Decizia penală nr. 1436/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1436/R/2011
Ședința publică din data de 21 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : I. C. M.
JUDECĂTORI : A. D. L.
M. R.
G. : T. G.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR : A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul T. G. D. împotriva sentinței penale nr. 59 din 15 februarie 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al J.ecătoriei Vișeu de Sus, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. și ped de art.239 alin.1 Cod penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art. 321 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză la prima strigare, se prezintă inculpatul T. G. I., lipsă fiind apărătorul desemnat din oficiu, av. Dan G., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul T. G. I. solicită amânarea judecării cauzei, în vederea prezentării apărătorului ales, av. Șerbănescu Cristian, cu care a discutat și i-a spus că se va prezenta la acest termen, însă azi nu i-a mai răspuns la telefon.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de către inculpatul T. G. D., apreciind că acesta a avut suficient timp de la termenul anterior de judecată, care a fost în data de 15 iunie, pentru a-și angaja apărător ales.
Față de lipsa apărătorului desemnat din oficiu al inculpatului T. G. I. Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în cauză la a doua strigare, se prezintă inculpatul
T. G. I., asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. Dan G., din cadrul Baroului
C., cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea pune în vedere apărătorului desemnat din oficiu al inculpatului T. G. I. că acesta din urmă a formulat o nouă cerere de amânare în cauză, în vederea prezentării apărătorului ales, cerere care a fost respinsă, întrucât s-a apreciat că inculpatul a avut suficient timp în acest sens.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. solicită admiterea recursului și achitarea inculpatului, în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. d C.pr.pen., pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia. Apreciază că din probele administrate în cauză, respectiv declarațiamartorului U. T., care a fost prezent la P. la acea dată, confirmă faptul că inculpatul nu a făcut scandal, ci că a declarat că nu pleacă până nu discută cu șeful P., fără a adresa injurii și amenințări. De asemenea, martorul U. G., care a fost și el prezent la sediul P. la acea dată, a declarat că inculpatul nu a făcut scandal, ci era supărat că nu putea vorbi cu comandatul P. Mai mult, ofițerul de serviciu de la acea dată, martorul I. G., a declarat că nu i s-a părut nimic deosebit și că nu s-au proferat amenințări.
Chiar dacă ar fi existat amenințări, consideră că lipsește temerea sau credibilitatea acestora, motiv pentru care, având în vedere și cele precizate mai sus, în subsidiar, solicită achitarea inculpatului pentru infracțiunile de ultraj și tulburarea liniștii publice și condamnarea acestuia pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri la o pedeapsă sub minimul de 1 an, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, reținându-se și dispozițiile art. 74 lit. a și c C., inculpatul fiind angajat în muncă, lucrând ca administrator la SC B.n SRL B. M., are familie, cu doi copii minori în întreținere și a avut o atitudine sinceră.
Totodată, solicită a se avea în vedere și faptul că există anumite tensiuni în
B. M., pe care organele de poliție nu le pot gestiona, indicând în acest sens că inculpatul are o placă de metal în cap ca urmare a unei lovituri primite și că în urmă cu puțin timp i-au fost tăiate cauciucurile la mașină cu drujba, fiind chiar lovit cu în spate cu acea drujbă. Pentru soluționarea acestor conflicte inculpatul a fost la șeful P., unde i s-a propus să se împace cu cei cu care a avut altercații. În aceste condiții apreciază ca fiind justificată temerea inculpatului. Cu onorariu din FMJ.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat, apreciind că sentința penală atacată se întemeiază pe o corectă apreciere și analiză a probelor din dosar, ce atestă săvârșirea de către inculpat cu certitudine a laturii obiective a infracțiunii de ultraj împotriva unui polițist. Astfel, rezultă că inculpatul a creat un incident la P. municipiului B., ce a durat circa 10 minute, în care inculpatul și-a exprimat starea de revoltă, adresând injurii și amenințări părții vătămate și șefului P. Învederează faptul că din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că inculpatul a adresat amenințări cu moartea, ce au fost apte să creeze temere, în condițiile în care se are în vedere și starea tensionată a inculpatului cu partea vătămată Ș. V.
Totodată, solicită a se avea în vedere că în fișa de cazier a inculpatului apare și că față de acesta s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de ultraj și ultraj contra bunelor moravuri, fiind și arestat preventiv în anul 2009 pentru astfel de fapte. În aceste condiții, apreciază că pedeapsa aplicată de instanța de fond a fost în mod corect stabilită, aceasta chiar dând dovadă de clemență, astfel că orice critică a inculpatului nu poate fi întemeiată. Pentru aceste motive, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Referitor la susținerile apărării raportat la incidentele anterioare ale inculpatului, apreciază că acestea nu pot justifica o astfel de reacție, iar organele de poliție au obligația de a face îndrumări în sensul împăcării.
Apărătorul inculpatului T. G. D., în replică, arată că nu a fost vorba de îndrumări din partea organului de poliție de împăcare a inculpatului cu persoanele cu care a avut altercații, starea de revoltă a inculpatului fiind de înțeles în această situație, mai ales că este parte vătămată într-un dosar și este tăiat cu drujba.
Inculpatul T. G. I., având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere polițiștii au făcut presiune asupra sa să se împace cu persoanele cu care a avut altercație, astfel că i-a spus șefului P. că este corupt și că se lasă influențat, fărăînsă a interveni vreun polițist sau a fi amendat în acest sens. De asemenea, solicită a se avea în vedere că în cauză doi procurori au pronunțat soluții de neîncepere a urmăririi penale împotriva sa și o instanță l-a considerat nevinovat. Învederează împrejurarea că nu se face vinovat pentru comiterea infracțiunilor imputate și că a avut necazuri cu „mafioții"; de polițiști.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.59 din 15 septembrie 2011 pronunțată de J. V. de Sus, a fost condamnat inculpatul T. G. D. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev și ped de art 239 alin 1 și 5 C. cu aplicarea art. 13 C. prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. și ped. de art. 239 alin. 1 C., la 6 (șase) luni închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. și ped. de art. 321 alin 1 C. cu aplicarea art. 33 lit. b C. , la 1 (un) an închisoare.
În baza art. 33 lit b și 34 lit. b C., inculpatul va executa pedeapsa mai grea de 1 (un) an închisoare.
În baza art .81 și 82 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra consecințelor prev de art 83 C.
În baza art .191 C.pr.pen a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul T. G. D. este administrator la SC *B.n*SRL împreuna cu fratele sau, firma având ca obiect principal exploatarea materialului lemnos. Rivalitățile locale cu firme concurente sunt de notorietate in orașul B. si greu de controlat cu tot efortul autorităților. In anul 2004, inculpatul a fost victima unei agresiuni, suferind leziuni craniene ce au necesitat intervenții chirurgicale si aplicarea unei placi metalice la nivelul craniului.
In data de (...), același inculpat a formulat plângere penala înregistrata in dosarul 554/P/2008, cu privire la o alta agresiune asupra sa in parcarea orașului B., in sensul ca a fost atacat cu o drujbă, cauzându-i leziuni in zona toraco- dorsala, in același timp tăindu-i-se toate cauciucurile de la mașina. A. faptelor a fost indicat de inculpat ca fiind G. D. din clanul *Cofa*. Ulterior, partea vătămata S. V. comandantul P. B. a discutat cu inculpatul in prezenta făptuitorului si tatălui sau, la sediul politiei, dându-le sfaturi de împăcare si solicitându-le sa înceteze cu astfel de agresiuni.
Inculpatul, din capul locului a fost nemulțumit, considerând ca atitudinea părții vătămate este una de părtinire, daca nu de favorizare a făptuitorului.
In data de (...), lucrători de politie din cadrul IPJ M. si ai P. B., au descins in incinta SC *B.n *SRL cu acceptul fratelui inculpatului, pentru examinarea criminalistica a autoturismului cu nr de înmatriculare MM-0. proprietatea firmei, implicat intr-un accident, autoturismul fiind condus de un lucrător al sau, Mihali V.
Inculpatul, nefiind informat, a calificat activitatea judiciara susmenționata ca un act de răzbunare a părții vătămate la refuzul de a-si retrage plângerea penala, si le-a cerut lucrătorilor sa plece.
Pe acest fond, s-a deplasat la sediul P. B., cu scopul de a clarifica lucrurile.
Fiind la orele amiezii, in instituție se aflau lucrători din cadrul IPJ M., lucrători din cadrul P. B., doi muncitori care lucrau la ușa de acces montând un sistem deînchidere (martorii M. C. V. si P. V.), si persoane civile care avea la rândul lor de clarificat probleme.
In momentul in care a ajuns inculpatul in curtea instituției in fata sediului, a început sa strige solicitând sa discute cu partea vătămata. E. de menționat ca inculpatul nu a intrat in sediu.
Întrucât partea vătămata nu s-a conformat, observând geamul de la biroul său deschis, a presupus ca aude, si câteva momente a proferat cuvinte si expresii triviale si amenințări la adresa sa si a inspectorului sef al IPJ M., precum si acuzații la adresa instituției in general
Astfel, inculpatul după ce l-a invitat sa iasă afara, martorul H. I. spunându- i ca nu poate vorbi cu el , a făcut următoarele afirmații:
*Unde-i Tosmag sa-i tai capul?* (*Tosmag* fiind partea vătămata),
*Coboară jos papagalule ca pleci din B. cu capul in punga de un leu*
*Pe fostul comandant P. numai l-am tamponat dar pe tine am sa te omor*
*Sa-mi sugă p…..I.(nota: inspectorul sef al IPJ M. la acea data) si Tosmag*
*I. v-a trimis la comanda lui *. M. (nota: G. G. tatăl făptuitorului G. D.), ca i-a făcut casa lui I., si-mi bag p…. in voi*.
Fiecare dintre martori a auzit, in funcție de locul unde se afla gălăgia din fata sediului si una sau doua din expresiile strigate de inculpat.
Enumerarea expresiilor si afirmațiilor făcute de inculpat este absolut necesara pentru a analiza in cele ce urmează existenta sau nu a elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis in judecata.
Intr-o prima faza a încercat sa-l tempereze martorii H. I. si A. C., apoi
Gherman D., dar si alte persoane din curte.
Corespunde adevărului ca întregul scandal nu a durat mult, sub 10 minute.
Inculpatul s-a urcat in mașina si a plecat.
In drept, faptele inculpatului constituie infracțiunile prev. de art. 239 alin 1 si 5 C. cu aplicarea art. 13 C. si art .321 alin 1 C. cu aplicarea art. 33 lit. b C. Conform OUG 198/2008 publicata in Monitorul Oficial din (...) art. unic pct. 4, art. 239 din C. a fost modificat prin introducerea alin 5 , conform căruia faptele prevăzute la alin 1-4 daca sunt săvârșite printre alții si asupra unui polițist,limitele pedepsei se majorează cu jumătate.
Partea vătămata fiind polițist si faptele săvârșite anterior modificării susmenționate, încadrarea juridica corecta este cea reținuta de instanța si nu de procurorul de caz in rechizitoriu.
Schimbarea încadrării juridice a faptelor a fost pusă in discuție părților, conform art. 334 C.pr.pen, inculpatul prin apărător solicitând amânarea judecații in vederea pregătirii apărării (încheierea din (...)).
Apărările de fapt si de drept ale inculpatului si implicit cererea sa de achitare in temeiul art. 10 lit. d C.pr.pen, nu pot fi primite de instanța.
In esența, s-a încercat minimalizarea incidentului, calificarea lui ca o reacție de nervozitate scuzabila din perspectiva unei persoane care a suferit traume, si a sesizat o conduita înafara normelor deontologice ale părții vătămate, dar si ca inofensive *. la adresa sa prin aceea ca nu avea cum sa-i producă vreo temere serioasa.
S-a mai invocat faptul ca partea vătămata nu era de fata să perceapă direct amenințările.
Ori, partea vătămata se afla in sediul P. B., era in timpul serviciului, îndeplinind o funcție ce implica exercițiul autorității publice (martorul B. G. , ofițer de serviciu nu a afirmat ca in mod cert era ieșit din clădire, ci doar că așa retine fiind gălăgie, in biroul lui se monta ușa, etc)
Chiar daca nu s-a aflat in fata inculpatului ci in biroul de la etaj, a recepționat tot ce a afirmat acesta. Si in ipoteza in care nu ar fi fost, este evidentca i se transmiteau afirmațiile de lucrătorii săi de politie sau colegii de la IPJ M. care se aflau in clădire, termenul de comunicare directa neexcluzând nici interpunerea unei persoane care sa transmită spusele. Temerea care i s-a produs a fost serioasa si reala.
Amenințările inculpatului au vizat fapte viitoare, astfel că împrejurările că nu era înarmat ori ca sediul politiei este păzit., etc, nu are relevanta juridica.
Partea vătămata a avut si convingerea ca inculpatul este capabil sa își duca la îndeplinire amenințările, cunoscându-l foarte bine, iar in acest sens instanța va argumenta cu:
- evenimentul rutier din 2007, când inculpatul a lovit autoturismul in care se afla fostul comandat al orașului B. (P.).
- conduita sa impulsiva atunci când este nemulțumit sau se considera nedreptățit, accentuata pe fondul leziunilor vechi suferite.
- incidentul in care a fost implicat in anul 2008, dar si ulterior in anul 2009 pentru care este cercetat penal, tot pentru infracțiuni prev. de art. 239 si 321 C.
- Decizia penala nr. 10/R/(...) a Tribunalului M. prin care S. penala nr.
281/(...) a J.ecătoriei V. de Sus (si la care face referire inculpatul in apărare) a fost casată, rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 239 C. desființata , iar cauza trimisă la parchet pentru începerea urmăririi penale cu privire la aceasta infracțiune.
Drept consecința, atât latura obiectiva a infracțiunii cat si cea subiectiva
(intenția directa) subzista.
In ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 321 C., nu se poate susține ca atingerea valorii sociale ocrotite si anume relațiile privind conviețuirea sociala este minima si ca nu a prezentat pericolul social prev. de art. 17 C.
Numărul si calitatea persoanelor aflate in acel loc public, violenta verbala si triviala, ofensele aduse, inclusiv timpul cat a durat incidentul, suficient ca sa discrediteze instituția si sa provoace indignare, sunt tot atâtea elemente care justifica latura obiectiva a infracțiunii.
Instanța a aplicat inculpatului cate o pedeapsa cu închisoarea pentru fiecare infracțiune îndreptata spre minimul special prevăzut de lege.
In baza art. 33 lit. b si 34 lit. a C., s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai mare.
In baza art. 81 si 82 C. s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pe durata termenului de încercare, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art .83 C.
La individualizarea pedepselor si a modului de executare s-a avut in vedere pe lângă celelalte criterii legale, ca inculpatul nu a mai fost condamnat, are doi copii minori, atitudinea sa a fost relativ sincera, împrejurările in care s-a comis fapta si motivația sa dar si starea sa de sănătate.
S-a apreciat ca nu se impune privarea sa de libertate.
In baza art. 191 C.pr.pen, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs, inculpatul, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, inculpatul a învederat faptul că nu se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa, că nu a proferat amenințări la adresa părții vătămate, că a reacționat ca urmare a faptului că are calitatea de parte vătămată într-un alt dosar, de tentativă de omor, dosar în care i s-a propus să-și retragă plângerea. Astfel, a considerat că poliția este coruptă, că nu i s-a făcut dreptate, dar toate aceste afirmații nu pot constitui infracțiunea de amenințare întrucât nu sunt în măsură să provoace o stare de temere părții vătămate, aflată în sediul P. B.. De asemenea, inculpatul a critica și cuantumul pedepsei aplicate,arătând că în mod greșit instanța de fond nu a ținut seama de circumstanțele personale ale acestuia, de faptul că nu are antecedente penale, este angajat, fiind încadrat în muncă și în societate.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
În urma administrării unui vast probatoriu și a analizei atente și detaliate a acestuia, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.
Astfel, s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, care, la data de (...) s-a deplasat la sediul P. B., cu scopul de a clarifica lucrurile, fiind nemulțumit de modul în care decurgea ancheta penală într-un dosar în care avea calitatea de parte vătămată. Fiind la orele amiezii, in instituție se aflau lucrători din cadrul IPJ M., lucrători din cadrul P. B., doi muncitori care lucrau la ușa de acces montând un sistem de închidere (martorii M. C. V. si P. V.), si persoane civile care avea la rândul lor de clarificat probleme.
In momentul in care a ajuns inculpatul in curtea instituției in fata sediului, a început sa strige solicitând sa discute cu partea vătămata. E. de menționat ca inculpatul nu a intrat in sediu.
Întrucât partea vătămata nu s-a conformat, observând geamul de la biroul său deschis, a presupus ca aude, si câteva momente a proferat cuvinte si expresii triviale si amenințări la adresa sa si a inspectorului sef al IPJ M., precum si acuzații la adresa instituției in general
Astfel, inculpatul după ce l-a invitat sa iasă afara, martorul H. I. spunându- i ca nu poate vorbi cu el , a făcut următoarele afirmații:
*Unde-i Tosmag sa-i tai capul?* (*Tosmag* fiind partea vătămata),
*Coboară jos papagalule ca pleci din B. cu capul in punga de un leu*
*Pe fostul comandant P. numai l-am tamponat dar pe tine am sa te omor*
*Sa-mi sugă p…..I.(nota: inspectorul sef al IPJ M. la acea data) si Tosmag*
*I. v-a trimis la comanda lui *. M. (nota: G. G. tatăl făptuitorului G. D.), ca i-a făcut casa lui I., si-mi bag p…. in voi*.
Susținerile inculpatului referitoare la faptul că nu a proferat injurii la adresa părții vătămate, că și-a manifesta doar nemulțumirea, fapt ce nu putea să- i provoace părții vătămate o stare de temere, acesta fiind în sediul poliției și de față fiind mai multe persoane s-au dovedit a fi nesincere, fiind infirmate de probatoriu administrat în cauză.
Astfel, martorii oculari au confirmat cele arătate mai sus, fiind evidentă intenția inculpatului de a provoca scandal și de a profera amenințări la adresa părții vătămate.
Ne însușim întrutotul argumentația primei instanțe care a analizat pe larg fiecare dintre elementele constitutive ale infracțiunilor comise.
Astfel, injuriile și amenințările adresate părții vătămate au fost de natură a-i provoca acestuia o stare de temere reală în condițiile în care este real faptul că în anul 2007, a existat un eveniment rutier, când inculpatul a lovit autoturismul in care se afla fostul comandat al P. orașului B. (P.), apoi, trebuie avută în vedere conduita sa impulsiva atunci când este nemulțumit sau se considera nedreptățit, accentuata pe fondul leziunilor vechi suferite și nu în ultimul rând, incidentul in care a fost implicat in anul 2008, dar si ulterior in anul 2009 pentru care este cercetat penal, tot pentru infracțiuni prev. de art. 239 si 321 C. toate aceste aspecte întăresc convingerea în sensul invocat mai sus.
În ceea ce privește cea de-a doua infracțiune reținută, fapta prevăzută de art.321 C., din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că inculpatul a provocat un scandal public, fiind dovedită fără putință de tăgadă, violențaverbală a acestuia precum și ofensele aduse, în scopul discreditării instituției și provocării, în consecință a unei stări de indignare.
Cu ocazia individualizării judiciare a pedepselor aplicate, instanța de fond a
ținut seama de criteriile generale prev. de art.72 C., dând dovadă de suficientă clemență prin orientarea cuantumurilor pedepselor spre minimurile speciale prevăzute de textele incriminatoare și neaplicând nici un spor ca urmare a efectuării contopirii.
De asemenea, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins
și fără executarea acesteia astfel că a aplicat dispozițiile art.81 C.
Față de cele de mai sus, constatând temeinicia și legalitatea hotărârii atacate, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondat recursul declarat.
Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Va obliga pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de
600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. G. D., domiciliat in
B., str. V., nr. 9/B, jud. M., împotriva sentinței penale nr. 59 din 15 februarie
2011 a J.ecătoriei Vișeu de S.
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 septembrie 2011 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. C. M. A. D. L. M. R.
G. T. G.
Red.M.R./S.M.D.
4 ex./(...)
J..fond.M. S.
| ← Decizia penală nr. 454/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 622/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
