Decizia penală nr. 1457/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1457/R/2011
Ședința publică din data de 23 septembrie 2011
I. constituită din : PREȘEDINTE : I.A C. M.
JUDECĂTORI : A. D. L.
M. R. GREFIER : T. G.
P.ul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :
ANEM. CIREAP
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - cauza penală având ca obiect recursurile declarate de către inculpații R. A. și A. G. C. I., partea civilă G. M., prin curator A. G. I. și asiguratorul SC A. R. - A. V. I. G. SA B., prin S. C. împotriva sentinței penale nr. 923/6 iunie 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei G., inculpații fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de :
A. G. CORNELI-I.A - vătămare corporală gravă din culpă, prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 C.pen.;
R. A. - vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art. 184 alin. 1, 3
C.pen. și vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art. 184 alin. 2, 4
C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate conform încheierii de ședință atașate prezentei, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.923 din 06 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Gherla în dosarul nr.(...), în temeiul articolului 11, punctul 2, litera b) și articolului 10, litera h) din Codul de procedură penală, a fost încetat procesul penal prin împăcarea părților, împotriva inculpatei A.-G. C.-I., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă, prevăzută de articolul 184 alineatele 2 și 4 din Codul penal (în dauna părții vătămate G. M.).
A fost obligată inculpata și pe partea vătămată G. M., să achite fiecare câte 30 lei, cheltuieli judiciare către stat.
A fost condamnat inculpatul R. A. la pedepsele de:a) 6.000 lei amendă penală pentru săvârsirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de articolul 184 alineatele 1 și 3 din Codul penal (în dauna părții vătămate A.-G. C.-I.); b) 10 luni închisoare pentru săvârsirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă, prevăzută de articolul 184 alineatele 2 și 4 din Codul penal (în dauna părții vătămate G. M.).
Au fost contopite pedepsele de la punctul 1 în pedeapsa mai grea de 10 luni închisoare, fără a se adăuga amenda; în final 10 luni închisoare.
A fost suspendată condiționat executarea pedepsei precizate la punctul
2, pe durata termenului de încercare de 2 ani 10 luni.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din
Codul penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
I s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, dreptul prevăzut de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal. Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, suspendă și executarea pedepsei accesorii precizate.
A fost admisă în parte acțiunea civilă și obligat inculpatul R. A. să achite părții civile S. de A. al J. C., despăgubiri civile în sumă de 12,6 lei, plus dobânda legală începând cu data de (...) și până la data achitării integrale a sumei datorate.
A fost admisă acțiunea civilă și obligat, în solidar, inculpatul R. A. și inculpata A.-G. C.-I., să achite părții civile S. de A. al J. C., despăgubiri civile în sumă de 219,80 lei, plus dobânda legală începând cu data de (...) și până la data achitării integrale a sumei datorate.
A fost admisă în parte acțiunea civilă și obligat inculpatul R. A. să achite părții civile S. C. de U. ,,P. D. O. F., despăgubiri civile în sumă de 768,70 lei, cu titlu de cheltuieli spitalizare, cu dobânda legală, începând cu data de
(...), până la achitarea integrală a debitului.
A fost admisă acțiunea civilă și obligați inculpați, în solidar, să achite părții civile S. C. de U. ,,P. D. O. F., despăgubiri civile în sumă de 7.703,90 lei, cu titlu de cheltuieli spitalizare, cu dobânda legală, începând cu data de (...), până la achitarea integrală a debitului.
S-a constatat că S. C. ,,A. - Ț. A. S. A. are calitatea de asigurător în prezenta cauză.
S-a constatat că S. C. ,,A. R. - A. S. A. are calitatea de asigurător în prezenta cauză.
A fost obligat inculpatul R. A. să achite părții civile G. M., despăgubiri civile în sumă de 2.100 lei, cu titlu de daune materiale și suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale.
A fost obligat inculpatul R. A. să achite părții civile A.-G. C.-I., despăgubiri civile în sumă de 1.500 lei cu titlu de daune morale.
A fost obligat inculpatul R. A. să achite părții civile A.-G. C.-I., despăgubiri civile în sumă de 49.201,73 lei, cu titlu de daune materiale.
A fost obligată inculpata A.-G. C.-I. să achite părții civile R. A., despăgubiri civile în sumă de 3.155,85 lei, cu titlu de daune materiale.
A fost obligată inculpata A.-G. C.-I. să achite părții civile R. A., despăgubiri civile în sumă de 400 lei, cu titlu de daune morale.
Au fost compensate parțial datoriile reciproce ale părților A.-G. C.-I. și R. A. menționate la punctele X - X. de mai sus și, în final obligat numitul R. A. să achite numitei A.-G. C.-I., suma de 47.145,88 lei.
Au fost compensate toate cheltuielile judiciare efectuate de părțile A.-G. C.-I. și R. A.
Au fost obligați inculpați să achite fiecare câte 800 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție instanța a apreciat că din coroborarea probelor administrate în cauză, în ansamblu, starea de fapt reținută de P. este corectă, dar există unele detalii care se impune a fi nuanțate.
În primul rând, trebuie precizat că, nimeni (și nimic), în afară de cei doi conducători ai autovehiculelor implicate în accident nu se face vinovat de producerea accidentului. Din cercetări nu au reieșit alte cauze și nici cei doi inculpați nu au afirmat că ar exista alte persoane vinovate sau alți factori care au determinat accidentul (fenomene meteo, starea drumului etc.). Este fără dubiu și faptul că, așa cum reiese din procesul verbal de cercetare la fața locului, expertize și din declarațiile martorilor, partea carosabilă pe care a avut loc accidentul avea o lățime de aproximativ 6,25 metri; prin urmare, cele două autoturisme implicate în accident ar fi putut să treacă fără probleme unul pe lângă altul. În concluzie, din moment ce s-a produs accidentul, cel puțin unul din cei doi conducători auto, nu a respectat dispozițiile din articolul 41 alineatul 1 și articolul 47 Ordonanța de urgență a G. numărul 1., respectiv de a circula cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului.
A reieșit din probe: declarația inculpatului R. (fila 204) dar și declarațiile martorilor (filele 138, 140) precum și raportul de expertiză (filele 69 și 70 din dosarul de urmărire penală) că, inculpata A. I. a încălcat dispoziția anterioară, respectiv, pentru a evita două mici gropi din carosabil, a depășit axul imaginar al drumului și a intrat pe partea stângă a direcției sale de mers apoi a revenit pe partea sa dreaptă.
Unul din aspectele importante în cauză este locul unde s-a întâmplat accidentul (poziția exactă pe care o aveau cele două autoturisme, raportat la marginile și axul imaginar al drumului.). În această privință, opiniile exprimate în cauză sunt divergente. Astfel, inculpatul R. A. și martora O. A. (fila 138) precum și raportul de expertiză tehnică arată că accidentul s-a produs pe partea dreaptă a sensului de mers G. - Dej, respectiv pe partea de drum pe care circula inculpatul R. Din alte probe: declarația inculpatei A. I. și declarațiile martorilor Rad V. și N. G. (filele 139 și 140) reiese că accidentul s-a produs pe partea stângă a sensului de mers G. - Dej, respectiv pe partea de drum pe care circula inculpata A.
I. a apreciat că, esențial pentru stabilirea locului impactului este poziția finală a celor două autoturisme dar, mai ales locul unde se află resturile rezultate din impactul celor două autoturisme. Din fotografiile judiciare realizate imediat după impact (filele 18-32 din dosarul de urmărire penală) se poate stabili aproape exact poziția autoturismului Audi. Nu se poate stabili foarte exact poziția autoturismului VW Golf pentru că acesta a fost deplasat de la locul impactului. Având în vedere viteza relativ redusă a ambelor autoturisme și faptul că s-au ciocnit (aproape) frontal, se presupune că acestea s-au oprit exact la locul impactului. Astfel, din fotografiile numărul 1, 2, 17 și
23 reiese că autoturismul Audi se afla oprit foarte aproape de marginea din partea sa dreaptă a drumului și se află în totalitate pe banda sa de mers
(aproximativ pe mijloc). Referitor la urmele accidentului (resturi din cele două autoturisme), se observă din fotografiile 2, 6 și 7, că acestea se află pe banda de mers a autoturismului Audi. Din cele arătate, instanța apreciază că impactul dintre cele două autoturisme s-a produs pe sensul de mers alautoturismului Audi, prin depășirea de către autoturismul VW Golf a liniei imaginare ce desparte cele două sensuri de mers și pătrunderea intempestivă pe sensul de mers al autoturismului Audi.
Din cele de mai sus reiese și faptul că inculpatul R. A. se face vinovat de încălcarea dispozițiilor din articolul 41 alineatul 1 și articolul 47 Ordonanța de urgență a G. numărul 1., respectiv de a circula cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului (în sensul său de mers).
Așa cum s-a arătat anterior, în opinia instanței, ambii inculpați se fac vinovați de producerea accidentului însă este necesară stabilirea proporției culpei acestora. În această activitate, un rol esențial îl are martorul N. G.
(declarația de la fila 140), care a asistat de la început la producerea accidentului, fiind într-o poziție privilegiată, în spatele unuia din autoturismele implicate, având și o viziune de ansamblu (de la înălțimea cabinei autotrenului), având experiență în circulația rutieră și nefiind interesat în cauză.
Așa cum reiese din expertiza tehnică și din declarația martorului N. G., inculpata a declanșat starea de pericol în cauză, prin pătrunderea pe sensul de mers al inculpatului R. (de două ori), ceea ce l-a determinat pe inculpatul R., pentru a evita impactul, să vireze puternic stânga și să pătrundă pe sensul opus dar, în același timp, inculpata A. a revenit imediat pe sensul său de mers, astfel că a avut loc ciocnirea celor două autovehicole.
În aprecierea gradului de vinovăție, instanța a ținut cont de contribuția fiecărui inculpat la producerea accidentului. Astfel, inculpata a A. se face vinovată de faptul că a pătruns pe contrasens și a determinat pe inculpatul R. să vireze pentru a evita impactul iar inculpatul R. se face vinovat de faptul că nu a păstrat banda sa de mers și a intrat pe contrasens, astfel că s-a produs impactul. Din această perspectivă s-ar putea spune că vinovăția ambilor inculpați ar fi egală. Totuși, din declarația martorului N. G. reiese că acesta (în momentul impactului) nu înțelegea de ce a virat inculpatul R. la stânga și a lovit mașina Audi. Aceasta denotă faptul că starea de pericol (de ciocnire) în momentul când inculpatul R. a virat stânga nu era foarte pregnantă și că acesta a acționat mai mult sub imperiul emoției (explicabilă și justificată în circumstanțele date) produse de pericolul care se prefigura. În consecință, instanța a apreciat vinovăția inculpaților astfel: 60 % inculpatul R. A. și 40 % inculpata A. - G. C. - I.
În drept, fapta inculpatei A.-G. C.-I., de a conduce în data de 10 octombrie 2008, autoturismul cu numărul de înmatriculare (...) pe drumul național 1C, încălcând prevederile art. 35 alin.1, art.41 alin.1 și art.47 din
Ordonanța de urgență nr.1., cauzând astfel din culpa sa concurentă, un accident de circulație în urma căruia partea vătămată G. M. a suferit leziuni corporale care au necesitat 230-250 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „. corporală gravă din culpă";, prevăzută de articolul 184 alineatele 2 și 4 din Codul penal.
Fapta inculpatului R. A., de a conduce în data de 10 octombrie 2008, autoturismul cu numărul de înmatriculare (...) pe drumul național 1C, încălcând prevederile art. 35 alin.1, art.41 alin.1 și art.47 din Ordonanța de urgență nr.1., cauzând astfel din culpa sa concurentă, un accident de circulație în urma căruia partea vătămată A.-G. C.-I. a suferit leziuni corporale care au necesitat 40-45 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „. corporală din culpă";, prevăzută de articolul
184 alineatele 1 și 3 din Codul penal.
Fapta inculpatului R. A., de a conduce în data de 10 octombrie 2008, autoturismul cu numărul de înmatriculare (...) pe drumul național 1C, încălcând prevederile art. 35 alin.1, art.41 alin.1 și art.47 din Ordonanța de urgență nr.1., cauzând astfel din culpa sa concurentă, un accident de circulație în urma căruia partea vătămată G. M. a suferit leziuni corporale care au necesitat 230-250 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „. corporală gravă din culpă";, prevăzută de articolul 184 alineatele 2 și 4 din Codul penal.
Întrucât, aceeași acțiune a inculpatului R. A. întrunește elementele a două infracțiuni distincte, în cauză sunt aplicabile și prevederile art.33 lit.";b"; din Codul penal, privind concursul ideal de infracțiuni.
Referitor la infracțiunea de vătămare corporală gravă din culpă, prevăzută de articolul 184 alineatele 2 și 4 din Codul penal săvârșită de inculpata A.-G. C.-I., instanța a reținut că, la data de (...), ambele părți (partea civilă G. M. prin curator A. G.-I.) s-au prezentat în fața notarului și au declarat că s-au împăcat total și necondiționat în prezenta cauză (a se vedea actul numit ,,convenție’’ de la filele 205-206, legalizat sub numărul 254/(...)).
Având în vedere cele arătate și în temeiul articolului 132 alineatele 1 și 2 și articolului 184 alineatul 6 din Codul penal, articolului 11, punctul 2, litera b) și articolului 10, litera h) din Codul de procedură penală, instanța a încetat procesul penal împotriva inculpatei.
Văzând și dispozițiile articolului 189 și ale articolului 192 alineatul 1, punctul 2, litera b) din Codul de procedură penală, ambele părți au fost obligate să achite fiecare câte 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
La individualizarea pedepsei ce s-a stabilit inculpatului R. A. pentru fiecare infracțiune, instanța a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de articolul 72 din Codul penal: a) gradul de pericol social al faptelor, care este relativ ridicat raportat la urmările acestora, respectiv numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor cauzate persoanelor vătămate; b) persoana inculpatului, care nu a mai fost condamnat (fila 158 din dosarul P.ului), este ofițer în armată și are o comportare foarte bună în familie
și societate precum și la locul de muncă (fila 48 dosar instanță) ; c) proporția culpei în producerea accidentului; d) limitele speciale ale pedepsei pentru fiecare infracțiune.
În baza acestor elemente, instanța a ales dintre pedepsele alternative prevăzute de lege pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, pedeapsa amenzii apoi a stabilit inculpatului o pedeapsă de 6.000 lei pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă din culpă și o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă.
În temeiul articolului 33 litera a) și articolului 34 litera d) din Codul penal, au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa mai grea de 10 luni închisoare, fără a se adăuga amenda; în final 10 luni închisoare.
Deoarece inculpatul nu a mai fost condamnat, pedeapsa aplicată este mai mică de 2 ani închisoare iar inculpatul a avut o comportare relativ sinceră în cursul procesului penal, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, astfel că, în temeiul articolului 81 și articolului 82 din Codul penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei de 10 luni închisoare, pe durata termenului de încercare de 2 ani 10 luni.
În temeiul articolului 359 alineatul 1 din Codul de procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal, acăror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul articolului 71 din Codul penal, văzând și hotărârea din 28 septembrie 2004 emisă de Curtea E. a D. O. în cauza Sabou și Pârcălab împotriva României precum și decizia numărul 7. dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - S. U. într-un recurs în interesul legii, instanța a apreciat în baza criteriilor prevăzute de articolul 71 alineatul 3 din Codul penal, că se justifică numai interzicerea dreptului prevăzut de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei, astfel că a procedat în consecință.
În temeiul articolului 71 alineatul 5 din Codul de procedură penală, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de articolul 64 din Codul penal.
Prin actul de la fila 88 dosar P., S. de A. al J. C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 240,80 lei plus dobânda legală începând cu prima zi următoare datei intervenției și până la data achitării integrale a sumei datorate. Prin actul de la fila 88 dosar instanță, S. de A. al J. C. și-a precizat constituirea de parte civilă în cauză, respectiv a solicitat suma de 21 lei cu privire la asistența medicală acordată victimei A.-G. C.-I. și a mai solicitat suma de 219,80 lei cu privire la asistența medicală acordată victimei G. M. plus dobânda legală începând cu prima zi următoare datei intervenției și până la data achitării integrale a sumei datorate.
Din fișele de solicitare urgențe medico-legale aflate la filele 90-91 dosar instanță reiese că persoana vătămată A.-G. C.-I. a beneficiat de servicii de asistență medicală de urgență și transport medical asistat în data de (...) iar cheltuielile de intervenție sunt în sumă totală de 21 lei. Având în vedere cele arătate și în temeiul articolului 14 din Codul de procedură penală și articolele
998 și 999 din Codul civil și articolul 313 alineatul 1 din Legea numărul 9., instanța a obligat pe inculpatul R. A. să achite o parte din cheltuielile de intervenție precizate mai sus plus dobânda legală, proporțional cu culpa sa, respectiv 60%, adică suma de 12,6 lei. Diferența trebuie suportată de inculpata
A. I. dar legea nu obligă o persoană ce și-a cauzat singură o leziune, să suporte cheltuielile determinate de vindecarea leziunii, astfel că acțiunea civilă a fost admisă doar în parte.
Din fișele de solicitare urgențe medico-legale aflate la filele 92-94 dosar instanță reiese că persoana vătămată G. M. a beneficiat de servicii de asistență medicală de urgență și transport medical asistat în data de (...) iar cheltuielile de intervenție sunt în sumă totală de 219,80 lei. Având în vedere cele arătate și în temeiul articolului 14 din Codul de procedură penală și articolele 998, 999 și
1003 din Codul civil și articolul 313 alineatul 1 din Legea numărul 9., instanța a obligat inculpatul R. A. și pe inculpata A.-G. C.-I. să achite cheltuielile de intervenție precizate mai sus plus dobânda legală.
Prin actul de la fila 90 dosar P., S. C. de U. ,,P. D. O. F. C.-N. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 8.985,07 lei plus dobânda legală începând cu prima zi următoare datei externării pacientelor și până la data achitării integrale a sumei datorate. Partea civilă și-a precizat pretențiile, în sensul că a solicitat suma de 1.281,17 lei pentru pacienta A.-G. C.-I. și suma de 7.703,90 lei pentru pacienta G. M..
Conform articolului 313 alineatul 1 din Legea numărul 9. P. care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și auobligația sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale… per a contrario, o persoană ce își cauzează din culpa sa daune de natură medicală, nu poate fi obligată să achite cheltuielile ocazionate de asistența sa medicală. Prin urmare, inculpații trebuie obligați să suporte cheltuielile, proporțional cu vinovăția lor în producerea accidentului. Având în vedere cele arătate și în temeiul articolului 14 din Codul de procedură penală și articolele 998 și 999 din Codul civil, instanța a admis în parte acțiunea civilă și a obligat inculpații, să achite cheltuielile de spitalizare precizate mai sus, proporțional cu culpa sa.
Din decontul cheltuielilor de spitalizare aflat la fila 91 și actele anexe reiese că partea vătămată A.-G. C.-I. a fost internată în secția O. I, în perioada (...) - (...) iar cheltuielile de spitalizare sunt în sumă de 1.281,17 lei.
Având în vedere cele arătate și în temeiul articolului 14 din Codul de procedură penală și articolele 998 și 999 din Codul civil și articolul 313 alineatul 1 din Legea numărul 9., instanța a obligat inculpatul R. A., să achite cheltuielile de spitalizare precizate mai sus, proporțional cu culpa sa, respectiv
60%, adică suma de 768,70 lei. Diferența trebuie suportată de inculpata A. I. dar legea nu obligă o persoană ce și-a cauzat singură o leziune, să suporte cheltuielile determinate de vindecarea leziunii, astfel că acțiunea civilă a fost admisă doar în parte.
De asemenea, din decontul cheltuielilor de spitalizare aflat la fila 94 și actele anexe reiese că partea vătămată G. M. a fost internată în secția O. I în perioada (...) - (...) iar cheltuielile de spitalizare sunt în sumă de 7.703,90 lei.
Având în vedere cele arătate și în temeiul articolului 14 din Codul de procedură penală și articolele 998, 999 și 1003 din Codul civil și articolul 313 alineatul 1 din Legea numărul 9., instanța a obligat inculpații, în solidar, să achite cheltuielile de spitalizare precizate mai sus.
La fila 139 se află polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto seria RO/07/R7/YD, numărul 111677109 pentru autovehiculul cu numărul de înmatriculare (...), cu valabilitate între (...) - (...), emisă de asigurătorul S. C. ,,A. - Ț. A. S. A. Prin urmare, în temeiul Legii numărul 1. și al deciziei numărul I. dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - S. U. -, dată într-un recurs în interesul legii, instanța a constatat că S. C. ,,A. - Ț. A. S. A. are calitatea de asigurător în prezenta cauză.
La fila 140 se află polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto seria RO/01/TO/XZ, numărul 00 0205912 pentru autovehicolul cu numărul de înmatriculare (...), cu valabilitate între (...) - (...), emisă de asigurătorul S. C. ,,A. R. - A. S. A. Prin urmare, în temeiul Legii numărul 1. și al deciziei numărul I. dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - S. U. -, dată într-un recurs în interesul legii, instanța a constatat că S. C. ,,A. R. - A. S. A. are calitatea de asigurător în prezenta cauză.
Persoana vătămată G. M. (prin curator A.-G. I., fila 99) s-a constituit parte civilă (fila 98 din dosarul P.ului), fără a preciza cuantumul pretențiilor.
Prin actul de la fila 58 din dosarul instanței, persoana vătămată G. M., prin curator A.-G. I. a precizat că se constituie parte civilă împotriva inculpatului R. A., cu următoarele sume:
-3.500 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând prețul achitat pentru o proteza sold;
-30.000 lei cu titlu de daune morale, raportat la suferințele fizice si psihice pe care le-a suportat in urma accidentului auto din data de (...).
La fila 87 din dosarul instanței se află factura nr. 604/(...) din care reiese că A. G. C. a cumpărat un produs numit T. P. cu suma de 3.500 lei. Prinurmare, instanța a apreciat că daunele materiale solicitate de partea civilă G.
M. sunt dovedite.
Referitor la daunele morale, instanța a reținut că partea civilă G. M. a fost internată în spital în perioada (...) - (...) în urma accidentului rutier pentru care inculpații au fost trimiși în judecată. Leziunile au necesitat pentru vindecare 230-250 de zile de îngrijiri medicale (filele 49-50 din dosarul de urmărire penală). Din cauza leziunilor provocate prin accident, partea civilă a fost operată la șold și i s-a implantat o proteză. A suferit dureri fizice foarte intense, pe o durată de timp mare. De asemenea, a fost imobilizată la pat un interval mare de timp, fiind lipsită de posibilitatea de se bucura de viață. În vederea compensării acestor suferințe fizice și psihice și în temeiul articolului
14 alineatul 5 din Codul de procedură penală și articolului 998, articolului 999 și articolului 1003 din Codul civil, instanța a apreciat că trebuie să beneficieze de o sumă de 25.000 lei, cu titlu de daune morale.
Conform articolului 1003 din Codul civil, inculpații ar trebui obligați în solidar la plata despăgubirilor. Având în vedere că, prin actul intitulat
,,convenție’’ de la fila 205 din dosarul instanței, partea civilă G. M. a renunțat la orice pretenție din partea inculpatei G. M., instanța a apreciat că, având în vedere și proporția culpei fiecărui inculpat în producerea accidentului, inculpata A. I. nu mai poate fi obligată la despăgubiri iar inculpatul R. A. a fost obligat la plata cotei de 60 % din suma de 25.000 lei, respectiv 15.000 lei și la plata cotei de 60 % din suma de 3.500 lei, respectiv 2.100 lei.
Prin decizia numărul I. pronunțată într-un recurs în interesul legii,
Înalta Curte de Casație și Justiție-S. U., s-a stabilit că În aplicarea dispozițiilor
art. 14 din Codul de procedură penală și ale art. 998 din Codul civil, stabilește că instanța penală învestită cu judecarea acțiunii penale în cazul infracțiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă săvârșite de un conducător auto, este învestită să judece acțiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la pretențiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite, cât și cu privire la pretențiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiași fapte. Conform articolului 4145 alineatul 4 din Codul de procedură penală, într-un recurs în înteresul legii, Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe. Persoana vătămată A.-G. C.-I. s-a constituit parte civilă (filele 59-60 din dosarul instanței) împotriva inculpatului R. A., asigurătorului SC. A.-T. A. SA, și asigurătorului S. A. R. A. SA, cu următoarele sume:a) daune materiale in cuantum de 76.036,22 lei, din care 1.500 lei, reprezentând diferența dintre salariu si indemnizația de care am beneficiat pe perioada concediului medical timp de 5 luni; 69.536,22 lei, reprezentând contravaloarea reparației autoturismului cu număr de înmatriculare (...), iar 5.000 lei reprezintă uzura morala a autovehiculului determinata de avariereaacestuia in accident;b) daune morale in cuantum de 3.500 lei, percepute ca echivalent alsuferinței fizice si psihice cauzate subsemnatei, precum si pentru compensarea celorlalte pierderi, ca urmare accidentului rutier in care am fost implicata. În motivarea cererii, partea civilă arată următoarele: Prin Rechizitoriul din data de (...) al P.ului de pe lângă Judecătoria Gherla inculpatul R. A. a fost trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpa, in dauna pârtii vătămate G. M., fapta prevăzuta si pedepsita de art. 184 alin. 2 si 4 din Codul penal si vătămare corporala dinculpa, in dauna pârtii vătămate A. G. C. - I., fapta prevăzuta si pedepsita de art. 184 alin. 1 si 3. Pentru a se dispune in acest sens s-a reținut de către organul de urmărirepenala fapta învinuitului R. A. de a conduce in data de (...) autoturismul cunumăr de înmatriculare (...) cu încălcarea prevederilor art. 35 alin. 1, art. 41 alin. 1 si art. 47 d/n OUG nr. 1., cauzând astfel din culpa sa concurenta un accidentde circulație, in urma căruia subsemnata am suferit leziuni corporale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporala din culpa, fapta prevăzuta si sancționată de art. 184 alin. 1 si 3 din Codul penal. In urma accidentului din data de (...) subsemnata am fost transportata la C. de O. T. nr. I din cadrul S.ui C. de U. "P. D. O. F." C.-N. In aceasta unitatemedicala subsemnata am fost internata pe perioada 10-(...), cu diagnosticul "Fractura de stern. S. luxație tarsometatarsiana deget II picior drept. Traumatism cranio-cerebral minor grad 0. Excoriatii glezna dreapta. Accident rutier". Conform raportului de constatare medico-legala nr. 7670/ll/b/287 din data de (...) leziunile subsemnatei ar fi necesitat 25-30 de zile de îngrijiri medicale, si puteau data din (...). Ulterior, acest raport a fost suplimentat, concluzionându-se ca sunt necesare 40-45 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor produse ca urmare a accidentului din data de (...). Susțin ca pretențiile formulate pe latura civila a procesului penal, in cuantumul arătat mai sus, sunt admisibile, raportat la următoarele argumente, probe si dispoziții legale: 1. Potrivit dispozițiilor art.14 din Codul de procedura penala: "Acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă ainculpatului, precum și a părții responsabile civilmente. Acțiunea civilă poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă. Repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile:a) în natură, prin restituirea lucrului, -prin restabilirea situațieianterioare săvârșirii infracțiunii, prin desființarea totală ori parțială a unui înscris și prin orice alt mijloc de reparare;b) prin plata unei despăgubiri bănești, în măsura în care repararea înnatură nu este cu putință. De asemenea, se acordă despăgubiri bănești pentru folosul de care afost lipsită partea civilă. Acțiunea civilă poate avea ca obiect și tragerea la răspundere civilăpentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile." Potrivit textului de lege citat, rezulta ca este justificata atât solicitarea formulata pentru plata daunelor materiale, cat si cea promovata pentru repararea daunelor morale, in speța fiind prezent, raportat la persoana subsemnatului, un caz clasic reglementat pentru acordarea despăgubirilor bănești, datorita imposibilității reparării in natura a prejudiciului incercat ori a restabilirii situației anterioare accidentului rutier. Urmare accidentului rutier produs, subsemnata sunt indreptatita sa beneficiez de repararea integrala a prejudiciului cauzat, conform dispozițiilorart. 998 din Codul civil si prevederilor art. 14 alin. 3 ,4 si 5 din din Codul de procedura penala. In situații de natura celei in care am fost după producereaaccidentului, recuperarea integrala a prejudiciului presupune platadespăgubirilor atât pentru daunele materiale cat si pentru daunele morale. In doctrina se retine că, in situația vătămării corporale, exista următoarele prejudicii nepatrimoniale care justifica solicitarea de acordare a daunelor morale: a) prejudicii pentru durerile fizice si psihice;b) prejudicii estetice;c) prejudicii de agrement;d) prejudicii pentru pierderea speranței de viata;e) prejudiciul juvenil. In categoria prejudiciilor constând din dureri psihice sau fizice suntcuprinse suferințele si durerile de natura psihica sau fizica pe care le încearcavictima unui fapt ilicit si culpabil. In categoria prejudiciilor estetice se cuprinde suma vătămărilor sileziunilor prin care se aduce atingere armoniei fizice sau infatisarii unei persoane, cu referire concreta la cicatricele cauzate persoanei umane, la urmările dezagreabile pe care acestea le au sau le pot avea asupra posibilităților ei de afirmare deplina in viata, precum si la suferințele psihice pe care asemenea situații le pot determina. Aceasta varietate de prejudiciu corporal poate constitui pentru pers oana un handicap care sa provoace disconfort, generator de complexe si neliniști, având ca efect colateral excluderea ori izolarea persoanei in cauza de la viata sociala, marginalizarea acesteia in raport cu cetățenii ori colectivitatea din care face parte. Urmele lăsate de accident, consecințele acestuia asupra sănătății limitează posibilitățile persoanei in cauza de a opta pentru anumite locuri de munca, fiind excluse opțiunile pentru profesii in care armonia si frumusețea fizica constituie chiar argumentul principal al succesului si al exercitării acestora. Prin prejudiciul de agrement se înțelege, de regula, restrângereaelementelor agreabile ale ființei umane, a posibilității unor relatiueociale normale. Prejudiciul de agrement poate fi însoțit de impor tante prejudicii denatura patrimoniala, evaluabile in bani si susceptibile de a fi reparabile pe aceasta cale. In doctrina si in jurisprudența se retine că lipsirea unei persoane, care inurma unui accident de circulație nu se mai poate deplasa, ori o face cu dificultate, de plăcerile de a face mișcare fizica, de a se plimba, de a face excursii etc. trebuie privita ca un grav prejudiciu nepatrimonial care da dreptul la reparații constând in sume de bani necesare procurării bunurilor care sa compenseze ceea ce ar fi putut beneficia daca nu s-ar fi produs vătămările corporale in urma accidentului. Vătămările corporale produse in urma accidentului afectează si speranțade viata. 2. Pretențiile subsemnatei sunt justificate, având in vedere ca urmare accidentului produs de către inculpatul R. A. subsemnata am suferit leziuni foarte grave, fiind nevoie de 40-45 de zile de ingrijiri medicale. Aceste susțineri sunt in acord cu rapoartele de constatare medico-legale care au fost efectuate in prezenta cauza. Mai mult subsemnata am fost nevoita sa renunț la activitățile mele obișnuite zilnice, având in vedere ca am fost in concediu medical o perioada de 5 luni de zile. In aceste împrejurări, subsemnata am beneficiat de o indemnizație, care a fost mult diminuata fata de salariul pe care ii primeam in mod obișnuit de la societatea angajatoare in perioada in care prestam munca pentru care eram angajata. In aceste condiții subsemnata sunt îndreptățită la a solicita sicontravaloarea beneficiului nerealizat, in cuantum de 1.500 lei, respectiv cate 300 de lei pentru fiecare luna. Pe lângă medicamentele pe care subsemnata am fost nevoita sa mi le procur pentru ameliorarea durerilor, in perioada de recuperare de după accidentul suferit, subsemnata am avut nevoie de o alimentație speciala, a căror costuri au fost suportate tot de către subsemnata. 3. In urma accidentului din data de (...) si autovehiculul subsemnatei asuferit avarii serioase. Potrivit devizului întocmit de unitatea de specialitate costul reparațiilor,cu TVA inclus, este de 69.536,22 lei. Prin avarierea autovehiculului acesta a suferit si o uzura morala estimata de subsemnata de 5000 lei, fiindcă in toate cazurile valoarea de circulație se diminuează in cazul avarierii autovehiculelor, chiar daca s-au efectuat reparații. Potențialii cumpărători au rețineri întemeiate sa cumpere autovehicule implicate in accidente, motiv pentru care prețul acestora este mai mic decât a unui autovehicul care nu a fost avariat. 4. In materia asigurării de răspundere civila se aplica principiul reparăriiintegrale a prejudiciului din dreptul comun. Așa cum reiese din raportul de constatare medico-legală numărul 7. din (...) (fila 40 din dosarul de urmărire penală) și completarea la acest raport (filele 42-43 din dosarul de urmărire penală), în urma accidentului din data de (...) numita A.-G. C.-I. a fost internată la C. de O. C.-N. în perioada 10-(...), cu diagnosticul "Fractura de stern. S. luxatie tarsometatarsiana deget II picior drept. Traumatism cranio-cerebral minor grad 0. Excoriatii glezna dreapta. Accident rutier". Leziunile au fi necesitat pentru vindecare, îngrijiri medicale de 40-45 de zile. Din cauza leziunilor provocate prin accident, partea civilă a fost obligată la repaus la pat timp de 7 zile apoi reluarea treptată a mersului precum și tratamente cu medicamente. A suferit dureri fizice intense, pe o durată de timp relativ mare. De asemenea, a fost imobilizată la pat un interval mare de timp, fiind lipsită de posibilitatea de se bucura de viață. În vederea compensării acestor suferințe fizice și psihice și în temeiul articolului 14 alineatul 5 din Codul de procedură penală și articolului 998 și articolului 999 din Codul civil, având în vedere și proporția culpei fiecărui inculpat la producerea accidentului, instanța a obligat inculpatul R. A., să achite părții civile suma de 1.500 lei cu titlu de daune morale. Conform articolului 1169 din Codul civil ,,Cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.’’ iar potrivit articolului 112 din Codul de procedură civilă, reclamantul trebuie să indice în cererea de chemare în judecată motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea și să depună o dată cu cererea de chemare în judecată și probele necesare. De asemenea, conform articolului 129 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, părțile au obligația … să-și probeze pretențiile și apărările. I. a pus în vedere părților civile, fiind de față și avocații acestora (la data de (...); fila 106), să depună la dosar toate probele necesare dovedirii pretențiilor civile și să îndeplinească dispozițiile specifice din articolele 112 și 129 alineatul 1 din Codul de procedură civilă. Partea civilă nu și-a îndeplinit integral obligațiile legale vizând dovedirea pretențiilor civile. Așa cum s-a arătat în practica judiciară (Curtea de A. C.-secția penală și de minori, decizia numărul 412/(...), publicată în Buletinul Curților de A., nr. (...), paginile 183-186), conform jurisprudenței Curții Europene a D. O., parteacivilă poate obține rambursarea prejudiciului material în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia precum și caracterul rezonabil al cuantumului, în virtutea dreptului la un proces echitabil al părții civile reglementat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor și, conform principiului rolului activ pe care trebuie să-i aibă judecătorul în soluționarea cauzelor, principiu înscris în articolul 4 din Codul de procedură penală. Dacă legislația națională nu permite o rezolvare judicioasă a dosarului, magistrații trebuie să suplinească administrarea probelor și motivarea hotărârii, prin normele dreptului european, putând stabili „în echitate" o sumă corespunzătoare în favoarea părții civile (cauza Comingersoll c. Portugalia, CEDO 2000). Evaluarea prejudiciului se poate face și prin raportarea la situații similare, prin apreciere. Referitor la daunele materiale constând în diferența de salariu din perioada concediului medical (1.500 lei), instanța a reținut că partea civilă A. I. nu a depus nici o probă (nici cu privire la durata concediului medical, nici cu privire la cuantumul salariului anterior accidentului și cel din perioada concediului medical). În această situație, instanța nu poate acorda nici despăgubiri în echitate, conform practicii C. E. D. O. întrucât nu există nici un element de referință pentru acordare. Referitor la medicamentele și alimentația specială nececesare părții civile după accident, nu s-au depus probe la dosar, însă instanța a reținut că, așa cum s-a demonstrat mai sus, partea civilă a fost internată în spital iar leziunile au fi necesitat pentru vindecare, îngrijiri medicale de 40-45 de zile. Prin urmare, având în vedere și situațiile existente în cauze asemănătoare, este evident că, partea civilă a avut nevoie de medicamente și alimentație specială în perioada celor 40 de zile. C. acestora este apreciat de instanță la suma de 1.800 lei dar, având în vedere proporția culpei celor doi inculpați în producerea accidentului, instanța apreciază că inculpatul R. A. trebuie să suporte doar 60% din această sumă, respectiv 1.080 lei. Așa cum reiese din procesul verbal de cercetare la fața locului și fotografiile anexe (filele 12-32 din dosarul de urmărire penală) autoturismul proprietatea părții civile cu numărul de înmatriculare (...) a suferit numeroase avarii în urma accidentului, în special în partea din față. Din devizul întocmit de S. C. ,,M. S. I. S. R. L. (filele 63-69 din dosarul instanței) costul reparațiilor, cu TVA inclus, este de 69.536,22 lei. Având în vedere proporția culpei celor doi inculpați în producerea accidentului, instanța apreciază că inculpatul R. A. trebuie să suporte doar 60% din această sumă, respectiv 41.721,73 lei. Referitor la scăderea valorii autovehicolului, determinată de accident, partea civilă nu a depus nici o probă, dar instanța apreciază că, este de notorietate faptul că, un autoturism accidentat este privit cu mai multă rezervă de potențialii cumpărători și astfel, valoarea acestuia este mai scăzută decât a unui autoturism similar care nu a fost accidentat. Prin urmare, instanța a apreciat că suma de 4.000 lei este suficientă pentru a compensa pierderea de valoare suferită. Având în vedere proporția culpei celor doi inculpați în producerea accidentului, instanța a apreciat că inculpatul R. A. trebuie să suporte doar 60% din această sumă, respectiv 2.400 lei. În consecință, daunele materiale dovedite de către partea civilă A., sunt în sumă de 49.201,73 lei. Persoana vătămată R. A. s-a constituit parte civilă (fila 99 din dosarul instanței) împotriva inculpatei A.-G. C.-I. și asigurătorului SC. A.-T. A. SA,reprezentând daunele materiale si morale provocate in urma accidentului de circulație produs de către inculpata A.-G. C. I., după cum urmează: -suma de 5.889,64 lei, reprezentind daunele materiale produse prinavarierea autovehiculul marca VOLKSWAGEN GOLF, cu nr. de înmatriculare (...), daune dovedite prin factura nr. S. 10273 din (...), deviz de reparație nr.354 din (...), însotit de factura nr. 04544686 din (...) si chitanța seria nr.5769284 din (...) -suma de 2000 lei reprezentind uzura autovehiculului determinata de avariere -suma de 5000 lei ,cu titlu de daune morale; -suma tuturor cheltuielilor ocazionate cu prezenta cauza, atit in faza decercetare si urmărire penala cit si in faza de judecata, cuantum care va fi precizatla fondul cauzei, constând in transport pe ruta Dej-G. si retur la solicitările organelor de politie cit si la instanța de judecata, onorariu expert auto, onorariu avocat. În motivarea cererii, partea civilă arată următoarele: Subsemnatul am atât calitatea de inculpat in cauza - săvârșirea a douainfracțiuni de vătămare corporala din culpa - cât si pe aceea de parte civila ,datorita,apreciez eu, prejudiciului produs din culpa inculpatei A.-G. C. I.A. Prin rechizitoriul P.ului de pe lingă Judecătoria Gherla ambii am fost trimișiin judecata pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpa, stabilindu-se culpa concurenta in producerea accidentului de circulație care a dus la urmări vătămătoare pentru G. M. si A.-G. C. I.A Atâta timp cât A.-G. C.-I.A s-a constituit parte civila in cauza cu privire si la daunele materiale rezultate urmare a coliziunii celor doua autovehicule și nu s-alimitat doar la daunele civile rezultate urmare a vătămării corporale, consider oportun si constituirea mea de parte civila, cu privire la daunele produse urmare a culpei acesteia in producerea accidentului de circulație. Referitor la daunele în sumă de 5.889,64 lei, reprezentând avarierea autovehiculul marca VOLKSWAGEN GOLF, partea civilă R. A., există probe certe că autoturismul părții civile R. A. a suferit avarii importante (fotografiile de la filele 29, 30 și 31 din dosarul de urmărire penală) precum și documentele precizate de partea civilă (filele 132-135 din dosarul instanței) astfel că instanța a apreciat că suma solicitată de partea civilă, este dovedită. Având în vedere proporția culpei celor doi inculpați în producerea accidentului, instanța a apreciat că inculpata A. I. trebuie să suporte doar 40% din această sumă, respectiv 2.355,85 lei. În legătură cu suma de 2000 lei reprezentând uzura autovehiculului determinata de avariere, instanța a apreciat, pentru motivele arătate mai sus privind pe partea civilă A. I., că suma solicitată este rezonabilă și a fost admisă. Având în vedere proporția culpei celor doi inculpați în producerea accidentului, instanța a apreciat că inculpata A. I. trebuie să suporte doar 40% din această sumă, respectiv 800 lei. În consecință, daunele materiale acordate părții civile R., sunt în sumă de 3.155,85 lei. Referitor la suma de 5.000 lei solicitată de partea civilă R., cu titlu de daune morale, se reține că partea civilă nu și-a motivat deloc acest capăt de cerere dar, în virtutea rolului activ, instanța a apreciat că aceste despăgubiri vizează șocul emoțional și toate celelalte neplăceri create de producerea unui accident, aspect dovedit și cu adeverința medicală depusă la fila 134 din dosarul instanței ce dovedește instalarea unei reacții anxioase la partea civilă. Nu s-a dovedit că partea civilă ar fi fost rănit în urma accidentului. Prin urmare, având în vedere și situațiile existente în cauze asemănătoare, instanțaa apreciat ,,în echitate’’ că suma de 1.000 lei este suficientă pentru a compensa aceste neplăceri dar, având în vedere proporția culpei celor doi inculpați în producerea accidentului, instanța a apreciat că inculpata A. I. trebuie să suporte doar 40% din această sumă, respectiv 400 lei. Ambele părți au solicitat cheltuieli judiciare. I. a constatat că ambele părți au efectuat cheltuieli judiciare pentru deplasările la organele judiciare și pentru onorariile acordate avocaților aleși, cheltuieli ce au fost dovedite cu chitanțe depuse la dosar. De asemenea, instanța a apreciat că aceste cheltuieli au fost aproximativ egale. În plus, inculpatul R. A. a achitat și onorariul pentru expertiză (fila 229 din dosarul instanței). Prin urmare, având în vedere dispozițiile articolului 193 alineatele 1, 2, 4 și 6 din Codul de procedură penală raportat la articolul 276 din Codul de procedură civilă, au fost compensate toate cheltuielile judiciare făcute de părți. Partea civilă G. M. nu a solicitat cheltuieli judiciare, astfel că, potrivit principiului disponibilității, nu au fost acordate. Din cele de mai sus reiese că numitul R. A. datorează numitei A.-G. C.-I. suma totală de 50.701,73 lei iar numita A.-G. C.-I. datorează numitului R. A. suma totală de 3.555,85 lei. În temeiul articolelor 1.143 - 1.145 din Codul civil, instanța a constatat compensarea parțială a datoriilor dintre părți, respectiv până la concurența celei mai mici creanțe, adică până la suma de 47.145,88 lei. Prin urmare, în final, numitul R. A. a fost obligat să achite numitei A.-G. C.-I., diferența de 47.145,88 lei. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, inculpatul R. A., inculpata-parte vătămată A. G. C. I., partea civilă G. M., prin curator A. G. I., asiguratorul SC A. R.-A. V. I. G. SA B., criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală. În motivarea recursului său, partea civilă a arătat că, în mod greșit inculpatul nu a fost obligat la plata către aceasta a întregii sume solicitate și anume a daunelor morale în sumă de 300 mil lei vechi și daune materiale în sumă de 35 mil lei vechi, cu toate că aceste pretenții au fost dovedite. În motivarea recursului său, inculpatul a învederat curții că nu se face vinovat de comiterea faptelor reținute în sarcina sa, că nu se face vinovat de producerea accidentului rutier, fapt ce rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză și mai ales din expertiza tehnică întocmită în cauză, din care rezultă că producerea accidentului rutier se datorează culpei exclusive a coinculpatei, astfel că în mod greșit s-a dispus condamnarea acestuia și obligarea sa la plata despăgubirilor civile. În motivarea recursului său, inculpata A.-G. C. I. a arătat că nu se face vinovată de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa întrucât producerea accidentului rutier s-a datorat culpei exclusive a inculpatului, care a intrat pe contrasens. A., în mod greșit inculpata a fost obligată la plata unor despăgubiri civile în favoarea inculpatului, atâta vreme cât acesta nu are calitate de parte civilă în cauză. O altă nelegalitate se referă la faptul că, în mod greșit a fost obligat inculpata la plata cheltuieli de spitalizare. În motivarea recursului său, asiguratorul a arătat că soluția primei instanțe este nelegală întrucât aceasta a omis dispozițiile legale cu privire la limitele maxime de acordare a despăgubirilor civile, sumele acordate fiind mult prea mari. Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele: În urma administrării unui vast probatoriu, a analizei atente și detaliate a acestuia, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea. Astfel, s-a constatat că la data de data de 10 octombrie 2008, ca urmare a culpei comune a celor doi inculpați s-a produs un accident rutier în urma căruia au suferit leziuni corporale atât inculpata-parte vătămată (40-45 zile îngrijiri medicale), cât și partea civilă G. M., care a suferit leziuni corporale care au necesitat 230-250 zile îngrijiri medicale. Inculpata - parte vătămată conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare (...) pe drumul național 1C și a încălcat prevederile art. 35 alin.1, art.41 alin.1 și art.47 din Ordonanța de urgență nr.1., iar inculpatul R. A. a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare (...) pe drumul național 1C și a încălcat prevederile art. 35 alin.1, art.41 alin.1 și art.47 din Ordonanța de urgență nr.1.. Argumentele instanței de fond sunt pertinente, se bazează pe probele administrate nemijlocit, probe testimoniale și tehnice, iar concluziile referitoare la culpa concurentă a celor două părți nu au putut fi infirmate de susținerile inculpaților. La stabilirea gradului de culpă a celor doi conducători auto prima instanță a avut în vedere contribuția celor doi inculpați, faptul că din expertiza tehnică și din declarația martorului N. G. reiese că, inculpata a declanșat starea de pericol în cauză, prin pătrunderea pe sensul de mers al inculpatului R. (de două ori), ceea ce l-a determinat pe inculpatul R., pentru a evita impactul, să vireze puternic stânga și să pătrundă pe sensul opus dar, în același timp, inculpata A. a revenit imediat pe sensul său de mers, astfel că a avut loc ciocnirea celor două autovehicule. Astfel, inculpata a A. se face vinovată de faptul că a pătruns pe contrasens și a determinat pe inculpatul R. să vireze pentru a evita impactul iar inculpatul R. se face vinovat de faptul că nu a păstrat banda sa de mers și a intrat pe contrasens, astfel că s-a produs impactul. Aceasta denotă faptul că starea de pericol (de ciocnire) în momentul când inculpatul R. a virat stânga nu era foarte pregnantă și că acesta a acționat mai mult sub imperiul emoției (explicabilă și justificată în circumstanțele date) produse de pericolul care se prefigura. Față de această împrejurare, instanța de fond în mod corect a apreciat gradul de culpă a inculpatului ca fiind mai mare decât cel al inculpatei. Față de cele de mai sus, în ceea ce privește latura penală a cauzei, apreciem ca fiind nefondate apărările celor doi inculpați, care în fața instanței de recurs au încercat, fiecare, să acrediteze ideea culpei exclusive a celuilalt în producerea accidentului rutier. Cu privire la latura civilă a cauzei, criticile formulate de inculpata A. sunt în parte fondate. Astfel, se constată că în mod greșit instanța de fond a obligat-o pe aceasta să achite părții civile R. A., despăgubiri civile în sumă de 3.155,85 lei, cu titlu de daune materiale, atâta vreme cât nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, fapta ilicită comisă de inculpată a dus la vătămarea corporală a părții civile G. și nu a inculpatului, neexistând raport de cauzalitate între despăgubirile civile solicitate în cauză de către inculpat și fapta inculpatei. Astfel, inculpatul neavând calitate de parte vătămată nu putea exercita acțiunea civilă în cadrul procesului penal. În consecință, curtea va admite, în baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d C.p.p. recursul declarat de inculpata - parte-vătămată și va casa hotărârea atacată doar cu privire la greșita obligare a inculpatei la plata despăgubirilor civile în favoarea S.ui de A. C. și în favoarea inculpatului R. A. precum și cu privire la greșita compensare a despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare. Rejudecând în limitele de mai sus, va înlătura din sentința atacată obligarea inculpatei la plata despăgubirilor civile în sumă de 219,80 lei plus dobânda legală începând cu data de (...) în favoarea S.ui de A. C. și obligă la plata acestei sume doar pe inculpatul R. A. (punctul IV din dispozitivul sentinței), aceasta având în vedere că față de inculpată s-a dispus încetarea procesului penal, partea vătămată G. M. neavând nicio pretenție. Va înlătură din sentința atacată obligarea inculpatei la plata despăgubirilor civile și a daunelor morale în sumă de 3.155,85 lei și 400 lei în favoarea inculpatului R. A. (punctele XII și X. din dispozitivul sentinței) ) pentru considerentele expuse mai sus. Va înlătură din sentința atacată compensarea parțială a datoriilor reciproce dintre cei doi inculpați și îl obligă pe inculpatul R. A. la plata în favoarea părții civile a 49.201,73 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 1.500 lei cu titlu de daune morale în favoarea inculpatei-parte civilă A. G. C. (punctul XIV din dispozitivul sentinței), pretenții dovedite prin devizul privind costul reparațiilor autoturismului avariat și costul medicamentelor și a alimentației speciale, cu reducerea aferentă gradului de culpă reținut în cauză. Va înlătura din sentința atacată compensarea cheltuielilor judiciare dintre cei doi inculpați și îl va obliga pe inculpatul R. A. la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocațial în sumă de 6720 lei (punctul XV din dispozitivul sentinței ). Va menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate, acestea fiind temeinice și legale. Astfel, curtea apreciază, că instanța de fond în mod corect a soluționat acțiunea civilă promovată de partea civilă G. M., criticile promovate de către acesta nefiind fondate. I. de fond a admis , în baza probelor de la dosar acțiunea civilă promovată și a obligat inculpatul la plata despăgubirilor materiale dovedite, reducându-le cuantumul în funcție de gradul de culpă reținut. În ceea ce privește daunele morale s-a constatat, raportat la suferința fizică și psihică cauzată părții vătămate G. M., că acestea sunt pe deplin justificate. C. daunelor morale a fost judicios stabilit, suma de 25.000 lei, redusă proporțional cu gradul de culpă reținut, fiind în măsură să contribuie la repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat. Apreciem, de asemenea, că recursul promovat de asigurator este nefondat. Potrivit dispozițiilor art.49, 50, 51, 55 din Legea nr.1. asiguratorul de răspundere civilă auto este obligat la plata despăgubirilor reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de terți, cauzate de către asigurat sau o altă persoană răspunzătoare pentru producerea accidentului. Așa fiind, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul R. A., partea civilă G. M. prin curator A. G. I. și S. A. V. I. G. SA B. Va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 300 lei (2 x 150 lei) cu titlu de onorariu avocațial parțial cuvenit apărătorilor din oficiu. Va obligă pe inculpatul R. A. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în recurs în sumă de 400 lei, din care 150 lei reprezintă onorariul avocațial parțial. Va obliga pe partea civilă G. M. prin curator A. G. I. și S. A. V. I. G. SA B. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în recurs în sumă de câte 250 lei fiecare. Cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul inculpatei partea civilă A. G. C. vor rămâne în sarcina acestuia. PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de inculpata-partea civilă A. G. C., domiciliată în G., str. C. nr.29, împotriva sentinței penale nr. 923 din 6 iunie 2011 a Judecătoriei G., pe care o casează parțial doar cu privire la greșita obligare a inculpatei la plata despăgubirilor civile în favoarea S.ui de A. C. și în favoarea inculpatului R. A. precum și cu privire la greșita compensare a despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare. Rejudecând în limitele de mai sus, înlătură din sentința atacată obligarea inculpatei la plata despăgubirilor civile în sumă de 219,80 lei plus dobânda legală începând cu data de (...) în favoarea S.ui de A. C. și obligă la plata acestei sume doar pe inculpatul R. A. (punctul IV din dispozitivul sentinței). Înlătură din sentința atacată obligarea inculpatei la plata despăgubirilor civile și a daunelor morale în sumă de 3.155,85 lei și 400 lei în favoarea inculpatului R. A. (punctele XII și X. din dispozitivul sentinței). Înlătură din sentința atacată compensarea parțială a datoriilor reciproce dintre cei doi inculpați și îl obligă pe inculpatul R. A. la plata în favoarea părții civile a 49.201,73 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 1.500 lei cu titlu de daune morale în favoarea inculpatei-parte civilă A. G. C. (punctul XIV din dispozitivul sentinței). Înlătură din sentința atacată compensarea cheltuielilor judiciare dintre cei doi inculpați și îl obligă pe inculpatul R. A. la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocațial în sumă de 6720 lei (punctul XV din dispozitivul sentinței ). Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate. 2. Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul R. A., partea civilă G. M. prin curator A. G. I. și S. A. V. I. G. SA B. Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 300 lei (2 x 150 lei) cu titlu de onorariu avocațial parțial cuvenit apărătorilor din oficiu. Obligă pe inculpatul R. A. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în recurs în sumă de 400 lei, din care 150 lei reprezintă onorariul avocațial parțial. Obligă pe partea civilă G. M. prin curator A. G. I. și S. A. V. I. G. SA B. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în recurs în sumă de câte 250 lei fiecare. Cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul inculpatei partea civilă A. G. C. rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI I.A C. M. A. D. L. M. R. T. G. GREFIER Red.M.R./S.M.D. 3 ex./(...) Jud.fond. G. I.
| ← Decizia penală nr. 1124/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1991/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
