Decizia penală nr. 507/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
D. PENALĂ NR.507/2011
Ședința publică din 6 aprilie 2011
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: M. R. , judecător
JUDECĂTORI: L. M.
ANA C.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. -
A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de petenta P. T. împotriva deciziei penale nr.22/A din 1 martie 2011 a T.ui B. N., pronunțată în dosarul nr. (...), având ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petenta P. T.E., lipsă fiind intimatul P. T.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în baza art.2. al.10 C.pr.pen., instanța, din oficiu, ridică excepția inadmisibilității căii de atac promovate.
Reprezentantul M.ui P. susține că este inadmisibilă calea de atacpromovată de petenta P. E. împotriva unei hotărâri definitive, motiv pentru care solicită respingerea recursului în baza art.385/15 pct.1 lit.a teza II-a C.pr.pen. Solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Petenta P. T.E. arată că dorește să fie judecată cauza de către Curte,considerând admisibilă calea de atac promovată.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.2 din 10 ianuarie 2011 pronunțată de
Judecătoria Năsăud în dosarul nr. (...) s-a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta P. E. împotriva dispoziției din Rezoluția dată de P. de pe lângă T. B.-N. în dosarul nr. 3. din (...) cu privire la respingerea plângerii de tergiversare a cercetărilor penale ce se efectuează în dosarul nr.
650/P/2010, intimat fiind P. T.
Petenta a fost obligată să plătească statului suma de 50 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut că la data de (...), petenta P. E. a formulat plângere la P. de pe lângă T. B.-
N. pentru tergiversarea cercetărilor penale în dosarul penal nr.
650/P/2010, intimatul fiind cercetat pentru infracțiunea de tulburare de posesie.
Prin rezoluția P.ui de pe lângă T. B.-N. nr. 3. din data de (...), s-a dispus respingerea plângerii de tergiversare a cercetărilor penale formulată de petentă.
Ulterior, petenta a formulat plângere împotriva Rezoluției nr. 3. dată de P. de pe lângă T. B.-N. din data de (...) .
Prin Ordonanța nr. 415/VIII/1/2010 P.ui de pe lângă T. B.-N. din data de (...), a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petentei formulată împotriva Rezoluției nr. 3. din data de (...).
La data de (...), petenta a formulat la instanța de judecată plângere împotriva rezoluției nr. 3. și a Ordonanței nr. 415/VIII/1/2010 date de P. de pe lângă T. B.-N., întemeiată pe art.278 ind.1 C.pr.pen.., plângere înregistrată sub nr. (...).
Față de plângerea formulată de petentă, instanța de fond a respins-o ca inadmisibilă pentru următoarele motive:
Conform art.2. Cod procedură penală, se poate formula plângere în fața instanței împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, precum și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu.
Așadar, cazurile în care se poate formula plângere în fața instanței împotriva soluției procurorului conform art.2. Cod procedură penală sunt limitativ prevăzute de lege.
În speța de față, s-a constatat că petenta a formulat plângere împotriva dispoziției din rezoluția dată de P. de pe lângă T. B.-N. prin care i s-a respins plângerea de tergiversare a cercetărilor penale în dosarul penal nr. 650/P/2010, astfel că această plângere formulată în fața instanței este inadmisibilă, neîncadrându-se în cazurile prevăzute de art. 2. Cod procedură penală .
S-a precizat că, prin D. nr.57/2007 (publicată în M.Of. nr. 283/(...)),
Înalta Curte de Casație și Justiție, S. U., a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al P.ui de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, în legătură cu problema dacă este admisibilă plângerea formulată împotriva altor măsuri și acte ale procurorului decât cele de netrimitere în judecată, și a stabilit că: Plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de art.2. alin.1 din Cod procedură penală., este inadmisibilă.
Reținându-se faptul că petenta a formulat plângere împotriva unei rezoluții a procurorului, alta decât cea de netrimitere în judecată, în baza art. 278 alin. 2/1 și a Deciziei nr. 57/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petentă împotriva dispoziției din rezoluția dată de P. de pe lângă T. B.-N. în dosarul nr. 3. din (...) cu privire la respingerea plângerii de tergiversare a cercetărilor penale ce se efectuează în dosarul nr. 650/P/2010 al P.ui de pe lângă Judecătoria Năsăud.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal, petenta P.
T.E., solicitând admiterea apelului,desființarea sentinței atacate și rejudecând cauza pe fond, să se dispună admiterea plângerii formulate, desființarea ordonanței dată de procuror și continuarea cercetărilor penale în ce-l privește pe intimatul P. T.
În motivarea apelului s-a relevat că prima instanță a procedat la judecarea pricinii fără a solicita dosarul de urmărire penală și fără a se verifica dacă soluțiile adoptate de procuror sunt reale; că intimatul P. T. nu s-a prezentat la termenul de judecată din 10 ianuarie 2011; că patenta nu a studiat dosarul parchetului; că rezoluția dată de instanța de judecată „nu este reală, nici temeinică"; și că împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale apărând infractorii.
Prin decizia penală nr. 33/A/3011 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Bistrița Năsăud, în baza disp. art. 379 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, s-a respins ca inadmisibil apelul declarat de petenta P. T. E., împotriva sentinței penale nr. 2 din 10 ianuarie 2011, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr. (...), iar petenta a fost obligată la plata sumei de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în apel, în favoarea statului.
T. a apreciat apelul declarat în cauză ca fiind inadmisibil, astfel încât în baza dispozițiilor art.379 pct.1 lit.";a"; Cod procedură penală l-a respins ca atare.
Analizând hotărârea primei instanțe prin prisma motivelor de apel invocate și examinând potrivit dispozițiilor art.371 alin.2 Cod procedură penală, întreaga cauză sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul a constatat că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, respingând ca inadmisibilă plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției adoptate de procuror în dosarul nr.3. a P.ui de pe lângă T. B.-N.
În speță, tribunalul a reținut că, petenta a formulat o plângere în fața instanței de judecată, împotriva unei soluții adoptate de procuror, alta decât cea de netrimitere în judecată, reglementată de art.2. Cod procedură penală, plângere care, potrivit Deciziei nr.57/2007 a Înaltei Curți de C. și
Justiție este inadmisibilă.
Această statuare, devenită obligatorie pentru instanțe de la momentul adoptării deciziei mai sus menționate, a fost preluată ulterior în cuprinsul normelor procedurale, astfel cum au fost acestea modificate prin textul L. nr. 2..
În concret, prin actul normativ mai sus menționat, textul art.278 Cod procedură penală, intitulat „Plângerea contra actelor procurorului"; a fost modificat în sensul că, după alin.2 s-a introdus un nou alineat - 2/1 - cu următorul cuprins : „Plângerea formulată împotriva soluției de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilă";.
A învederat tribunalul că această modificare legislativă a intrat în vigoare la data de 25 noiembrie 2010, astfel încât prima instanță trebuia să-și întemeieze soluția pe textul astfel modificat.
Ținând seama de cele mai sus menționate și având în vedere că este de principiu faptul că, acolo unde nu poate fi promovată o plângere, nu poate fi promovată nici cale de atac, a rezultat că petenta nu putea promova nicio cale de atac împotriva hotărârii primei instanțe.
Împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Bistrița Năsăud, a declarat recurs petenta P. T. E. solicitând casarea deciziei atacate și a sentințeijudecătoriei și, rejudecând, să fie desființate rezoluțiile și ordonanțele procurorului și reținerea cauzei spre judecată, de către instanță.
S-a arătat în motivarea recursului că în cauză, organele de urmărire penală refuză anchetarea făptuitorului și împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestuia, pentru faptele reclamate.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată inadmisibil recursul în cauză.
Astfel, într-adevăr, potrivit art.28/1 C.pr.pen. curțile de apel, ca instanțe de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în primă instanță, cu excepția celor date în competența tribunalului, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.
Însă, potrivit art.2. alin.10 C.pr.pen., hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin.8 din același articol (hotărârea prin care se pronunță asupra plângerii împotriva rezoluției procurorului), este definitivă.
Așa fiind, hotărârea pronunțată de Judecătoria Năsăud, prin care s-a soluționat plângerea petentei, întemeiată pe dispoz. art.2. C.pr.pen. fiind definitivă, nu mai poate fi atacată cu vreo cale de atac ordinară, iar pe cale de consecință, recursul promovat este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare în temeiul art. 385 pct.1 lit.a teza II C.pr.pen.
În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. va fi obligată petenta să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de petenta P. T. E., domiciliată în localitatea N., str. P. nr. 466, jud. B.-N., împotriva deciziei penale nr. 22/A din 1 martie 2011 a T.ui B.-N.
Obligă pe petentă să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
D. este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 6 aprilie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. R. L. M. ANA C.
GREFIER M. B.
Red.A.C./Dact.H.C.
2 ex./(...)
Jud.apel:Lazăr M.V./Petrișor A.D.
Jud.fond:P. A.R.
| ← Decizia penală nr. 622/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1065/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
