Decizia penală nr. 140/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.140/R/2011
Ședința publică din 7 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : C. I.- judecător JUDECĂTORI : A. D. L.
GREFIER : M. N.
I.A C. M.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P.
- V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul T. I., deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr 437 din 8 decembrie 2010 pronunțată în dosar nr.(...) al T.ului C., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev de art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit g și i Cod penal cu aplicarea art 40 și art 41 alin 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de avocat K. L., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, în substituirea apărătorului desemnat din oficiu avocat M. I. C., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că nu a avut posibilitatea să își angajeze apărător ales, este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. În continuare arată că a declarat recurs întrucât consideră pedeapsa aplicată prea mare.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să sedispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate, apreciind că aceasta este nejustificat de mare. S. a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prevăzute de art 74, art. 76 Cod procedură penală, întrucât scopul pedepsei poate fi atins și cu aplicarea unei pedepse mai mici. De asemenea, se mai arată de apărătorul inculpatului faptul că acesta a avut o atitudine sinceră și că prejudiciul a fost recuperat. Cu onorariu avocațial.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de cătreinculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond a administrat un probatoriu complet pe fundamentul căruia a stabilit o stare de fapt și o încadrare juridică corectă, care de altfel nici nu au fost contestate de către inculpat. C. pedepsei aplicate și modalitatea de executare au fost corect stabilite de instanța de fond, care a făcut aplicarea prevederilor art 72 Cod procedură penală.
Inculpatul T. I. având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului, cu consecința reducerii cuantumului pedepsei aplicate. De asemenea, mai arată că a recuperat prejudiciul integral.
C U R T E A :
Deliberând reține că, prin sentința penală nr. 1432/(...) a Judecătoriei G. în temeiul art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. g și i din Codul penal, reținându-se dispozițiile art. 74 alin. 1 litera c raportat la art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal și ale art. 40 și 41 alin. 2 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul T. I., fiul lui I. și E., născut la data de (...) în C.-Napoca, jud. C., CNP 1., la pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat;
- s-a constatat că această infracțiune a fost săvârșită înainte de a putea fi considerată ca executată pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 92/2009 a Judecătoriei G., pedeapsă din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiționat la data de 26 iunie 2009 cu un rest neexecutat de 258 zile închisoare, dar și în concurs cu infracțiunea de act sexual cu un minor, pentru care inculpatul T. I. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare prin sentința penală nr. 887/2010 a Judecătoriei G.;
- în temeiul art. 61 alin. 1 din Codul penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 92/2009 a Judecătoriei G. și a contopit restul neexecutat de 258 zile închisoare cu pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății, aplicând pedeapsa rezultantă de 2 ani 6 luni închisoare;
- în temeiul art. 36 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 33 lit. a din Codul penal și la art. 34 alin. 1 lit. b din Codul penal s-a contopit pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 887/2010 a Judecătoriei G. cu pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății, alegând pedeapsa cea mai grea de 2 ani 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 2 luni închisoare, rezultând în final pedeapsa de 2 ani 8 luni închisoare;
- în temeiul articolului 71 din Codul penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut de articolul 64 litera a teza a II-a din Codul penal pe durata executării pedepsei;
- s-a constatat că părțile vătămate C. C., R. I. Ș. nu s-au constituit părți civile;
- în temeiul art. 14 alin. 5 și 346 din Codul de procedură penală raportat la articolul 998 din Codul civil s-a admis acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă SC M. S. reprezentată prin C. M. și în consecință a fost obligat inculpatul T. I. să plătească în favoarea acesteia suma de
1420 lei cu titlul de daune materiale;
- în temeiul art. 118 alin. 1 lit. e din Codul penal s-a dispus confiscarea sumei de 250 lei de la inculpat;
- în temeiul articolului 357, aliniatul 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 88 alin. 1 din Codul penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și a arestului preventiv, și anume începând cu (...) și până în prezent;
- în temeiul art. 420 și art. 449 din Codul de procedură penală s-a anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 915/2010 al Judecătoriei G. și s-a dispusemiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei rezultante stabilite prin hotărârea apelată;
- în temeiul art. 191, alin.1 din Codul de procedură penală, a fost obligat condamnatul la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 600 lei reprezintă onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, avocat H. M., avocat C. A. și avocat B. N. P. și s-a avansat din Fondul M.ui Justiției în favoarea Baroului C..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în noaptea de 1. septembrie 2009 T. I., după ce a înlăturat lacătul ce asigura accesul în boxele de la demisolul blocului de locuințe din localitatea B., a pătruns în boxa aparținând părții vătămate C. C., de unde a sustras aparatură electrică în valoare de aproximativ 2700 lei, însă o parte dintre acestea le-a abandonat în apropierea locului faptei.
În noaptea de 2. septembrie 2009, inculpatul a pătruns într-o anexă folosită ca și atelier de tâmplărie aparținând părții vătămate R. Ș., de unde a sustras aparatură electronică în valoare de aproximativ 400 lei, pe care ulterior a valorificat-o martorului P. P.
În noaptea de 0. octombrie 2009, după ce a escaladat gardul de la curtea pizzeriei Castelucci a SC M. S. B. și după ce a neutralizat sistemul de alarmă, inculpatul a pătruns în interior de unde a sustras produse alimentare, seturi de veselă, iar din magazie - două uși, două baterii de spălător, un prelungitor, toate în valoare de 1656 lei.
Cu ocazia cercetărilor de la fața locului au fost ridicate urme papilare, iar din rapoartele de constatare tehnico-științifică nr. 2. și nr. 2. din 28 și (...) întocmite de IPJ C. - S. C., s-a constatat că aceste urme aparțin inculpatului T. I.
În drept: fapta inculpatului T. I., care, în perioada 1. septembrie 2009 - 0. octombrie 2009, în baza unei rezoluții infracționale unice, a pătruns prin efracție sau escaladare în anexele gospodărești ale locuințelor părților vătămate C. C., R. I. Ș. și în incinta punctului de lucru „. C. a SC M. S. din B., de unde a sustras diverse bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g și i din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
Întrucât, inculpatul T. I. a săvârșit infracțiunea mai sus menționată înainte de a fi considerată executată pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 92/2009 a Judecătoriei G. pentru fapte comise în timpul minorității, în cauză sunt aplicabile și prevederile art. 40 alin. 1 din Codul penal, faptele fiind comise în concurs real.
La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C., respectiv gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, precum și persoana inculpatului.
La stabilirea cuantumului pedepsei instanța de fond a reținut, în temeiul articolului 74, litera c din Codul penal, cu titlul de circumstanță atenuantă judiciară atitudinea lui după săvârșirea faptelor, rezultând din comportarea sinceră în cursul procesului. Odată reținută circumstanța atenuantă judiciară, instanța de fond a coborât pedeapsa sub limita legală de 3 ani, apreciind că pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare este aptă de a asigura deopotrivă constrângerea inculpatului, cât și atenționareaacestuia asupra necesității de a-și îndrepta conduita și de a nu mai comite infracțiuni în viitor.
Instanța de fond a constatat că această infracțiune a fost săvârșită înainte de a putea fi considerată ca executată pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 92/2009 a Judecătoriei G., pedeapsă din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiționat la data de 26 iunie 2009 cu un rest neexecutat de 258 zile închisoare, dar și în concurs cu infracțiunea de act sexual cu un minor, pentru care inculpatul T. I. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare prin sentința penală nr. 887/2010 a Judecătoriei G..
În temeiul art. 61 alin. 1 din Codul penal instanța de fond a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 92/2009 a Judecătoriei G. și a contopit restul neexecutat de 258 zile închisoare cu pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății, aplicând pedeapsa rezultantă de 2 ani 6 luni închisoare.
În temeiul art. 36 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 33 lit. a din Codul penal și la art. 34 alin. 1 lit. b din Codul penal instanța de fond a contopit pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 887/2010 a
Judecătoriei G. cu pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății, alegând pedeapsa cea mai grea de 2 ani 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 2 luni închisoare, rezultând în final pedeapsa de 2 ani
8 luni închisoare.
În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal instanța de fond i-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal, pe durata executării pedepsei aplicate.
În temeiul articolului 357, aliniatul 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 88 alin. 1 din Codul penal instanța de fond a dedus din durata pedepsei aplicate de 2 ani 8 luni închisoare perioada reținerii și a arestului preventiv, și anume din (...) până în prezent.
În temeiul articolului 350 alin. 1 instanța de fond a menținut măsura arestării preventive.
Cu privire la latura civilă, instanța de fond a constatat că părțile vătămate
C. C. și R. I. Ș. au precizat că nu se constituie părți civile în cauză deoarece au recuperat prejudiciul cauzat de către inculpat prin săvârșirea faptelor.
În temeiul articolelor 14 alin. 5 și 346 din Codul de procedură penală raportat la articolul 998 din Codul civil instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă SC M. S. reprezentată prin C. M. și în consecință a fost obligat inculpatul T. I. să plătească în favoarea acesteia suma de 1420 lei cu titlul de daune materiale.
În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e din Codul penal instanța de fond a dispus confiscarea sumei de 250 lei de la inculpat.
În temeiul art.420 și art.449 din Codul de procedură penală instanța de fond, a anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 915/2010 al Judecătoriei G.
și a dispus emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei stabilite prin hotărârea apelată.
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel inculpatul T. I., declarația fiind depusă la administrația locului de deținere la data de (...) și înregistrată la
Judecătoria Gherla la data de (...).
În motivarea apelului inculpatul a criticat soluția instanței de fond ca netemeinică deoarece pedeapsa aplicată este prea mare având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului și faptul că prejudiciul a fost recuperat.
Prin decizia penală nr.437/A din 8 decembrie 2010 Tribunalul Cluj, a respins ca nefondat apelul declarat de către inculpatul T. I., împotriva Sentinței penale nr.1432/(...) pronunțată de către Judecătoria Gherla în dosarul cu nr.(...), pe care a menținut-o în totalitate.
În temeiul art.350 al.1 C.pr.pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului T. I. și în temeiul art.88 C., s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și a arestării preventive începând cu data de (...) și până la zi.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs în termen legal inculpatul T. I. solicitând casarea acesteia împreună cu hotărârea instanței de fond și rejudecând, să se reducă pedeapsa ce i-a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 alin.1 și art.209 alin.1 lit.g și i C. întrucât a avut o atitudine sinceră în cursul procesului penal, prejudiciul a fost recuperat, astfel că se poate da eficiență mai largă circumstanțelor atenuante reținute în favoarea sa.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că instanța de fond și cea de apel au stabilit în mod corect starea de fapt pe baza probelor administrate, vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită și de altfel necontestată prin motivele de apel și de recurs.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, se constată că în favoarea inculpatului au fost reținute circumstanțe atenuante în sensul disp.art.74 lit.c C.respectiv, comportarea sinceră în cursul procesului, pedeapsa fiind coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, însă având în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite prin acte repetate și împrejurarea că inculpatul a mai fost condamnat pentru alte infracțiuni la pedepse cu închisoare, nu se justifică reducerea și mai mult a pedepsei aplicate pentru furt calificat sub minimul special prevăzut de lege.
În consecință, recursul declarat în cauză este nefondat și va fi respins în baza art.38515 pct.1 lit.b C.proc.pen. Din pedeapsa aplicată inculpatului se va scădea perioada arestului preventiv începând cu data de 21 octombrie 2009 la zi. Văzând și disp.art.192 alin.2 C.proc.pen., PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. I., fiul lui I. și E., născut la (...), deținut în Penitenciarul Gherla împotriva deciziei penale nr.437/A din (...) a T.ului C.. Potrivit art.88 C.deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din 7 februarie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, C. I. A.-D. L. I.A-C. M. M. N. Red.C.I./A.C. 3 ex..-(...) Jud.fond.M. D. Jud.apel:Cociș L.; Mornăilă R.
| ← Decizia penală nr. 947/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1189/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
