Decizia penală nr. 1416/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)/a1

DECIZIA PENALĂ NR.1416/R/2011

Ședința publică din 19 septembrie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. Ș.- judecător JUDECĂTORI : L. M.

: ANA C. GREFIER : M. B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I. - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T.

C., reprezentat prin P. - D. D.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații G. V. și B. I. împotriva încheierii penale f.n. din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G. V., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.Bumb Mioara C. și apărător ales av.O. Tudor și inculpatul B. I., în stare de arest, asistat de apărător din oficiu av. B. Corăbian și apărător ales av.Budușan D., toți avocații din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorii desemnați din oficiu solicită a se constata că mandatul lor a încetat și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.

Întrebați fiind de către instanță inculpații arată că își însușesc recursurile formulate de către apărătorii aleși.

Apărătorul inculpatului B. I., depune la dosar contractul de prestări servicii, pe care inculpatul l-a încheiat în vederea susținerii căsătoriei din

(...) și actele doveditoare pentru starea soției care este însărcinată și despre care se va face vorbire în susținerea motivelor de recurs.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.

Apărătorul inculpatului B. I., solicită admiterea recursului, casareaîncheierii atacate cu consecința de a dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.

În susținerea recursului arată că nu există temeiuri noi care să justifice măsura arestului preventiv pentru inculpatul B., așa cum a arătat constant, acesta a recunoscut că a avut un pliculeț de cocaină asupra sa, iar cu privire la celelalte fapte care îi sunt reținute în sarcină, poziția sa a fost constată, în sensul că nu a avut nimic de a face cu acele calupuri de canabis. Mai mult, solicită a se observa că din probele de la dosar nu rezultă că inculpatul are vreo tangență sau că a ar fi atins calupurile respective și nici o probă care să conducă la ideea că inculpatul era implicat în aspectele respective.

Comportamentul inculpatului a fost întotdeauna corect, a avut o poziție sinceră iar raportat la conduita sa de a avea acel pliculeț asupra sa, pe care, în măsura în care ar fi fost participant la transportul calupurilor de

10 kg canabis, este anormal să-l fi deținut în propria borsetă.

Tocmai faptul că a avut acel pliculeț poate forma convingerea că inculpatul nu a avut cunoștință despre transportul respectiv și din susținerile arătate instanțelor până la această dată, apreciază că nu există convingerea că inculpatul nu spune adevărul. A arătat pe parcursul cercetărilor că a avut anumite perioade în care a desfășurat activități legate de transportul respectiv, în sensul că a amplasat autovehiculul întrucât era obligația lui, dar momentul la care participau absolut toate persoanele, inclusiv martorul.

Având în vedere și comportamentul anterior comiterii presupusei fapte, lipsa antecedentelor penale, caracterizarea din partea poliției locale, unde se arată că nu a avut tangență cu vreo faptă penală, faptul că are programată nunta, urmează să i se nască un copil iar programarea nunții nu a putut fi modificată, consideră că sunt aspecte de natură a justifica cel puțin cererea de cercetare în stare de libertate.

Formulează și o cerere subsidiară, în măsura în care instanța nu împărtășește poziția apărării, conform art.1. C., care permite inculpatului cercetarea în libertate cu condiția de a nu părăsi țara, sens în care familia, prin contractul de asistență semnat cu apărătorul inculpatului îi oferă și mandatul de a procura un apartament, la care să fie citat în mod constant, în măsura în care instanța apreciază că doar această măsură este oportună, urmând să facă toate demersurile și să depună la dosar o adresă pentru a i se asigura un control eficient și just.

Apărătorul inculpatului G. V., solicită admiterea recursului formulatîmpotriva încheierii prin care s-a menținut starea de arest a inculpatului și a se constata că temeiul arestării preventive a inculpatului nu mai subzistă și nu există temeiuri noi care să justifice privarea în continuare de libertate a acestuia. Solicită revocarea măsurii, cu punerea în libertate de îndată a inculpatului.

Consideră că nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul în acest moment procesual, apreciază că este presupus generic, nefiind evident și dovedit. La evaluarea pericolului pentru ordinea publică, se poate avea în vedere doar pericolul social al faptei de care este învinuit inculpatul, pentru a nu se aduce atingere principiului prezumției de nevinovăție. A se induce că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol pentru ordinea publică pentru că a săvârșit infracțiunea de care este acuzat, înseamnă a-l considera pe acesta vinovat înainte ca vinovăția să se stabilească, încălcându-se astfel prezumția de nevinovăție consfințită de C. R. și de C. E. a D. O.

Opinează că nu există indicii clare ori temeinice, care să justifice arestarea, deoarece numai judecătorul va putea să constate că starea de fapt prezentată de organul de urmărire penală corespunde sau nu, realității.

Menținerea arestării, așa cum s-a stipulat și în jurisprudența CEDO nu poate fi justificată de rațiuni privind rezonanța negativă a faptelor și reacțiile opiniei publice, deoarece acesta din urmă nu reprezintă un temei absolut pentru lipsirea de libertate a unei persoane, fiind acceptate totuși circumstanțe excepționale și în măsura în care se întemeiază pe fapte care să demonstreze indubitabil că punerea în libertate a inculpatului tulbură în mod real ordinea publică.

Nu în ultimul rând, solicită a se avea în vedere faptul că în cauză nu se face dovada că inculpatul va influența buna desfășurare a cercetăriipenale, deoarece urmărirea penală s-a finalizat, cu atât mai mult, cu căt inculpatul a recunoscut faptele, recunoaștere de natură să faciliteze organelor de cercetare penală aflarea adevărului.

În ceea ce privește persoana inculpatului, solicită a se avea în vedere că inculpatul este o persoană tânără, cu starea de sănătate precară, are un copil minor în întreținere, nu este cunoscut cu antecedente penale, faptele reprezentând un accident nefericit în viața sa, pe care îl regretă.

În consecință, menținerea măsurii o apreciază nejustificată, cercetarea putând fi continuată și cu inculpatul în stare de libertate, neexistând probe temeinice că lăsarea în libertate ar influența în mod negativ asupra acesteia și nu există probe certe că inculpatul ar avea intenția să se sustragă de la judecată. Dimpotrivă, inculpatul va uza în fața instanței de fond de prev.art.

3. C., dorind finalizarea cât mai rapidă a procesului.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul urmând să respecte obligațiile ce îi revin conform art.145 C.

În aceste condiții, dacă se va considera necesar să fie înlocuită această măsură, susține că familia inculpatului are mijloacele financiare de a procura o locuință pe durata procesului penal, la care să poată fi citat inculpatul pentru a se prezenta conform obligațiilor care-i revin la organele de judecată.

Reprezentantul M.ui P., solicită ca în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C., să se respingă ca nefondate recursurile formulate de către cei doi inculpați împotriva încheierii penale din (...), încheiere penală prin care Tribunalul Cluj, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, a menținut starea de arest a inculpaților, pentru următoarele motive :

În opinia sa, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați subzistă în continuare. Astfel, sunt întrunite condițiile prev.de art.143 C., în sensul că există indicii și probe temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată. De asemenea, sunt întrunite și condițiile prev. de art.148 lit.f C., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite de către inculpați este mai mare de 4 ani închisoare și lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Referitor la disp.art.143 C., solicită a se avea în vedere și următoarele aspecte : aceste indicii și probe temeinice au mai fost analizate atât de către instanța de fond cu ocazia luării măsurii preventive, dar și de către instanța de control judiciar, respectiv Curtea de A. C., cu ocazia respingerii recursurilor formulate de către inculpați împotriva încheierii prin care a fost luată inițial această măsură.

Referitor al disp.art.143 C., atât în jurisprudența națională cât și în jurisprudența CEDO, s-a statuat faptul că aceste indici și probe temeinice nu trebuie să aibă forța juridică de a duce la condamnarea unei persoane presupusă a fi săvârșit faptele prevăzute de legea penală, ci doar la bănuiala rezonabilă că a săvârșit astfel de fapte, atunci când se discută despre luarea și menținerea măsurii arestării preventive.

Din ceea ce s-a administrat în dosarul cauzei, rezultă cu prisosință această bănuială rezonabilă. În același context, solicită a nu se lua în considerare argumentele apărării legate de încadrarea juridică, care nu pot face obiectul judecării acestui recurs.

În ceea ce privește disp.art.148 lit.f C., arată că în mod incontestabil vorbim despre trafic de droguri și introducere de droguri de risc în țară.

Prima condiție este îndeplinită și va fi până la finalizarea definitivă a cauzei.

Pedepsele prevăzute de legiuitor pentru aceste infracțiuni sunt mult peste 4 ani închisoare. În ce privește cea de a doua condiție, susține la fel ca și instanța fondului că, lăsarea în libertate a inculpaților în acest moment prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, adică infracțiunile prezumate a fi săvârșite de inculpați induc o stare de dezaprobare publică și un sentiment negativ în rândul membrilor comunității. F. a face confuzie între pericolul social al infracțiunilor, materializat în limitele de pedeapsă prevăzute de textul de încriminare,și respectiv, pericolul pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpaților, solicită a se avea în vedere circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei. În esență, este vorba de o cantitate mare de droguri, tranzitate pe teritoriul mai multor state, cu ajutorul unui autoturism și implicarea în această activitate a unor persoane nevinovate, profitându-se de lipsa de atenție sau de naivitatea acestora.

De asemenea, solicită a se avea în vedere că în ultimii ani consumul acestor substanțe a luat o amploare deosebită și ca atare, se impune luarea unor măsuri ferme pentru stoparea traficului de droguri de risc.

De aceea, consideră că lăsarea în libertate a inculpaților sau judecarea în stare de libertate, ar induce în conștiința publicului un puternic sentiment de insecuritate și de neîncredere în modalitatea în care instituțiile care sunt chemate să înfăptuiască justiția acționează în această direcție.

În ultimul rând, în opinia sa, nu se poate neglija nici aspectul că inculpații sunt cetățeni străini și au posibilitatea să părăsească teritoriul R., ceea ce ar îngreuna în mod deosebit desfășurarea judecății. Chiar dacă inculpații nu au antecedente penale, în ce-l privește pe inculpatul G. are anumite circumstanțe oarecum diferite, consideră că acest fapt nu schimbă pericolul concret pe care judecarea sa în stare de libertate l-ar prezenta, ci pot fi avute în considerare cu ocazia judecării cauzei pe fond.

Pentru toate aceste motive, solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați.

Inculpatul G. V., având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în libertat, având în vedere problemele de sănătate pe care le are.

Inculpatul B. I., având ultimul cuvânt, arată că nu are nici o legătură cu acele calupuri e droguri. Regretă că a avut acel pliculeț asupra sa, dar nu este un traficant de droguri.

C U R T E A

Prin încheierea penală f.nr. din data de 14 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj, în baza art.300/1 alin.1 și 3 C., s-a menținut starea de arest a inculpaților G. V., fiul lui G. și N., născut la data de (...) în Ialoveni, com. Costești, R. M., posesor al pașaportului seria B 0031136 eliberat de autoritățile din R. M., CNP 2. și B. I., fiul lui V. și Z., născut la data de (...) în C.inău, R. M., posesor al pașaportului seria B 0967772 eliberat de autoritățile din R. M., CNP 2., ambii deținuți în prezent în Arestul I.P.J. C..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat cătemeiurile avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive față de inculpații G. V. și B. I. (respectiv cele prev. de art.143 alin.1 și art.148 lit.f

C.), subzistă și în prezent, și impun în continuare privarea de libertate a acestora, în sensul că, pe de o parte, la dosar, există indicii temeinice că inculpații sus-menționați au săvârșit faptele prevăzute de legea penală reținute în sarcina lor (fapte constând în aceea că, în noaptea de 1. august

2011, pe baza unei înțelegeri prealabile, inculpații B. I. și G. V. au introdusfără drept pe teritoriul R. cantitatea de 10,04 kg cannabis ascunsă și disimulată într-un compartiment al banchetei autoturismului Renault K., neînmatriculat, droguri pe care le transportau din Olanda cu destinația R. M. și pe care le-au deținut în vederea comercializării; față de inculpatul B. I. s-a mai reținut în plus că la aceeași dată a deținut fără drept în vederea consumului propriu cantitatea de 0,2 grame cocaină, procurate de asemenea din Olanda), aceste indicii temeinice fiind relevate de conținutul proceselor- verbale de constatare a infracțiunii flagrante și, respectiv, de examinare, însoțite de planșe foto, de declarațiile date de martorul B. S., de declarațiile inculpaților G. V. și B. I., inclusiv cele date în fața judecătorului învestit cu propunerea de arestare preventivă, de constatările tehnico-științifice efectuate în cauză, precum și de conținutul raportului de constatare cu privire la analiza urmelor papilare.

Pe de altă parte , pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani (chiar închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi în cazul infracțiunii deintroducere în țară, fără drept, de droguri de risc), iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, probele în acest sens fiind relevate de gradul de pericol social concret, foarte ridicat, al faptelor comise (inculpații tranzitând teritoriile mai multor state, având asupra lor o cantitate mare de droguri procurate din Olanda - 10 kg de cannabis în valoare de cel puțin 100.000 euro, prin folosirea autoturismului cumpărat din Olanda de martorul B. S. și profitând de naivitatea acestuia), precum și de împrejurarea că fenomenul de trafic și consum de droguri a luat o amploare deosebită în ultimii ani, impunându-se luarea de măsuri ferme pentru combaterea traficului de droguri, astfel încât lăsarea inculpaților în libertate ar crea o stare de insecuritate socială gravă și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit astfel de fapte penale (cu atât mai mult cu cât inculpații sunt cetățeni străini care, lăsați în libertate, ar avea posibilitatea să părăsească oricând teritoriul R. și să îngreuneze, astfel, desfășurarea procesului penal).

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații G. V. si B. I., recursuri ce nu au fost motivate în scris, dar în a căror susținere orală de către apărători s-a solicitat, în esență, casarea încheierii recurate și, rejudecând, în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpaților, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

În privința inculpatului B. I., s-a arătat că față de acesta nu existătemeiuri noi, care să justifice măsura arestului preventiv, inculpatul arătând constant că a avut un pliculeț de cocaină asupra sa, dar că nu are nicio legătură cu celelalte fapte reținute în sarcina sa. Tocmai faptul că a avut acel pliculeț asupra sa, poate forma convingerea că inculpatul nu a avut cunoștință despre transportul respectiv.

Inculpatul a avut un comportament corespunzător anterior comiterii presupusei fapte din prezentul dosar, nu are antecedente penale, se bucură de apreciere la nivelul comunității din care provine, așa cum rezultă din caracterizarea poliției locale; pe de altă parte, are programată nunta, urmează să i se nască un copil, iar programarea nunții nu a putut fi modificată.

S-a apreciat că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate pentru aceste motive, eventual, cu impunerea unor obligații, urmare a luării unei alte măsuri preventive, neprivative de libertate - prev. de art. 1. C., având înveder și faptul că familia acestuia va asigura procurarea unui apartament în

România, la care să fie citat în mod constant.

Inculpatul G. V. a arătat că temeiurile inițiale ale arestării preventive nu mai subzistă și nu există temeiuri noi, care să justifice privarea în continuare de libertate a acestuia.

S-a apreciat că nu există în cauză probe, din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul în acest moment procesual este presupus generic, nefiind evident și dovedit.

În cauză nu s-a făcut dovada că inculpatul va influența buna desfășurare a cercetării penale, deoarece urmărirea penală s-a finalizat, cu atât mai mult, cu cât inculpatul a recunoscut faptele, recunoaștere de natură să faciliteze organelor de cercetare penală aflarea adevărului.

Inculpatul este o persoană tânără, cu starea de sănătate precară, are un copil minor în întreținere, nu este cunoscut cu antecedente penale, faptele reprezentând un accident nefericit în viața sa, pe care îl regretă ȘI intenționează să uzeze în fața instanței de fond de prev.art. 3. C., dorind finalizarea cât mai rapidă a procesului.

De asemenea, s-a arătat că familia inculpatului are mijloacele financiare de a procura o locuință în România pe durata procesului penal, la care să poată fi citat inculpatul, dacă acestuia i se va înlocui măsura arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Ver if ic ând înche iere a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de ladosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată nefondate recursurile în cauză, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prin Rechizitoriul nr.194/D/P/(...) al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție - DIICOT - S. T. C., au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații G. V. și B. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev.și ped.de art.2 alin.1 din

Legea nr.143/2000 și introducere în țară, fără drept, de droguri de risc, prev.și ped.de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, iar inculpatul B. I. și pentru deținere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, prev.și ped. de art.4 alin.2 din Legea nr.143/2000.

Arestarea inculpaților s-a dispus la 20 august 2011, prin încheierea penală nr.83/C/2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), temeiurile arestării fiind cele prev. de art.143 rap. la art.148 alin.1 lit.f C.

Potrivit art.300/1 C., după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele in care inculpatul este trimis in judecată în stare de arest, instanța este datoare sa verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive, iar dacă constată că temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.

Tocmai acaestă procedură a realizat-o instanța învestită cu soluționarea fondului cauzei privind pe cei doi inculpați, constatând întemeiat la 14 septembrie 2011 că măsura arestării preventive este temeinică și leagă, subzistânt temeiurile inițiale care au determinat arestarea lor și că acestea impun în continuare privarea lor de libertate.

Aceasta deoarece, în mod corect s-a constatat că subzistă indiciile temeinice în sensul art.68/1 C., respectiv, date din care rezultă presupunerea rezonabilă a comiterii de către inculpați a faptelor pentru care au fost arestați și, ulterior trimiși în judecată, cănstând în aceea că, în noaptea de 1. august 2011, pe baza unei înțelegeri prealabile, inculpații B. I. și G. V. au introdus fără drept pe teritoriul R. cantitatea de 10,04 kg cannabis ascunsă și disimulată într-un compartiment al banchetei autoturismului Renault K., neînmatriculat, droguri pe care le transportau din Olanda cu destinația R. M. și pe care le-au deținut în vederea comercializării.; totodată, că inculpatul B. I. la aceeași dată a deținut fără drept în vederea consumului propriu cantitatea de 0,2 grame cocaină, procurate de asemenea din Olanda.

Instanța a arătat probele din care rezultă aceste indicii, cele avute în vedere și cu ocazia luării măsurii arestării preventive a celor doi inculpați

(conținutul proceselor verbale de constatare a infracțiunii flagrante și respectiv, de examinare însoțite de planșe foto; declarațiile martorului B. S.

; declarațiile inculpaților G. V. și B. I. date în fața judecătorului învestit cu propunerea de arestare preventivă, de declarațiile date de inculpatul B. I. în fața organelor de urmărire penală, de constatările tehnico-științifice efectuate în cauză, precum și conținutul raportului de constatare cu privire la analiza urmelor papilare.

Indiciile comiterii faptei subzistă și față de inculpatul B. I., în ciuda negării sale constante, rezultând din coroborarea propriilor susțineri (el recunoscând că l-a ajutat pe G. V. să asigure R. pe platformă, existând intervale de timp, din care cel mai lung de 5 minute, în care martorul B. S.- proprietarul mașinii a lipsit de la fața locului) cu declarațiile inculpatulului G. V. (care a arătat în fața instanței, faptul că a fost ajutat la amplasarea pachetelor de cannabis de coinculpatul B. I.), dar și cu declarațiile martorului B. S. ( care a arătat că a fost trimis în mod expres și în repetate rânduri de B. I. să îi aducă apă, îndepărtându-l astfel de zona unde cei doi inculpați asigurau R. K. pe platformă și că ambii inculpați i-au părut agitați la momentul la care efectuau această operațiune). Același martor arată că starea de agitație a celor doi inculpați s-a perpetuat pe întreg parcursul drumului de întoarcere din Olanda, crescând în intensitate cu ocazia unei opriri într-o parcare din Austria sau Germania, unde G. V. i-ar fi reproșat lui B. I. că a oprit exact acolo - știut fiind că este o parcare cu polițiști și bandiți, încercarea de a evita organele legale apărând ca evidentă; de asemenea, mai arată martorul că inculpatul B. I. i-a propus să coboare mașina de pe platformă și să o conducă martorul însuși la intrarea în R. M., sens în care să dea mită polițiștilor de frontieră, discuția fiind confirmată în mare parte și de inculpatul G. V. în declarația dată în fața instanței. Se confirmă astfel o dată în plus faptul că inculpatul B. I. avea cunoștință despre cantitatea de droguri amplasată în autoturismul transportat pe platformă, scopul propunerii făcute martorului B. S. fiind în mod evident acela de a evita orice asociere cu cele 10 kg de cannabis. Cu ocazia controlului din vama C., martorul B. S. a descris starea evidentă de agitație, relevată prin cuvintele și gesturile inculpatului B., precum și propunereafăcută de inculpatul G. V. și susținută de B. I., de a accepta suma de

100.000 euro pentru a lua fapta asupra sa.

Toate aceste elemente, coroborate cu aspectul că potrivit declarațiilor martorului B. S., cu ocazia șederii în Olanda cei doi coinculpați au plecat în repetate rânduri împreună, lipsind ore întregi, sub pretextul că au de rezolvat niște afaceri, au condus instanța care a dispus arestarea , la concluzia că ambii au cunoscut despre sursa de proveniență a cantității de

10,04 kg cannabis și au plănuit transportul acesteia în R. M.. În același sens, inculpatul G. V. confirmă aspectul că B. I. nu era străin de proveniența pachetelor de cannabis, arătând că ambii inculpați au găsit întâmplător o geantă conținând cele 10 kg de droguri ascunsă în niște tufe din apropierea pieței de mașini din Utrech, Olanda.

Apoi, în mod întemeiat, judecătorul a constatat că subzistă și condițiile prev. de art.148 lit.f C., în sensul că inculpații sunt acuzați de a fi comis infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, instanța a avut în vedere în mod justificat, atât gravitatea acuzațiilor aduse celor doi inculpați ( gravitate dată de modalitatea în care se susține că acestea au fost comise, împrejurarea că s-a încercat introducerea pe teritoriul R. a unei cantități însemnate de droguri de risc, de faptul că au încercat să atragă în activitatea infracțională și apoi să arunce vina asupra martorului B. S. promițându-i acestuia o sumă importantă de bani pentru a lua asupra sa comiterea infracțiunilor), dar și persoana inculpaților, cetățeni moldoveni, a căror lăsare în libertate presupune un mare risc de părăsire a țării și de îngreunare a judecății .

De asemenea, s-a avut în vedere amploarea ce a luat-o în ultima vreme acest fenomen privind traficul și consumul de droguri, astfel că luarea de măsuri preventive față de persoanele bănuite de comiterea unor astfel de infracțiuni grave la momentul oportun este de natură de a induce în sânul societății un sentiment de securitate și de percepere ca eficientă a reacției autorităților statului.

Circumstanțele personale ale inculpaților ( atitudinea procesuală -

Garbagiu, ori lipsa antecedentelor penale sau faptul că sunt întreținători de familie sau se pregătesc de un eveniment important din viața lor - B. I., că familia este dispusă să le asigure o locuință în România, deși acest din urmă aspect, nu s-a dovedit) chiar reale fiind, nu sunt de natură a determina o schimbare a temeiurilor arestării, care subzistă și s-a arătat, de ce impun în continuare, privarea de libertate a inculpaților.

De asemenea, se apreciază și din perspectiva dispoz. art.136 C., că măsura arestării este, cel puțin la acest moment de debut al judecății, cea mai aptă a realiza scopul măsurilor preventive, în special desfășurarea în bune condiții a judecății, apreciindu-se că temeiurile arestării sunt determinante, prevalează față de regula generală a cercetării unui acuzat în stare de libertate, astfel că, nu este oportună a se lua o altă măsură preventivă față de inculpați.

Mai mult, starea de arest se circumscrie și exigențelor prev. de art.5 pct.1 lit.c din C. europeană a drepturilor omului, existând motive verosimile de a fi bănuiți inculpații că au comis o faptă penală.

Pentru toate aceste considerente, constatând că nu există motive de nelegalitate sau de netemeinicie a încheierii atacate, recursurile declarate încauză se privesc ca nefondate, urmând a fi respinse ca atare în baza art. 385/15 pct.1 lit.b C.p.p.

În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de câte

25 lei, onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu, sume ce se vor plăti din fondul M.ui Justiției, în favoarea av. Bumb Mioara C. si Corăbian B..

În baza art.192 alin.2 C.pr.epn. vor fi obligați inculpații să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei fiecare, cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații G. V., fiul lui G. si N., nasc.la (...) și B. I., fiul lui V. si Z., nasc.la (...), aflați in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.nr. din 14 septembrie

2011 a T.ui C..

Stabilește în favoarea Baroului C. sumele de câte 25 lei, onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu, ce se vor plăti din fondul M.ui Justiției, în favoarea av. Bumb Mioara C. si Corăbian B..

Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei fiecare, cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19 septembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. Ș. L. M. ANA C.

GREFIER M. B.

Red.A.C./Dact.H.C.

4 ex./(...)

Jud.fond: M. L.

← Decizia penală nr. 595/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1915/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1416/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1416/2011, Curtea de Apel Cluj