sa alături de pedeapsa de mai sus, în final 6 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 71 C. s-a interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C.
În temeiul art.88 C.penal, s-a scazut din durata pedepsei aplicate acestui inculpat timpul arestului preventiv de la (...) la (...). În baza art.14,
346 C.pr.pen. și art.998 C.civ., a fost obligat inculpatul D. I. să plătească părții civile SC E. M. S. B. despăgubiri civile în sumă de 8610,84 lei, și a fost obligat inculpatul O. D. la plata de despăgubiri civile astfel: către partea civilă SC G. S. G. suma de 62.400 lei; către partea civilă SC F. SA B. suma de 44.280 lei, către partea civilă SC T. P. S. B. suma de 17.481,4 lei; către partea civilă W. M. S. B. suma de 4.851,3 lei, către partea civilă SC F. G. H. SA O. suma de 23.053,2 lei, către partea civilă SC K&K C. T. S. C. suma de
12.045,1 lei, către partea civilă SC M. I. C. suma de 15.495,2 lei și către partea civilă SC R. S. S. C. suma de 12.000 lei.
În baza art.191 al.1și 2 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul O. D. la plata sumei de 4.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului și pe inculpatul D. I. la plata sumei de 4300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 300 RON reprezentând onorariu apărător din oficiu va fi avansată din fondul special al M.ui Justiției, Baroului C.- d- nei av.C. Manuela.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin Rechizitoriul cu nr.88/P/2002 al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților O. D. și
D. I. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 al.1, 2 și 4
C. cu aplic.art.41 al.2 C., art.33 lit.a C. și art.37 lit.a și b C. comisă înperioada 21.09. - (...) și înșelăciune prev. de art.215 al.1, 2 și 4 C. cu aplic.art.41 al.2 C., art.33 lit.a C. și art.37 lit.a și b C. (fapte comise în perioada 19-(...)), în ceea ce îl privește pe inculpatul O. D., respectiv pentru comiterea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev. de art.26 rap. la art.215 al.1, 2 și 4 C. cu aplic.art.37 lit.a C., în ceea ce îl privește pe inculpatul D. I.
În esență, prin actul de sesizare al instanței de judecată s-a reținut că, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada (...) - (...), singur ori ajutat de învinuitul B. R. sau condamnații Daghi M. și S. R., prin mijloace frauduloase, inculpatul O. D. a comis mai multe acte de inducere în eroare prin emiterea de file CEC fără acoperire, în numele S. „. S. S. C.-N., în dauna S. G. S. G., S. F. S. B., SC T. P. S. B., SC ABB S. B. și SC F. G. SA O., cauzând un prejudiciu total de 1.957.328.000 lei. De asemenea, în sarcina aceluiași inculpat s-a reținut că în perioada 19-(...), singur ori sprijinit de către condamnatul S. R. și în baza unei rezoluții infracționale unice, în calitate de reprezentant al SC AL R. S. C., a indus în eroare reprezentanții SC K & K C. S., SC M. I. S. și SC R. S. S. C., prin emiterea de CEC-uri fără acoperire, cauzând un prejudiciu total de 395.402.000 lei.
În sarcina inculpatului D. I. s-a reținut că împreună cu condamnatul S. R., l-a sprijinit pe învinuitul decedat B. R. în preluarea SC G. C. S. C.-N. și l-a sprijinit în inducerea în eroare a reprezentanților SC ABB S. B., Punct de lucru T., prin emiterea a unei file CEC fără acoperire, cauzând un prejudiciu de 86.108.400 lei.
Prin S. penală nr.1616/(...) a J. C.-N. pronunțată în dosarul cu nr.2057/2005 al aceleiași instanțe, s-a dispus în temeiul art.335 al.2 C.p.p. reunuirea la prezenta cauză (urmare a înregistrării rechizitoriului cu nr.88/P/2002 pe rolul J. C.-N.), a cauzelor în care s-a dispus condamnarea inculpatului O. D. prin S. penală nr.674/2002 a J. M. respectiv prin S. penală nr.2192/2002 a J. Aiud. În temeiul art.334 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru care era cercetat inculpatul O. D. într-o singură infracțiune de înșelăciune prev. de art.215 al.1-5 cu aplic. art. 41 al.2 C. și art.37 lit.a și b C. De asemenea, în temeiul art.42 C.p.p. rap. la art.27 pct.1 lit.a C.p.p. Judecătoria Cluj-Napoca a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea T. C.
Cauza a fost înregistrată pe rolul T. C. la data de (...), sub nr.(...), și fiind soluționată la data de (...) prin S. penală nr.744/2007 a T. C.
Prin D. penală nr.39/A/2008 din (...) a C. de A. C. s-au admis apelurile declarate de către inculpații O. D. și D. I. declarate împotriva Sentinței penale nr.744/2007 a T. C. care a fost desființată în întregime și s- a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare T. C.
După desființare, cauza a fost înregistrată pe rolul T. C. la data de (...), sub nr.(...) și a fost soluționată la data de (...), prin S. penală nr.92/(...) a T.
C.
Prin D. penală nr.48/R/2009 din (...) a C. de A. C. s-au admis apelurile declarate de către inculpații O. D. și D. I. împotriva Sentinței penale nr.92/(...) a T. C. care a fost desființată în totalitate și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare T. C.
În considerentele deciziei penale sus menționate, s-a arătat că prin sentința penală apelată nu au fost respectate dispozițiile art.335 al.2 C.p.p. în sensul că operațiunile de reunire a cauzei și desființare a hotărârii penale anterioare sunt atributul exclusiv al instanței competente care, pronunțândo hotărâre asupra fondului, se pronunță și asupra desființărilor hotărâri penale anterioare care astfel sunt înlocuite.
În temeiul art.383 C.p.p., instanța de apel a stabilit că ultimul act procedural valabil este încheierea penală din (...), dată de la care judecata urmează a-și relua cursul.
Prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul T. C. la data de (...).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul cu nr. 21/P/2002 al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. din data de (...) s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului D. M. și S. R. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prin emiterea de file CEC fără acoperire și încetarea urmăririi penale față de învinuitul B. R. - decedat (care s-a sinucis) pentru autorat la mai multe infracțiuni de înșelăciune.
Prin S. penală nr.1158/(...) pronunțată în dosarul nr.4. a J. C.-N. s-a dispus condamnarea inculpaților D. M. și S. R. la câte o pedeapsă de 2 ani și
2 luni închisoare respectiv 2 ani și 4 luni închisoare.
Din dosarul cu nr.21/P/2002 s-a disjuns dosarul cu nr.88/P/2002 cu privire la inculpații O. D. și D. I. care reușiseră să părăsească țara și cu privire la care, prin rechizitoriul întocmit de către P. de pe lângă Curtea de A. C., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților O. D. și D. I. în prezenta cauză.
Astfel, din actele de la dosarul cauzei rezultă că în luna noiembrie
2000, sprijinit financiar de către S. R., inculpatul O. D. a preluat SC AL R.
Comimpex S. iar în luna august 2001, același inculpat a devenit, cu sprijinul financiar a lui D. M., asociat unic și administrator la SC C. S. S. De asemenea, la inițiativa inculpatului D. I., B. R. a preluat părțile sociale ale
SC G. C. S. C.-N.
Noii administratori unici ai SC C. S. S., SC AL R. Comimpex S. și SC
G. C. S., cu ajutorul complicilor D. M., S. R. șu D. I., au intrat în relații comerciale cu societăți comerciale din diferite zone ale țării și ridicau marfa , urmând ca plata să se facă cu file CEC iar pentru a se crea o aparență de seriozitate a relației comerciale, inculpații achitau de obicei un avans și solicitau totodată amânarea plății restului cu 2-4 săptămâni. Ulterior, la scadență, filele CEC lăsate la plată erau respinse pe motiv de lipsă disponibil.
În concret, activitatea infracțională s-a desfășurat astfel:
După ce învinuitul decedat B. R. a fost folosit de către D. loan și S. R., fiind determinat să preia părțile sociale ale S. „G. C."; S. C., cei trei, în prima parte a lunii septembrie 2001, s-au înțeles să achiziționeze mărfuri în numele societății respective, fără să fie alimentat ori să aibă intenția de a alimenta contul bancar al societății.
Conform declarațiilor constante și repetate ale condamnatului S. R., susținute de declarațiile condamnatului D. M. și ale martorului V. L., a fost comisă la inițiativa inculpatului D. loan, la data de 12 septembrie 2001, o înșelăciune în dauna S. „. S. B. - P. de lucru T.
Urmare unei discuții telefonice a inculpatului D. loan cu reprezentanții societății, cu mașina martorului V. L., s-au deplasat din C.-N. la T., D. loan,
S. R., B. R. și martorul V. L., care i-a însoțit doar, fără să cunoască intenția infracțională a celor trei. După ce a fost instruit B. R. de către inculpatul D. loan și de către S. R., care au așteptat pe o terasă, B. R. a ridicat de la P. de lucru T. cantitatea de 200 apometre în valoare de 86.108.400 lei, pentru achitarea cărora a emis fila C. seria BB, nr. 30200034376, scadenta la (...).
Ulterior, fila C. a fost depusă la bancă pentru decontare, însă a fost refuzata la plata din lipsa disponibilului necesar în contul S. „G. C."; S. C., astfel ca unitatea prejudiciată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de
86.108.400 lei.
Precizam că, originalul filei C.E.C, se află la dosarul nr. 4. al J. C.-N., în care au fost condamnați S. R. și D. M.
Înșelăciunea privind apometrele ridicate de la T. și vândute sub prețul real, se probează prin plângerea și declarațiile părții civile S. „. S. B. - P. de lucru T., înscrisurile depuse la dosar de către firma păgubită, declarațiile martorilor N. C. și V. L., precum și prin declaratiile condamnatului S. R. .
La data de 21 septembrie 2001, după ce s-au întâlnit în B., în baza înțelegerii avute cu inculpatul O. D., care a semnat și le-a predat fila C. în numele S. „. S. S. C., B. R. împreună cu S. R. s-au deplasat la sediul S. „. S. G. ai căror reprezentanți au fost contactați inițial telefonic.
B. R. era desemnat delegat de către inculpatul O. D., astfel că acesta singur, așteptat fiind de S. R., a intrat în incinta societății și a prezentat acte justificative, achitând și un avans de 30.000.000 lei, ridicând astfel produse textile în cuantum de 654.000.000 lei.
Pentru restul sumei, B. R. a lăsat, semnate și ștampilate filele C. seria
BH, nr. 30200035431, în valoare de 300.000.000 lei și nr. 30200035432 în valoare de 324.000.000 lei, scadente la 2 și respectiv 12 octombrie 2001, file C. în copie în prezentul dosar, iar originalele se afla în dosarul nr. 4. al J. C.-N.
P.usele textile au fost transportate inițial cu un camion în B., iar ulterior în C.-N., în doua rânduri, cu o mașină condusă de martorul P. O. F. care a fost solicitat de inculpatul O. D., fiind valorificate martorului Al K. A. în parte, iar o alta parte a fost depozitata în garajul martorului C. S., de unde au fost preluate de condamnatul D. M.
Filele C. emise de către inculpatul O. D. și predate de către învinuitul
B. R. au fost refuzate la plata din cauza lipsei totale de disponibil în contul societății cumpărătoare, așa cum rezultă și din adresa Băncii Agricole C., unde avea deschis contul S.C „. S. S. S. „. S. G. se constituie parte civilă în cauză cu suma de 624.000.000 lei.
Înșelăciunea comisă în dauna societății din G. se probează cu plângerea și declarațiile reprezentaților firmei, actele depuse la dosar, declarațiile martorilor V. L., P. O., C. S. și Al K. A., coroborate cu declarațiile condamnaților D. M. și S. R.
În aceeași zi când B. R. și S. R. erau plecați cu „afaceri"; la G., inculpatul O. D. ajutat de către D. M. s-a prezentat la S. „. S. B., de unde a ridicat balanțe electronice în valoare de 135.521.000 lei, pentru plata cărora a emis fila C. seria BH, nr. 30200035434, scadentă la (...).
În zilele de 24 și respectiv 25 septembrie 2001, continuând activitatea infracțională în dauna aceleiași societăți comerciale, inculpatul O. D., ca reprezentant al S. „. S. S. cât și delegat al S. „G. C."; S., a ridicat balanțe electronice în valoare de 149.000.000 lei și respectiv 175.800.000 lei, pentru achitarea cărora a predat trei file C.E.C, achitând și în numerar suma de
10.000.000 lei.
Balanțele electronice au fost valorificate cu sprijinul lui D. M., S. R. și
D. loan, o parte în zona orașului A.
Filele C. au fost refuzate la plată datorită lipsei totale de disponibil în conturile S. „. S. S. și S. „G. C."; S., astfel că S. „. S. B. se constituie parte civilă cu suma totală de 442.804.000 lei.
Înșelăciune comisă în dauna S. „. S. B. se probează prin plângerea și declarațiile reprezentaților firmei, înscrisurile depuse de aceasta, declarațiile martorilor V. L., M. V. și G. V., coroborate cu declarațiile condamnaților D. M. și S. R. .
La data de 26 septembrie 2001 a fost comisă o nouă înșelăciune când inculpatul O. D. împreună cu delegatul B. R. a achiziționat în numele S. „. S. S. C. de la S. „. P. S. B. cantitatea de 35.440 făină ambalate în saci, în valoare totală de 174.814.000 lei.
Făina a fost ridicată de la P. de lucru al societății situat în comuna R., județul Călărași, de către învinuitul decedat B. R., care a predat reprezentantului societății fila C. seria BH, nr. 30200035440, scadenta la data de (...) și care era emisă de către inculpatul O. D.
B. a refuzat la plată fila C. prezentata pentru decontare datorita lipsei totale de disponibil în contul S. „. S. S. C.-N., astfel ca reprezentantul S. „. P. S. B. se constituie parte civilă în cauză cu suma de 174.814.000
Comiterea faptei rezultă din plângerea depusă, actele anexate, declarațiile numitului S. D. și ale martorei M. I.
Următoarea înșelăciune a fost comisă de către inculpatul O. D. la data de 27 septembrie 2001 în paguba S. „. S.. B. - P. de lucru T., înainte ca fila C. emisă de B. R. la 12 septembrie 2001 să fie prezentată la plată.
Au fost ridicate de către inculpatul O. D., ca reprezentant al S. „. S. S. C.-N., de la martorul N. C. un număr de 500 apometre, la punctul de întâlnire din A. I.. Ulterior, la (...) cei doi s-au întâlnit în Tg. Mureș unde i-au fost predate inculpatului O. D. alte 600 apometre, transportate la C.-N. cu autoduba condusă de martorul P. O. și depozitate în garajul martorului C. S.
Cele două file C. predate de către inculpatul O. D. martorului N. C., în valoare totală de 485.163.000 lei au fost refuzate la plata datorită lipsei disponibilului necesar în contul S. „. S. S. C.
Fapta rezultă din plângerea și declarațiile reprezentanților părții civile, documentele depuse, declarațiile martorilor N. C., P. O. și C. S., precum și din declarațiile condamnaților S. R. și D. M. .
La data de 2 octombrie 2001 inculpatul O. D. s-a deplasat cu mașina cu nr. de înmatriculare (...), condusa de martorul P. O., la sediul S. „. G. H.
S. O. - P. de lucru B., de unde a achiziționat un număr de 500 apometre în valoare de 230.532.000 lei, în numele S. „. S. S. pentru plata cărora a emis fila C. seria BH, nr. 30200035447 scadenta la 2(...), al cărei original se află în dosarul nr. 4. al J. C.-N.
Apometrele au fost duse în C.-N., iar a doua zi inculpatul O. D. a încercat să mai achiziționeze 200 de apometre, dar a fost refuzat, întrucât reprezentanții părții vătămate au devenit suspicioși.
Fila C. a fost refuzată la plata datorită lipsei totale a disponibilului în contul S. „. S. S. trăgătorul aflându-se în interdicție bancara, astfel ca S. "F. G. H." S. O., se constituie parte civilă în cauză cu suma de 230.532.000 lei .
Fără efectuarea formalităților necesare, cu sprijinul financiar al condamnatului S. R., inculpatul O. D. a preluat actele S. „AL R. S., intrând în posesia unui carnet cu file C. eliberat de B. A. C.
La data de 19 decembrie 2001, inculpatul O. D., urmărit în deaproape de S. R., s-a deplasat la sediul S. „K & K C. T. S. C.-N., de unde a achiziționat un număr de 5 centrale termice în valoare de 120.451.000 leipentru plata cărora a emis în numele S. "AL R. S. C. fila C. seria BH,
30200035828, scadenta la data de (...).
Centralele termice au fost încărcate în aceeași mașina a martorului P. O., fiind depozitate în cartierul M. din C.-N., de unde inculpatul O. D. le-a ridicat ulterior și le-a valorificat.
La data scadentei fila C. a fost refuzata la plata datorita lipsei disponibilului în contul bancar al S. "AL R." S. C., motiv pentru care partea vătămată se constituie parte civila în cauza cu suma de 120.451.000 lei.
Fapta reținută mai sus se probează prin plângerea și declarațiile reprezentanților părții vătămate, actele depuse de aceștia la dosar, declarațiile martorilor T. C., P. O., C. S., coroborate cu declarațiile condamnatului S. R. .
La data de (...) inculpatul O. D. supravegheat de S. R. s-a deplasat la S. "M. 1." S. C., ca delegat al S. "AL R." S. C. A achiziționat un număr de 5 centrale termice în valoare de 86.000.000 lei, pentru plata cărora a emis fila C. seria BH, nr. 30200035829, scadenta la (...) și al cărei original se afla la dosarul nr. 4. al J. C.-N.
La data de 27 decembrie 2001 inculpatul O. D. a revenit la S. "M. I." S. pretinzând că este trimis de patronul Ban D. și, fiind destul de convingător, a reușit să-i inducă în eroare pe reprezentanții societății ridicând alte 4 centrale termice în valoare de 68.867.000 lei, pentru plata cărora a lăsat fila C. seria BH, nr. 30200035831. Centralele termice au fost transportate cu aceeași mașină a martorului P. O., iar ulterior filele C. emise au fost refuzate la plata, astfel ca societatea păgubită se constituie parte civila cu suma totala de 154.952.000 lei.
Faptele în dauna S. "M. I." S. sunt dovedite cu plângerea și declarațiile reprezentanților părții civile, declarațiile martorilor T. C., P. O. și C. S., coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale condamnatului S. R. .
Inculpatul O. D. la data de 21 decembrie 2001, în calitate de delegat al S. "AL R." S. C.-N. s-a deplasat la S. "R. S." S. C., de unde a achiziționat cantitatea de 10.000 kg orez, în valoare de 120.000.000 lei.
Pentru plata mărfii, inculpatul O. D. a lăsat fila C. seria BH, nr.
30200035830, în valoare de 300.000.000 lei, urmând să revină la societate pentru a mai ridica marfa până la concurența sumei arătate anterior, lucru care nu s-a mai întâmplat.
La scadență, fila C. prezentată pentru decontare la bancă a fost refuzată la plata datorita lipsei disponibilului în contul S. "AL R." S., astfel că
S. "R. S." S. se constituie parte civila în cauza cu suma de 120.000.000 lei.
Orezul a fost valorificat sub prețul real de către inculpatul O. D., la fel ca și în cazul celorlalte mărfuri obținute prin înșelăciuni, iar fapta rezultă din plângerea și declarațiile reprezentantului societății păgubite, din actele depuse la dosar, declarațiile martorilor M. I. M., T. loan, Vana V. .
Față de mijloacele de probă administrate în cauză, rezultă vinovăția ambilor inculpați în comiterea autoratului și complicității la infracțiunea de înșelăciune. Inculpatul D. I. a ajutat la inducerea în eroare a reprezentanților SC A.. S. B.- P. de lucru T., împrejurare ce rezultă atât din declarațiile numitului S. R. cat și ale condamnatului D. M. și ale martorului V. L. care au evidențiat contribuția acestui inculpat, concretizata în aceea ca pe lângă inițiativa infracțională, a fost persoana care a discutat telefonic cu reprezentanții societății, deplasându-se apoi la sediul acesteia în T. împreună cu B. R., persoana care a negociat efectiv cu reprezentanții societății. Martorul V. L. a precizat ca deplasarea la T. s-a făcut cu mașinasa personală, ca inculpatul D. 1-a însoțit pe B. R. în timp ce martorul N. C. a declarat ca a fost contactat în vederea unor livrări de către B. R. în calitate de reprezentant al SC G. C. S. si ca acesta era însoțit de alte două persoane, fapt ce confirma declarația martorului V. L. ca la T. s-au deplasat în afara sa și a lui B. R. și numiții S. R. și D. loan.
În plus, condamnatul S. R. a declarat constant ca inculpatul D. loan i- a sugerat să desfășoare asemenea activități și că i-a pus în legătură cu firma
A. din T., deplasându-se împreună în vederea ridicării mărfii, în speță apometre, după ce în prealabil inculpatul D. a discutat telefonic cu reprezentanții acestei societăți și că acesta i-a sugerat că acel cont al societății nu va fi alimentat, fiind vorba despre niște „țepe";. Același S. R. a precizat că a împrumutat lui D. loan o anumita sumă de bani, necesara preluării SC G. C. S., în vederea intrării în posesia unui carnet de file CEC necesar comiterii faptelor. Și în fața instanței de judecată, acesta și-a menținut aceeași poziție.
În același timp, acest condamnat a descris modalitatea în care au fost comise celelalte acte materiale ce fac obiectul acestui dosar și care îl privesc pe inculpatul O. loan, respectiv emiterea de cecuri fără acoperire, bunurile obținute în acest fel fiind valorificate la un preț inferior, iar filele cec au fost refuzate la plata din cauza lipsei disponibilului în contul societăților amintite.
Starea de fapt descrisă mai sus a reieșit și din declarațiile și plângerile depuse de reprezentanții părților vătămate care au evidențiat contribuția inculpatului O. D. în fiecare caz în parte, de la contactarea reprezentanților societăților comerciale în anumite cazuri, la preluarea mărfii în alte situații și la valorificarea ei.
De remarcat este faptul că actele materiale reținute în sarcina acestui inculpat s-au desfășurat pe o perioadă destul de restrânsă de timp, deși societățile păgubite își aveau sediul în diverse localități din țară, împrejurare ce a fost favorizata de numărul destul de mare al persoanelor implicate, parte dintre participanți fiind deja condamnați definitiv pentru activitatea lor infracțională.
Așa cum s-a arătat anterior, inițial rechizitoriul P.ui de pe lângă
Curtea de A. C. a fost înregistrat la J. C.-N. care prin S. penală nr.1616/(...) a declinat în favoarea T. C. soluționarea prezentei cauze, urmare a reunirii la prezentul dosar a cauzelor în care s-au pronunțat sentințele penale nr. 674/2002 a J. M. (prin care inculpatul O. D. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 4 C. cu art. 37 lit. b C.) și S. penală nr. 2192/2002 a J. A. (prin care inculpatul O. D. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 4 C. cu art. 215 al. 2 C.).
Prin S. penală nr. 674/2002 a J. M. s-a reținut sub aspectul stării de fapt că în data de (...) la sediul firmei SC T. SA din M. s-a prezentat numitul M. C. în calitate de reprezentant al inculpatului O. D. și care a lăsat o fila CEC pentru marfa achiziționată în valoare de 287155923 lei, semnată de inculpat și stampilata cu sigla SC C. S. C.-N. S-a reținut ca inculpatul a luat legătura telefonic cu reprezentanții societății anterior datei de (...) discutând cu aceștia despre modalitățile de livrare a mărfii și de plata și a comunicat că va transmite un delegat care să predea filele CEC semnate de el și stampilate cu ștampila SC C. S. S.
Prin S. penală nr. 2192/2002 a J. A. s-a reținut în fapt că în data de
(...) inculpatul O. D. s-a prezentat la sediul SC L. S. A. și a achiziționat marfaîn valoare de 90954250 lei, din care a achitat numerar suma de 15 milioane lei iar pentru diferența a lăsat o filă CEC semnata și ștampilată ca reprezentant al SC C. S. S. .
Pe cale de consecință, raportat la succesiunea faptelor așa cum rezultă din cuprinsul acestor doua hotărâri judecătorești și din starea de fapt expusă mai sus, Judecătoria Cluj-Napoca a apreciat că se impune reunirea acestor cauze, în baza art. 335 al. 2 C.p.pen. și totodată, în baza art. 334
C.p.pen a procedat la schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina-inculpatului O. D. din trei infracțiuni de înșelăciune prev. de art. 215 al. 4 C. cu art. 37 lit. b C. (conform sentinței penale nr.674/2002 a J.
M.), de art. 215 al. 4 C. rap. la art. 215 al. 2 C.( conform sentinței penale nr.
2192/2002 a J. A.) și art. 215 al. 1,2,4 C. cu art. 41 al. 2 C. și art. 37 lit.a și b C. (reținută în prezentul dosar pentru perioada (...)-0(...)) într-o singură infracțiune de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,2, 3, 4 și 5 C. cu art. 41 al.
2 C. și art. 37 lit. a și b C.
Raportat la valoarea prejudiciului cauzat de inculpat prin întreaga activitate infracțională care depășește 2 miliarde lei s-a reținut și aliniatul 5 al art. 215 C. ceea ce a justificat declinarea competentei în favoarea T. C., deoarece în cazul infracțiunii continuate caracterul de consecințe deosebit de grave se determina prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice și juridice prin toate acțiunile sau inacțiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii. Față de aceste aspecte, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată de către apărătorul ales al inculpatului O. D., în sensul înlăturării al.5 din art.215 C., apare ca nefondată, deoarece pe de o parte reținerea acestui aliniat a conferit competență materială T. C. iar pe de altă parte, schimbarea de încadrare juridică prin reținerea și a acestui aliniat s-a făcut de către J. C.- N. prin S. penală nr. 1616/2006 care nu este supusă cenzurii acestei instanțe, în această cauză Tribunlul C. fiind tot instanță de fond.
În acord și cu dispozițiile instanței de control judiciar Tribunalul
Cluj va face aplicarea art. 335 al.2 C.pr.pen.și va dispune reunirea la prezenta cauză a celor în care s-a pronunțat S. penală nr. 672/2002 a J. M. în dosarul cu nr. 4557/2002 al aceleiași instanțe (prin care inculpatul O. D. a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 al.4 C. cu aplicarea art. 37 lit. a C.) și S. penală nr. 2192/(...) a J. A. pronunțată în dosarul nr. 5933/2002 al aceleiași instanțe( prin care inculpatul O. D. a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 al.4 C. rap. la art. 215 al.2 C.), hotărâri judecătorești pe care le va desființa.
În drept, fapta inculpatului O. D. care, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada septembrie 2001-octombrie
2001, singur, ori ajutat de alte persoane procedând în același mod, prin mijloace frauduloase, a indus în eroare reprezentanții mai multor societăți comerciale, prin emiterea de file C. fără acoperire, în numele S. "C. S." S. C.- N., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de înșelăciune, prev. de art. 215 al. 1, 2,3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 37 lit. a și b Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care, în perioada 19-21 decembrie 2001, singur, ori sprijinit de condamnatul S. R., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de reprezentant al S. "AL R." S. C., a indus în eroare reprezentanții mai multor societăți comerciale prin emiterea de file C. fărăacoperire pentru mărfurile ridicate, cauzând un prejudiciu total de
395.402.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de înșelăciune, prev. de art. 215 al.l, 2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 37 lit. a și b Cod penal.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului O. D. au fost comise în condițiile art. 33 lit. a C. privind concursul de infracțiuni, acest inculpat luând o noua rezoluție infracțională o data cu preluarea actelor S. AL R." S. C.
Fapta inculpatului D. I. de a-1 sprijini, împreuna cu condamnatul S.
R., pe învinuitul decedat B. R. în preluarea S. "G. C." S. C. și de a-1 însoți pe acesta la T., colaborând pentru inducerea în eroare a reprezentanților S. "A.." S. B. - P. de lucru T., prin emiterea unei file C. fără acoperire pentru marfa ridicată, în valoare de 86.108.400 lei, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 26
Cod penal, rap. la art. 215 al.l, 2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a
Cod penal.
La individualizarea judiciara a pedepselor ce vor fi aplicate inculpaților, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare cuprinse în art. 72 C. și anume: gradul de pericol social concret al faptelor comise, deosebit de ridicat prin prisma modalității de săvârșire și valoarea ridicată a prejudiciului produs prin activitatea infracțională comisă de inculpatul O. D., limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege. și nu în ultimul rând, circumstanțele personale ale inculpaților care nu se află la prima confruntare cu legea penală, s-au sustras de la urmărire penală și de la judecarea cauzei.
Raportat la aceste elemente de individualizare, instanța a considerat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea prin privare de libertate pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite de cei doi inculpați vor fi în măsură să contribuie la reeducarea acestora și în plus, să asigure o justă sancționare a lor.
Astfel, instanța va dispune condamnarea inculpatului O. I. la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II- a C. pe o perioadă de 5 ani pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 al.1,2,3,4 și 5 cu aplicarea art.41 al.2, art.37 lit.a și b C.penal și 4 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 al.1,2,4 cu art.41 al.2, art.37 lit.a și b C.penal
În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b C.penal, instanța a dispus contopirea acestor pedepse în pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II- a C. pe o perioadă de 5 ani.
Instanța a constatat că inculpatul O. D. a comis aceste infracțiuni în condițiile recidivei postcondamnatorii prev. de art.37 lit.a C.penal față de pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin S. penală nr.899/1999 a J. C.-N., din executarea căreia a fost liberat condiționat cu un rest neexecutat de 482 zile.
În baza art.61 C.penal, s-a revocat liberarea condiționată din executarea acestei pedepse și va dispune contopirea restului neexecutat de
482 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul O. D. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a C.penal, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii aplicate.
În temeiul art. 71 C.s-au interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C.
De ademenea, instanța a dispus condamnarea inculpatului D. I., fiul lui I. și M., născut la data de (...) în C.-N., CNP 1., cetățean român, dom. în C.-N. B-dul.21 D. 1989 nr.137, ap.56, recidivist, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea complicității la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art.26 C. raportat la art.215 al.1,2 și 4 cu aplicarea art.37 lit.a C.penal.
S-a constatat că inculpatul a comis această infracțiune în concurs real de infracțiuni cu cea pentru care s-a dispus aplicarea pedepsei de 3 ani 4 luni închisoare prin S. penală nr.415/(...) a J. O., rămasă definitivă prin D. penală nr.495/A/(...) a T. Bihor.
În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b C.penal, s-a dispus contopirea acestei pedepse cu pedeapsa aplicată prin prezenta, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 83 C. și art. 7 din Legea nr. 543/2002 va revoca suspendarea condiționată a executarii pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin S. penală nr. 158/2001 a T. C., definitivă la data de (...) și beneficiul grațierii acestei pedepse și s-a dispus executarea sa alături de pedeapsa de mai sus, în final 6 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 71 C. s-au interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C.
În temeiul art.88 C.penal, s-a scazut din durata pedepsei aplicate acestui inculpat timpul arestului preventiv de la (...) la (...). În baza art.14,
346 C.pr.pen. și art.998 C.civ.,instanța a admis acțiunile civile formulate în cauză de către părțile civile , astfel cum acestea au precizat în constituirile de părți civile , urmând a obliga pe inculpatul D. I. să plătească părții civile SC E. M. S. B. despăgubiri civile în sumă de 8610,84 lei, și pe inculpatul O. D. la plata de despăgubiri civile astfel: către partea civilă SC G. S. G. suma de 62.400 lei; către partea civilă SC F. SA B. suma de 44.280 lei, către partea civilă SC T. P. S. B. suma de 17.481,4 lei; către partea civilă W. M. S. B. suma de 4.851,3 lei, către partea civilă SC F. G. H. SA O. suma de 23.053,2 lei, către partea civilă SC K&K C. T. S. C. suma de
12.045,1 lei, către partea civilă SC M. I. C. suma de 15.495,2 lei și către partea civilă SC R. S. S. C. suma de 12.000 lei.
În baza art.191 al.1și 2 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul O. D. la plata sumei de 4.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului și pe inculpatul D. I. la plata sumei de 4300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 300 RON reprezentând onorariu apărător din oficiu va fi avansată din fondul special al M.ui Justiției, Baroului C.- d- nei av.C. Manuela.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri inculpații O. D. și D. I. care au solicitat în principal admiterea căii de atac promovate și trimiterea cauzei spre rejudecare, inculpatul O. D. la J. C. N. iar inculpatul D. I. la Tribunalul Cluj întrucât in speță lipsește cu desăvârșire cercetarea judecătorească, mai mult nu au fost introduse in cauză toate părțile civile conform dispozitivului rechizitoriului P.ui, ceea ce le-a încălcat grav dreptul la apărare, judecata nerespectând principiile oralității și contradictorialității.
S-a arătat că din 12 martori propuși prin actul de sesizare, Tribunalul
Cluj a ascultat doar trei, restul fiind audiați in cursul anului 2006 de către
J. C. N. , organ necompetent, ceea ce echivalează cu neefectuarea cercetăriijudecătorești, care să ducă la pronunțarea unei soluții legale și temeinice in cauză.
Inculpatul O. D. prin apărător, a solicitat schimbarea incadrării juridice prin inlăturarea al.5 al.art. 215 Cod penal, arătând că in spetă nu se pot reține consecințele deosebit de grave ale infracțiunii și nici forma continuată a acesteia, ci concursul de infracțiuni prev.de art. 33 lit. a Cp. În ultimul rând, solicită achitarea acestuia in baza art. 10 lit.c și art. 11 pct.2 lit. a Cpp. întrucât fapta nu a fost săvârșită de el.
Inculpatul D. I. a solicitat trimiterea dosarului spre rejudecare T. C. întrucât in cauză lipsește cercetarea judecătorească, ceea ce atrage încălcarea art 6 din C., dreptul la un proces echitabil fiind afectat grav alături de dreptul la apărare , prin procedeul instanței de a soluționa cauza prin neadministrarea niciunei probe în acest ciclu procesual.
Dacă se va trece peste această apărare, solicită achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. c și art-11 pct-2 lit-. a Cpp. iar în ultimul rând reducerea pedepsei ca efect al reținerii de circumstanțe atenuante în favoarea lui.
Curtea examinând apelurile declarate, constată că acestea sunt fondate, hotărârea T. C. fiind lovită de nulitate absolută pentru următoarele argumente:
În desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului.
Legea obligă organele de urmărire penală și instanțele de judecată să aibă rol activ și pe întreg cursul procesului penal să respecte dreptul de apărare garantat de stat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți, în procesul penal.
Orice persoană, bucurându-se de prezumția de nevinovăție, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale, printr-o hotărâre penală definitivă. Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția.
Vinovăția nu se poate stabili decât în cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrării acestora revenind organului de urmărire penală și instanței judecătorești.
Probele trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.
Din considerentele sentinței pronunțate în cauza penală de față rezultă că prima instanță nu a examinat apărările inculpaților, nu a administrat nemijlocit toate probele testimoniale indicate în rechizitoriul parchetului. În prezentul dosar (...) Tribunalul Cluj nu a administrat nici o probă testimonială sau cu acte scrise, deși prin decizia penală nr. 4. a C. de A. C. în urma trimiterii cauzei spre rejudecare, ca efect al desființării sentinței penale nr. 92/2009 a aceleiași instanțe s-a menționat că cercetarea judecătorească trebuie reluată de la 20 ianuarie 2009, respectiv administrarea de probe, judecata fiind sistată în fața primei instanțe în timpul verificării temeiniciei acuzațiilor aduse de parchet inculpaților, prin audiere de martori.
Astfel, dintr-un număr de 12 martori propuși prin dispozitivul rechizitoriului au fost audiați doar 3 martori, dar și aceia în dosarul penal nr. (...) al T. C., într-un alt ciclu procesual și nu în prezenta cauză (V. L. f.138, S. R. f.139 și P. F. f. 233).
Prin sentința penală nr. 92/2009 a T. C. s-a reținut la f.275 că, „ încursul cercetării judecătorești au fost audiați o serie de martori cum ar fi: Ș. S. M., N. C., C. N., S. R., V. L., P. O. F.";. Verificând însă actele dosarului rezultă fără dubiu că acești martori au fost ascultați de o instanță necompetentă respectiv Judecătoria Cluj-Napoca, în cursul anului 2006 în perioada martie - 28 noiembrie 2006.
Mai mult, câtă vreme în speță s-a făcut aplicarea art. 335 alin.2 Cod procedură penală în privința inculpatului O. D. prin sentința penală nr.
437/16 septembrie 2010, instanța reunind prezenta cauză cu cele în care s- au pronunțat hotărâri definitive, referitor la același inculpat dând o nouă sentință în raport cu toate actele care intră în conținutul infracțiunii, în dosar s-a reținut în mod legal încadrarea juridică în art. 215 alin.1-5 Cod penal, ceea ce atrăgea competența tribunalului ca primă instanță, împrejurare confirmată și prin decizia instanței supreme din anul 2008.
Față de această împrejurare era evident că instanța competentă material, față de încadrarea juridică în art. 215 alin.1-5 Cod penal,
Tribunalul Cluj, trebuia să efectueze integral cercetarea judecătorească și să asculte în mod nemijlocit cei 12 martori indicați în dispozitivul rechizitoriului și să citeze toate părțile civile menționate în același act de sesizare. În ipoteza în care martorii nu mai erau identificați trebuiau aplicate dispozițiile art 327 alin.3 Cod procedură penală, iar după citirea declarațiilor martorilor în ședință publică, trebuia să se țină seama de ele la judecarea cauzei.
Examinând sentința penală nr. 437/16 septembrie 2010 a T. C. rezultă că aceasta nu reliefează administrarea niciunei probe, nici cu acte scrise și nici testimoniale, mărginindu-se la preluarea motivărilor instanței din celelalte cicluri procesuale, care s-au bazat însă pe probe administrate nelegal, respectiv de Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2006.
Mai mult, la ultimul termen de judecată cauza a fost soluționată cu lipsă de procedură în privința citării părții civile SC M. I. S. C. iar partea civilă SC ABB S. B. nu a fost introdusă deloc în dosar, această omisiune fiind remediată de către Curtea de A. C., în calea de atac a apelului.
Necitarea părților civile reprezintă o nulitate relativă care evident poate fi invocată doar de partea care a suferit acea vătămare, însă pentru justa soluționare a dosarului, instanța de fond trebuia să respecte art. 6 din C. și să asigure dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare tuturor părților din proces.
Este de remarcat că potrivit art. 200 din Codul de procedură penală, urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul ca să se dispună trimiterea în judecată.
Articolul 289 din același cod, dispune că "judecata cauzei se face în fața instanței constituită potrivit legii și se desfășoară în ședință, oral, nemijlocit și în contradictoriu";.
Din economia textelor legale menționate, rezultă că probele strânse în cursul urmăririi penale, servesc numai ca temei pentru trimiterea în judecată.
Pentru a servi drept temei de condamnare, probele strânse în cursul urmăririi penale trebuie verificate în activitatea de judecată, de către instanță, în ședință publică, în mod nemijlocit, oral și în contradictoriu.
Numai după verificarea efectuată în aceste condiții, instanța poatereține, motivat , că exprimă adevărul, fie probele de la urmărirea penală, fie cele administrate în cursul judecății.
Pe de altă parte, în raport de dispozițiile art. 62 și art. 63 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 1, art. 200, art. 289 din același cod, hotărârea prin care se soluționează cauza penală dedusă judecății trebuie să apară ca o concluzie, susținută de materialul probator administrat în cauză, constituind un lanț deductiv fără discontinuitate.
Din verificarea pieselor dosarului rezultă că Tribunalul Cluj nu și-a exercitat suficient rolul activ pentru a verifica prin cercetarea judecătorească dacă inculpații sunt sau nu autorii infracțiunilor imputate. Neefectuând o cercetare judecătorească completă, instanța de fond a încălcat reguli de bază ale procesului penal.
Astfel, potrivit art. 65 alin.1 cod proc.pen., sarcina probațiunii, în procesul penal, revine organului de urmărire penală și instanței judecătorești, iar potrivit art. 66 alin.1 din același cod, învinuitul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția sa.
În raport de particularitățile modului în care s-a pretins că au fost comise faptele, instanța de fond pentru a stabili cert dacă inculpații sunt sau nu autorii faptelor, trebuia să manifeste o deosebită rigoare în cercetarea judecătorească, pentru a identifica fiecare element de detaliu din faptele și împrejurările ce formează obiectul probațiunii.
În speță, se constată că prima instanță a pronunțat soluția de condamnare fără să verifice în cursul cercetării judecătorești în mod complet, în condițiile prevăzute de art. 289 și 290 cod proc.pen., depozițiile tuturor martorilor invocați în actul de trimitere în judecată și fără să administreze orice alte probe rezultate ca fiind necesare din cercetarea judecătorească pentru aflarea adevărului.
Procedând în acest mod, tribunalul a dat dovadă de lipsă de preocupare în vederea efectuării cercetării judecătorești, abdicând astfel de la principiul aflării adevărului.
Nici într-un caz nu puteau fi luate în considerare și inserate în sentința tribunalului depozițiile martorilor Ș. S. M., N. C., C. N., S. R., P. O. F. și C. M. audiați în cursul anului 2006 de către Judecătoria Cluj-Napoca, instanță necompetentă material.
Curtea constată că prin modalitatea în care s-a desfășurat cercetarea judecătorească în prima instanță, au fost încălcate două dintre principiile fundamentale ale procesului penal: contradictorialitatea și nemijlocirea. În baza acestor principii, instanța este obligată să readministreze toate probele indicate în cursul urmăririi penale, putând astfel să le perceapă prin filtrul punctelor de vedere exprimate oral și în ședință publică de toate părțile.
Încălcarea dreptului la apărare precum și cel la un proces echitabil potrivit art.6 paragraf 3 lit.d din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu pot fi înlăturate, decât prin anularea sentinței pronunțate de prima instanță și trimiterea cauzei spre rejudecare T. C.
Din examinarea dispozițiilor citate ale Convenției - la care R. este parte, astfel că, potrivit art.11 și art.20 din Constituție, aceste dispoziții fac parte din dreptul intern - rezultă că , încă înainte de a stabili temeinicia demersului de tragere la răspundere a unei persoane trimise în judecată (acuzat), aceasta are dreptul fundamental la un proces echitabil.
Ori, în înțelesul unui proces echitabil intră, așa cum reglementează art.6 paragraf 3 lit.d din Convenție și cum relevă jurisprudența C., asigurarea dreptului inculpatului trimis în judecată și aflat în fața instanței de a pretinde ascultarea martorilor în prezența lui, cu posibilitatea de a pune întrebări, de a i se admite probe care să se efectueze în mod nemijlocit și contradictoriu cu celelalte părți, în vederea stabilirii adevărului obiectiv.
Chiar dacă în dreptul procesual penal român situația prevăzută în art.6 paragraf 3 lit.d din Convenție nu are o consacrare expresă, cerința realizării condiției este obligatorie sub sancțiunea nulității și, deci, a desființării hotărârii pronunțate cu încălcarea acestei exigențe.
Egalitatea procesuală între părțile din procesul penal, se realizează în condițiile susținerii unor poziții contrare, ceea ce reprezintă contradictorialitatea specifică judecății penale, prin susținerea învinuirii de către procuror sau de către persoana vătămată și inculpat, asistat sau reprezentat de avocat, care își exercită dreptul său la apărare - fie singur, fie împreună cu partea responsabilă civilmente.
Reglementarea principială a judecății pe baza contradictorialității este de esența procesului penal echitabil, cu respectarea și asigurarea egalității de arme între acuzare și apărare (părți vătămate și inculpat).
Importanța deosebită a dreptului la apărare a tuturor părților în procesul penal, în viziunea C. Europene, rezidă în reglementarea sa detaliată în cadrul principiului procesului echitabil. Curtea Europeană subliniază că nu trebuie confundată „prezența personală a acuzatului în instanță, cu posibilitatea pe care i-o recunoaște art 6 paragraf 3 lit c de a se apăra singur. Astfel, chiar dacă nu este expres menționat în art.6 dreptul tuturor părților de a lua parte personal la dezbaterile din cauză, acesta decurge din scopul și din obiectul ansamblului acestui text: dreptul tuturor participanților la un proces echitabil";.
Curtea Europeană, arată de asemenea, că prezența acuzatului la ședința de judecată are o importanță esențială pentru o bună soluționare a cauzei, în sensul că instanța trebuie să examineze nu numai personalitatea acuzatului și starea sa de spirit la momentul comiterii infracțiunii pentru care este trimis în judecată, ci și mobilurile activității sale infracționale, iar
„asemenea aprecieri au a cântări substanțial în soluția ce urmează a fi pronunțată; caracterul echitabil al procedurii impune atât prezența acuzatului cât și a celorlalte părți vătămate, civile sau responsabile civilmente la instanță, alături de apărătorii lor";. (cauza C. Kremzow contra Austriei din 21 septembrie 1993).
Este adevărat că ar fi existat posibilitatea ca Tribunalul Cluj să dorească soluționarea cu celeritate a cauzei, în condițiile în care procesul era pe rol de mai mulți ani, însă celeritatea nu poate afecta unul din drepturile
importante ale persoanei, respectiv dreptul la apărare .
Prin modalitatea de a realiza cercetarea judecătorească, instanța de fond nu le-a oferit inculpaților O. și D. ocazia potrivită și suficientă pentru a-și valorifica în mod util dreptul lor de apărare (Vaturi împotriva Franței- Hotărârea din 13 aprilie 2006, Desterhem împotriva Franței- Hotărârea din 18 mai 2004 și Kostovski împotriva Olandei- Hotărârea din 20 noiembrie 1989, a restrâns într-un mod incompatibil cu garanțiile oferite de art. 6 din C. dreptul la apărare al acestora ( A.M. împotriva Italiei-Hotărârea din 1997 și Saidi împotriva Franței- Hotărârea din 20 septembrie 1993) și nu a asigurat echilibrul șiegalitatea de arme care trebuie să primeze pe tot parcursul procesului penal între acuzare și apărare.
Noțiunea de proces echitabil cere ca instanța internă de judecată să examineze problemele esențiale ale cauzei și să nu se mulțumească să confirme pur și simplu rechizitoriul, trebuind să-și motiveze hotărârea (Cauza Helle împotriva Finlandei, Hotărârea din 19 decembrie
1997, Cauza Boldea împotriva României- Hotărârea din 15 decembrie
2007).
Potrivit practicii judiciare constante a instanței supreme „motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei trebuie să cuprindă analiza elementelor de fapt, a probelor pe care se sprijină, referitor la fiecare categorie de cheltuieli pe care partea civilă pretinde că se datorează săvârșirii infracțiunii. Referirea globală sau absența oricărei trimiteri la probele administrate, fără analiza acestora în raport cu componentele despăgubirilor la plata cărora inculpatul este obligat, constituie o nemotivare a hotărârii.
Lipsa motivării hotărârii sub aspect civil face imposibilă exercitarea controlului judiciar a acesteia.
Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției, inerent oricărui act jurisdicțional.
Hotărârea judecătorească nu este un act discreționar, ci rezultatul unui proces logic de analiză științifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii stării de fapt desprinse din acestea prin înlăturarea unor probe și reținerea altora, urmare a unor raționamente logice făcute de instanță și care își găsesc exponențialul în motivarea hotărârii judecătorești.
Hotărârea reprezintă astfel, rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia este argumentarea în scris a rațiunii ce determină pe judecător să adopte soluția dispusă în cauză. Motivarea hotărârilor justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justițiabilului de a fi convins că justiția a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale și procedurale propuse de participanți și, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaște oportunitatea promovării căilor de atac.
Lămurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor și formarea convingerii judecătorului pe baza celor administrate reprezintă două poziții de includere a capacității apreciative a instanței în demersul indispensabil al aflării adevărului, interpretare care ar fi în consens și cu Recomandarea R (94) 12 a Comitetului de M. ai S. M. asupra Independenței, eficacității și rolului judecătorilor, potrivit căreia "judecătorii trebuie să dispună de puteri suficiente și să fie în măsură să le exercite pentru a se achita de funcțiile lor";.
Deși formarea propriei convingeri a judecătorului printr-o muncă de reflecție și de conștiință constituie suportul rațional al demersului judiciar pentru cunoașterea faptelor, drept garanție a unui proces echitabil și în concordanță cu disp.art.6 paragraf 2 din Convenția Europeană și Protocolul nr.7, instanța are obligația de a-și motiva soluția dată cauzei, ceea ce implică justificarea procesului de convingere în mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor. Această poziție a instanței de apel este reliefată și de practica C. - cauza Boldea contra României în care se arată că
"judecătorul trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți";.
Pentru motivele ce preced, Curtea va admite ca fondate apelurileinculpaților întrucât în cauză nu a fost efectuată deloc cercetarea judecătorească, ceea ce impunea administrarea tuturor probelor în acuzare indicate în rechizitoriul parchetului precum și a celor în apărare invocate de avocații inculpaților, în baza art. 379 pct.2 lit.b Cod procedură penală.
În ipoteza în care martorii nu vor fi identificați se va aplica art. 327 alin.3 Cod procedură penală. Nu pot fi avute în vedere probe administrate în anul 2006 în fața J. C.-N., instanță necompetentă material, câtă vreme ulterior s-a stabilit prin hotărârile judecătorești pronunțate în dosar că încadrarea juridică corectă este în art. 215 alin.1 -5 Cod penal și că se impune aplicarea art. 335 alin.2 Cod procedură penală în privința inculpatului O. D., punct de vedere împărtășit și de către instanța supremă prin decizia atașată dosarului.
Cu ocazia noii judecăți în fond, se va lua act de poziția inculpaților asistați de apărători din oficiu sau aleși, conform art.70 sau 323
C.proc.pen.( dacă se vor prezenta în cauză) cercetarea judecătorească se va efectua cu respectarea celor 4 principii fundamentale, obligatorii în faza de judecată și în urma exercitării rolului activ, prin administrarea oricăror altor probe care apar necesare, tribunalul trebuie să ajungă, motivat, la o soluție temeinică și legală, ca unic rezultat care exprimă cert adevărul, impus de probele obținute și administrate conform legii, atât sub aspectul laturii penale cât și al celei civile.
Judecata va fi reluată de la 20 ianuarie 2009, demarând cu administrarea întregii probațiuni testimoniale sau științifice necesare justei soluționări a cauzei și cu citarea tuturor părților civile indicate în actul de sesizare.
Celelalte apărări vizând achitarea inculpaților și reducerea pedepselor nu au putut fi examinate, câtă vreme nu s-a stabilit încă vinovăția acestora în săvârșirea faptelor deduse judecății.
Se vor stabili sumele de câte 300 lei ca onorariu pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților, sume ce se vor avansa din fondul M.ui Justiției, în baza art. 189 Cod procedură penală.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, în baza art. 192 pct.3 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelurile declarate de inculpații O. D. și D. I. împotriva sentinței penale nr.437 din data de 16 septembrie 2010 a T. C., pe care o desființează în întregime și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Cluj.
Stabilește sumele de câte 300 lei ca onorariu pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților, sume ce se vor avansa din fondul M.ui Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21 februarie 2011.
GREFIER, Red.PD/CA
4 ex.- (...)
Jud.fond.Mornăilă R.
← Decizia penală nr. 95/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1795/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|