Decizia penală nr. 1492/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1492/R/2011
Ședința publică din data de 28 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. D. L.
JUDECĂTORI : V. C.- președinte secție
C. I.
G. : T. G.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR - ANEM. CIREAP
S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș împotriva deciziei penale nr.20/A din 3 martie 2011 a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...), privind pe inculpatul Ș. N. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.108 al.1 lit. d și art.110 al.1 lit.d din Legea nr.48/2008 cu aplic.art.33 lit.a C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului Ș. N., av. V. R. din Baroul Maramureș, cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpatul Ș. N. și partea civilă R. N. a P. - D. S. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită prin afișare.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentanta P. arată că susține recursul declarat în cauză, solicitând menținerea sentinței penale pronunțate de către instanța de fond, respectiv J. V. de Sus, conform dispozițiilor art. 385/9 pct. 14
C.pr.pen., privind greșita individualizare a pedepsei. S. aplicarea dispozițiilor art. 385/15 pct. 2 lit. a C.pr.pen., casarea deciziei penale atacate și menținerea sentinței penale în integralitatea ei, ca temeinică și legală. Din punct de vedere al P. modalitatea de individualizare a pedepsei dată de J. V. de Sus este cea corectă, respectiv în regim de detenție, în mod greșit Tribunalul Maramureș aplicând dispozițiile art. 81 C. Consideră că în mod eronat Tribunalul Maramureș a reținut ca circumstanță atenuantă conduita inculpatul anterior săvârșirii faptei deduse judecății, întrucât din fișa de cazier a acestuia rezultă că a mai săvârșit în timpul minorității fapte de acest gen, neavând în vedere împrejurările reale ale comiterii infracțiunii și pericolul social ridicat al infracțiunii, raportat la numărul de arbori tăiați. De asemenea, nu s-a avut în vedere declarația martorului H. T., care a arătat că inculpatul în mod repetat și frecvent comite acest gen de fapte și atitudinea și conduita inculpatului, care a fost de natură a se manifesta necuviincios, adresând injurii și spunând că pădurea îi aparține. Consideră că aceste împrejurări trebuie avute în vedere de către instanța de recurs, fiind necesară privarea de libertate a inculpatului, fiind întemeiată soluțiapronunțată de instanța de fond. Cu cheltuieli judiciare în sarcina statului.
Apărătorul inculpatului S. N. în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. d
C.pr.pen., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei penale nr. 20/A/2011 a T.ui M., considerând că în mod eronat J. V. de Sus a aplicat unui infractor primar, ce a recunoscut comiterea faptei, o pedeapsă în regim de detenție. S. a se avea în vedere că martorul H. T. este cercetat în mai multe dosare, acesta deținând una dintre cele mai frumoase vile din V. de S. A. că în mod corect s-au reținut dispozițiile art. 72 și art. 74 C., inculpatul neavând antecedente penale, fiind doar mustrat în minorat pentru aceea că și-a ajutat un unchi să încarce un transport de lemne când avea 15-16 ani.
Învederează și faptul că inculpatul lucrează în agricultură în Germania, iar în localitatea V. de Sus multe persoane dețin păduri și consideră că sunt îndreptățiți să aibă lemne, pentru că acolo nu există conducte cu gaz metan. A. că pentru fapta comisă inculpatul nu trebuie condamnat la o pedeapsă în detenție, deoarece scopul pedepsei poate fi atins și dacă acesta va executa o pedeapsă neprivativă de libertate. S. a se avea în vedere și că urmează să se căsătorească și să-și întemeieze o familie, precum și că dacă ar fi comis această infracțiune în mod repetat, ar fi fost depistat mai repede.
Raportat la aceste considerente solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că în mod corect s-au reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și s-a aplicat o pedeapsă cu suspendare
C U R T E A
Deliberând constată că,
Prin sentința penală nr. 200/(...) J. V. de Sus, a dispus condamnarea inculpatului Ș. N., pentru săvârșirea infracțiunii silvice de tăiere ilegală de arbori prevăzută de art. 108 al. 1 lit. d din Legea
46/2008 cu aplicarea art. 74 și 76 lit. c Cod penal la 6 (șase) luni închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii silvice de furt de arbori prevăzută de art. 110 al. 1 lit. d din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 74 și 76 Cod penal la 6 (șase) luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a și 34 lit.b Cod penal i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) luni închisoare ce se va executa cu toate consecințele prevăzute de art. 71 și 64 lit. a-c Cod penal.
L-a obligat pe inculpat să plătească părții civile R. N. a P. - D. S. B.
M. suma de 6322,464 lei despăgubiri civile și cheltuieli judiciare statului.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
În cursul lunii iunie 2009 inculpatul s-a deplasat în repetate rânduri în pădurea statului la locul numit „Pe jgheab"; din U.P. I u.a. 84 de pe raza O. silvic V. de Sus și a tăiat de pe picior un număr de 13 arbori de esență foioase, verzi și nemarcați cu un volum total de 28,125 m.c. și o valoare de 6322,46 lei, care depășește de peste 73 ori valoarea prețului mediu pe metru cub de masă lemnoasă.
După tăiere, o parte din materialul lemnos rezultat a fost folosit de inculpat ca lemn de foc iar o parte a fost vândut altor persoane.
Inculpatul a fost surprins de organele silvice și de poliție în timp ce efectua un transport de lemne cu un atelaj și le-a condus pe acestea la locul unde a efectuat tăierile.
În drept, faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor silvice de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori prevăzută de art.108 al.1 lit.d și art.110 al.1 lit.d din L.46/2008 pentru care instanța i-a aplicat câte o pedeapsă cu închisoarea individualizată în dispozitivul sentinței.
Având în vedere recunoașterea sinceră a inculpatului, instanța a făcut aplicarea art.74 și 76 Cod penal și a coborât cuantumul pedepselor sub limita minimului special, a făcut aplicarea art. 33 lit.a și 34 lit.b Cod penal și i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea care va fi executată cu toate consecințele prev. de art.71 și 64 Cod penal.
În baza art.998 cod civil raportat la art.14 Cod procedură penală instanța l-a obligat pe inculpat la despăgubiri civile D. S. B. M. în cuantum de 6332,46 lei, reprezentând contravaloarea arborilor sustrași.
Împotriva sentinței penale nr. 200/(...) a J.ecătoriei V. de Sus a declarat apel inculpatul Ș. N., solicitând desființarea acesteia și, în urma reevaluării ansamblului probator, să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.
Tribunalul Maramureș prin decizia penală nr.20/A din 3 martie
2011, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a C.pr.pen. a admis apelul declarat de apelantul-inculpat Ș. N., împotriva sentinței penale nr. 200/(...) a
J.ecătoriei V. de Sus, pe care a desființat-o în parte, numai sub aspectul individualizării modului de executare a pedepsei principale și aplicării pedepsei accesorii și judecând:
În temeiul art. 81 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului, pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În temeiul art. 71 alin.1 C. s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C., iar în baza art. 71 alin.5 C. suspendă executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de încercare stabilit.
Conform art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:
În raport de ansamblul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut o situație de fapt conformă cu realitatea, respectiv că în cursul lunii iunie 2009 inculpatul Ș. N. s-a deplasat în mai multe rânduri, în pădurea situată în locul numit „Pe jgheab"; din U.P.1 u.a. 84 situat în administrarea O. Silvic V. de Sus, de unde, fără a deține forme legale a tăiat un număr de 13 arbori de esență foioase, verzi și nemarcați, cu un volum total de 28,125 mc și o valoare de 6322, 46 lei, care depășește de peste 73 de ori valoarea prețului mediu metru cub de masă lemnoasă.
Deși inculpatul prin declarațiile date și-a nuanțat poziția procesuală, arătând că în realitate a tăiat doar 7 arbori, tribunalul reține că susținerile acestuia sunt infirmate de celelalte probe administrate în cauză, respectiv procesul verbal de constatare a infracțiunii și respectiv, de cercetare la fața locului, de declarația martorului H. T. și chiar de declarația inițială a inculpatului aflată la fila 18 din dosar.
Având în vedere situația de fapt expusă, în mod corect prima instanță a reținut că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și, respectiv furt de arbori prevăzute de art. 108 alin.1 lit. d și art. 110 alin.1 lit. d din
Legea nr. 46/2008.
De asemenea, tribunalul a constatat că în raport de pericolul social concret al faptelor săvârșite, de lipsa antecedentelor penale și conduita anterioară a inculpatului, în mod corect instanța de fond a reținut în favoarea acestuia circumstanțe atenuante și a procedat la o individualizare judicioasă a sancțiunilor aplicate, pedepsele de 6 luni închisoare fiind de natură să corespundă scopului și funcțiilor prevăzute de art. 52 Cod penal.
Ca urmare a reținerii incidenței dispozițiilor art. 33 lit. a Cod penal privind concursul real de infracțiuni, în mod legal și temeinic prima instanță a dispus contopirea pedepselor stabilite aplicând inculpatului pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare.
Cu toate acestea, în raport de aceleași elemente privind conduita anterioară a inculpatului și comportarea pe parcursul procesului, tribunalul apreciază că realizarea scopului sancțiunii aplicate nu impune în mod necesar executarea acesteia în regim privativ de libertate, existând date în sensul că acesta a înțeles gravitatea faptelor săvârșite și necesitatea adoptării unei conduite corespunzătoare din punct de vedere social.
În consecință, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, tribunalul a admis apelul declarat de apelantul-inculpat Ș. N. împotriva sentinței penale nr. 200/(...) a J.ecătoriei V. de Sus, pe care o va desființa în parte, numai sub aspectul individualizării modului de executare a pedepsei principale și aplicării pedepsei accesorii.
În temeiul art. 81 Cod penal, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text legal și apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, tribunalul va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de
6 luni închisoare pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit conform art. 82 Cod penal.
Apreciind că nu există motive întemeiate pentru interzicerea globală a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal tribunalul, în temeiul art. 71 a interzis inculpatului numai dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal, reținând că natura și gravitatea fapte săvârșite este incompatibilă cu gradul de responsabilitate civică pe care-l implică exercitarea acestui drept.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal tribunalul a suspendat executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de încercare stabilit și i-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței, iar potrivit art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, solicitând casarea acesteia și menținerea în totalitate a sentinței penale nr.200/(...) a J.ecătoriei V. de S.
În motivarea recursului, s-a arătat că faptele comise de inculpat au un grad ridicat de pericol social raportat la volumul de masă lemnoasă, esența lemnului și valoarea prejudiciului, iar circumstanțele salepersonale nu sunt favorabile unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, în condițiile în care inculpatul a mai săvârșit infracțiuni silvice fiindu-i aplicată măsura educativă a mustrării, iar anterior comiterii infracțiunii nu a avut o conduită corespunzătoare, ce rezultă din declarația pădurarului H. T., care a susținut că l-a prins de nenumărate ori pe inculpat transportând arbori tăiați din pădurea statului.
Analizând actele dosarului prisma motivelor de recurs și din oficiu,
Curtea apreciază că pe baza unei stări de fapt stabilită în mod corespunzător și concordantă cu probele administrate în cauză, instanțele au reținut judicios vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.108 alin.1 lit.d și art.110 alin.1 lit.d din Legea nr.46/2008, fapte constând în aceea că în cursul lunii iunie 2009, în repetate rânduri acesta a tăiat din pădurea statului 13 arbori de esență foioase verzi cu un volum de 28,125 mc, pe care i-a transportat la domiciliu, cauzând un prejudiciu în sumă de 6322,46 lei.
În favoarea inculpatului au fost reținute circumstanțe atenuante conform art.74 C., stabilindu-se o pedeapsă în cuantum de 6 luni închisoare ce nu a fost contestată de parchet după pronunțarea hotărârii primei instanțe.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior (aplicarea unei măsuri educative nu poate fi apreciată ca antecedență penală), a avut o conduită corespunzătoare în timpul procesului, recunoscând parțial săvârșirea faptei, este foarte tânăr, se poate aprecia că în concret, scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, fiind îndeplinite toate condițiile prev.de art.81 C.
Împrejurările ce au rezultat din declarația martorului H. T. privind reacția inculpatului în raport cu organele silvice și faptul că a fost depistat de mai multe ori tăind arbori din pădurea statului, nu sunt de natură a înlătura aprecierea că, fiind la prima sesizare a instanței cu infracțiuni săvârșite după împlinirea vârstei de 18 ani este necesară privarea de libertate a inculpatului pentru a se realiza scopul de prevenție și reeducare, prevăzut de art.52 C.
În consecință, hotărâre pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică, iar recursul P. de pe lângă Tribunalul Maramureș este nefondat, urmând să fie respins în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.pen. Văzând și disp.art.192 alin.3 C.pr.pen. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ împotriva deciziei penale nr.20/A din 3 martie 2011 a T.ui M.. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din 28 septembrie 2011.. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI G. A. D. L. V. C. C. I. T. G.red.C.I./A.c. 2 ex. - (...)jud.fond.H. T.jud.apel: Rus A.; Gondor O.
| ← Decizia penală nr. 37/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1045/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
