Decizia penală nr. 1575/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1575/R/2011
Ședința publică din data de 10 octombrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE: M. Ș. - judecător JUDECĂTORI: L. M.
ANA C. GREFIER : M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul V. D. L. împotriva sentinței penale nr.797 din 15 iunie 2010 a Judecătoriei C. N. pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei prev.și ped.de art.87 al.5 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul V. D. L. asistat de apărător ales av.Codrean D. C. din cadrul Baroului C., fără delegație la dosar și apărător desemnat din oficiu av.G. D. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu solicită a se constata că mandatul său a încetat și acordarea onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului V. D. L., susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând în principal admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și, în consecință, a se dispune în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.epn., coroborat cu art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 lit.d C.pr.pen. achitareainculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, infracțiunii lipsindu-i unul din elementele constitutive, respectiv vinovăția.
În susținerea recursului arată că în această cauză vorbim de infracțiunea care s-a conturat în legătură cu un refuz a inculpatului de a se supune unor probe biologice, refuz care este unul justificat prin prisma unei afecțiuni de care inculpatul suferă. In acest sens, la dosarul de fond au fost depuse de către inculpat acte medicale care atestă această afecțiune, respectiv existența fobiei față de elementele ascuțite. Mai mult, a fost efectuată o expertiză care este contradictorie în ce privește constatările propriu-zise și concluziile care au fost menționate în raport. Apreciază că se impune a se avea în calcul aceste elemente pe care comisia de specialitate le-a observat și indicat expres în conținutul raportului de expertiză. A arătat faptul că la partea intitulată
„constatare";, care reprezintă tocmai elementele pe care comisia de specialitate le-a perceput în mod direct la conduita inculpatului din timpul examinării și la pct.5 numit „. psihologic";, comisia a făcut următoarele precizări : calitatea atenției și a memoriei nemodificată exceptând sectorul privind corpurile ascuțite. In sfera afectivității voluntare se decelează rezonanța unei stări de teamă patologică, obsesivă, de intensitate disproporționată cu obiect precizat acul. Această reacție exacerbată nu suferă procesul normal de estompare ci devine din ce în ce mai imperică în contact cu obiectul. Ea nu poate fi explicată și scapă controlului voluntar„. Toate aceste aspecte pe care comisia de specialitate le învederează prin raportul de expertiză vin că contureze existența unei astfel de afecțiuni, unei fobii față de un obiect determinat, respectiv acul. Și intențiile clare ale inculpatului de a se supune unei astfel de expertize apreciază că sunt cât se poate de reale și dorința acestuia conturează intenția clară de a dovedi faptul că această afecțiune există și nu a fost în nici un caz o intenție de a nu se supune unei recoltări de probe biologice pentru alte motive decât această afecțiune.
A solicitat la momentul la care instanța a soluționat fondul cauzei, lămuriri suplimentare în sensul în care există această contradicție dintre raport per ansamblu și concluziile în care se vorbește despre o fobie socială.
Chiar a indicat instanție de judecată faptul că, chiar dacă vorbim de fobii sunt totuși două fobii distincte, una vizează o reticiență a persoanei în cauză de a interacționa fizic cu alte persoane, cu societatea la modul general.
Pentru acest considerent, a invocat și la acel moment necesitatea unei reexpertizări, instanța neapreciind a fi oportună o astfel de lucrare, sens în care și la acel moment ca și acum a înțeles să se raporteze la aceste elemente pe care comisia de specialitate le-a avut în vedere.
De asemenea, a învederat instanței, pentru a-și justifica poziția procesuală și pentru a dovedi lipsa acestei intenții a vinovăției în săvârșirea infracțiunii, faptul că inculpatul niciodată nu a spus „nu vreau să mă supun probelor biologice"; pentru alte motive decât faptul că are această fobie. Dacă i s-ar fi pus la dispoziție orice altă modalitate, care să poată stabili existența alcoolemiei, dacă era prezentă în sânge sau cuantumul acesteia, crede că nu s- ar fi ajuns în această situație și inculpatul nu ar fi în fața instanței pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de recoltarea probelor biologice.
A învederat în motivele de recurs prev.art.7 al.1 și 2 din Ord.376/2000 unde se face referire la metode alternative de stabilire a alcoolemiei prin analiza urinei.
Pentru aceste considerente, solicită în principal, achitarea inculpatului.
In subsidiar, solicită să se dispune în temeiul art.385/15 pct.2 lit.b
C.pr.pen., reducerea pedepsei aplicate la un cuantum substanțial scăzut față de cel indicat în sentința recurată.
Raportat la gravitatea faptei, la modul în care s-au derulat evenimentele
și la comportamentul inculpatului care este sincer, acest cuantum este mult prea mare.
Consideră oportun să depună o practică judiciară, din partea I.C.C.J. unde pentru un caz similar, a fost stabilită o pedeapsă mult inferioară, sens în care o astfel de instanță a apreciat totuși că gravitatea faptei poate fi caracterizată doar prin ceea ce se întâmplă în dosarul aflat pe rolul respectivei instanțe, sens în care înțelege să apeleze la această jurisprudență.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursului ca nefondat șimenținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, pentru considerentele pe care prima instanță le-a reținut în motivarea acesteia.
În susținerea poziției procesuale arată că, pe de o parte, s-a apreciat că subzistă elementele constitutive ale infracțiunii, nelipsind nici elementul intenționat în latura subiectivă și ne aflăm într-o situație de refuz nemotivat tipic cu privire la recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabiliriialcoolemiei. Pe de altă parte, s-a dovedit că inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice, că acesta consumase băuturi alcoolice anterior conducerii, iar refuzul inculpatului în fața organelor sanitare este unul nemotivat. Inculpatul în momentul constatării faptei și ulterior în momentele la care s-a încercat obținerea de probe biologice de la inculpat, precizează constant refuzul inculpatului bazat pe precizările sale referitoare la o alergie. Ulterior, inculpatul invocă în apărare elementul legat de fobia privitoare la obiectele ascuțite pe baza căreia s-a și efectuat o expertiză medico-legală în faza de urmărire penală, experții răspunzând la întrebările instanței și instanța pe bună dreptate respingând efectuarea unei noi expertize, neexistând dubii cu privire la constatările medico-legale.
Prin urmare, apărarea inculpatului nu înlătură obligația acestuia de a se supune recoltării probelor biologice. De asemenea, instanța a făcut referire și la actul medical care a stat la baza efectuării expertizei legate de contradicțiile existente în declarațiile inculpatului și în aceste acte medicale. Pe de altă parte, instanța chiar dacă nu menționează expres, verificând respectarea drepturilor omului și în speță dreptul la libertatea fizică a persoanei prin prisma evenimentelor care presupun obligativitatea de a se supune persoanele la recoltarea probelor biologice, concluzionându-se că față de dispozițiile legale există o proporționalitate deplină între solicitările organelor judiciare și ale legiuitorului în diferite forme de a supune persoanele fizice la efectuarea acestor manopere și valoarea socială ocrotită.
Pe de altă parte, mai arată că orice persoană care posedă permis de conducere este obligată să corespundă din punct de vedere medical normelor legale, o verificare care se efectuează înainte ca organele abilitate să elibereze acest carnet, dincolo de toate caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru obținerea unui permis de conducere. A. examen presupune inclusiv manopera de preluare de sânge pentru atestarea sănătății fizice a persoanei.
Așadar, cât timp o persoană a fost aptă medical să conducă, din acest considerent, apărarea exactă a acestei circumstanțe de a nu i se prelua probe biologice apare ca superfluă.
Mai mult, cât timp se susține că o persoană are o fobie accentuată cu privire la elementul în speță, referitor la obiectele ascuțite, dacă aceasta trece în sfera patologicului, fiind extrem de circumspect, atunci este evident că persoana care se teme de ace într-o asemenea măsură întrucât nu poate interacționa social, consideră că nu poate conduce un autovehicul.
In ceea ce privește alternativa la care se face referire în apărare de către inculpat, menționează că această prevedere nu se referă la ipoteza de față și nu poate fi avută în vedere datorită ipotezei din textul de lege al art.87 al.1 C.pen., care face referire strictă la probele biologice de sânge, înlăturarea din textul de lege de către legiuitor a alternativei, făcându-se datorită constatărilor medico legale de specialitate, din care rezultă că nu sunt rezultate certe prin urină.
Prin urmare, consideră că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, motiv pentru care solicită menținerea acesteia și respingerea recursului formulat de inculpat.
Inculpatul V. D. L., având ultimul cuvânt arată că nu este vinovat.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 797 din 15 iunie 2010 pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca, în baza art. 87 al. 5 din OUG 195/2002, a fostcondamnat inculpatul V. D. L., fiul lui V. L. V. si V. E., născut la data de 27 iunie 1978 în B., jud. B., CNP 1., cetățean român, fără antecedente penale, studii superior, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în B., b-ul V. C., nr. 3, bl.A12C, ap. 15, jud. B., f.f.l. în F., str. Tăuțiului, nr. 1, jud. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării de probe biologice.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen.
În baza art. 81 și 82 din C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului V. D. L. și stabilește termenul de încercare de 4 ani.
În baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii dispuse.
În baza 359 din C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 191 al. 1 din C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de
250 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În baza art. 189 al. 1 din C. onorariul avocatului desemnat din oficiu, d- na BADIU I. D. de 200 lei a fost suportat din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Curtea de A. C. a fost trimis în judecată inculpatul V. D. L. pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat prev. de art. 87 al. 5 din OUG
195/2002, R.
S-a reținut că la data de 15 iunie 2008, în jurul orei 3.30 inculpatul
V. D. L. a refuzat să se supună recoltărilor probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Instanța a audiat inculpatul și a administrat proba cu înscrisuri și proba cu martori.
Analizând ansamblul probator instanța a reținut că urmărirea penală împotriva inculpatului a început prin rezoluția din data de 27 martie 2009, fiind confirmată de către procuror în aceeași zi.
Din procesul verbal de la fila 4 s-a reținut că la data de 15 iunie 2010, în jurul orei 3.30 a fost oprit în trafic autovehiculul marca Audi cu nr. de înmatriculare (...), care circula dinspre str. O. spre centrul orașului C.-N. În prezența martorului asistent Balais Grigore D.te s-a constatat că în autovehicul se aflau două persoane, respectiv o persoană de sex feminin care ocupa locul din dreapta șoferului, iar la volanul autovehic ulului a fost identificat inculpat V. D. L. Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o valoare de 0,55 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar organele de constatare au consemnat în procesul verbal că inculpatul ar fi declarat că vine din Obsession unde a băut un pahar de wisky și intenționează să meargă acasă în F.. Prin mențiune olografă scrisă pe același proces verbal, inculpatul a negat că ar fi declarat aceste împrejurări.
A fost condus la UPU I pentru recoltarea probelor biologice unde a refuzat să se supună recoltării de sânge în prezența medicului de gardă martora G. A. și a asistentului de gardă, martorul D. M., motivând că am alergie la recoltarea de sânge (mențiunea olografă fila 5 dos. UP).
Martorul D. a declarat că în condițiile în care, în fiecare tură de serviciu se primesc la serviciul de urgență aproximativ 10 cazuri pentru recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, îi este imposibil să își amintească fiecare persoană în parte. Această împrejurare esteverosimilă, de aceea instanța va analiza înscrisurile de la dosar și declarațiile date de către martori imediat după producerea evenimentului.
Buletinul de examinare clinică de la fila 19 poartă mențiunea scrisă și semnată de martora G. A., medicul de gardă refuză recoltarea - afirmă căeste alergic.
La data de 15 iunie 2008, când a fost depistat în trafic, inculpatul a refuzat să dea declarații, iar la data de 18 iunie 2008 a declarat că nu a consumat băuturi alcoolice în seara zilei de 15 iunie 2008, dar la restaurant a consumat mujdei și de aceea, când a ajuns la mașină și-a clătit gura cu apă de gură, care conținea alcool. Ajuns la UPU I am refuzat recoltarea de sânge deoarece consideram inutilă recoltarea de probe pentru că nu am consumat băuturi alcoolice și pentru că sunt alergic la acele de seringă având și fobie în același timp - fila 21 dos. UP.
La data de 18 august 2009 inculpatul și-a amintit, după trecerea unui an, că în seara zilei de 15 iunie 2008, în compania unei persoane de sex feminin al cărei nume nu l-a reținut, a consumat pizza cu sos de mujdei și a băut o bere cu alcool de 0,33 l. T. a declarat că a refuzat recoltarea probelor biologice întrucât este alergic la ac de seringă, la înțepături. R. în această declarație este împrejurarea că inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice, fără să fie important tipul băuturii alcoolice (în general se declară consumul unei băuturi alcoolice cu un număr scăzut al gradelor alcoolice), iar împrejurarea că a consumat băuturi alcoolice a fost consemnată și de organele de constatare în procesul verbal de flagrant, după declarația inculpatului de la acea vreme. Împrejurarea că inculpatul a folosit apă de gură care conținea alcool, împrejurare considerată importantă de către inculpat de vreme ce a menținut-o pe întreg procesul penal, cu siguranță ar fi fost relevantă și la momentul depistării în trafic și inculpatul ar fi prezentat-o organelor de constatare alături de sticla din care a folosit apa de gură, desigur numai în măsura în care această împrejurare ar fi corespuns adevărului.
În fața instanței a declarat în mod expres că teama sau fobia de care suferă se manifestă prin transpirație, pierderea cunoștinței și atacuri de panică și se referă exclusiv la acele de seringă, fără să se manifeste la alte obiecte ascuțite, aspecte consemnat în încheierea de ședință din data de 14 iunie 2011.
Inculpatul a prezentat organelor de urmărire penală un buletin de examen psihologic prin care s-a concluzionat că inculpatul prezintă un tablou psihopatologic de tip anxios, pe fond psihic labil, emotiv; intră ușor în panică, frică de acțiune când ori intră în panică (blocaj) ori fuge de acțiune; fobie simplă (ace, obiecte ascuțite); trăire subiectivă supradimensionată (fila 28 dos. UP).
În consecință s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză medico- legală având ca și obiective stabilirea împrejurării dacă inculpatul suferă de aihmofobie și în ce condiții se poate administra tratament medical injectabil. În urma examenului psihologic, după examinarea pacientului, s-a decelat, în sfera afectivității voluntare, dominanța unei stări de teamă patologică, obsesivă, de intensitate disproporționată, cu obiect precizat, respectiv acul, iar comisia a concluzionat că inculpatul prezintă diagnosticul fobie socială li s-a apreciat că i se poate administra inculpatului tratament medical injectabil și i se pot preleva probe biologice
S-a constatat că inculpatul nu a prezentat nici un diagnostic cu privire la afecțiunea de care a declarat că suferă, pe de o parte, iar pe de al tă parte concluziile raportului de expertiză medico-legală sunt congruente cubuletinul de examen psihologic prezentat de inculpat. A. frica de acțiune și trăirea supradimensionată sunt simptome ale unei fobii sociale de intensitate medie, iar reacțiile unui astfel de subiect pus în fața unei solicitări care ar putea să-i prejudicieze în vreun fel se caracterizează prin înroșire, transpirație, tremurat, palpitații si chiar . Pe acest fond se poate decela ușor o fobie declarativă simplă de ace, mai ales sau în special în momentul în care i s- ar solicita de către o autoritate să se supună prelevării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei și consecutiv a unei răspunderi penale.
Pe de altă parte s-a constatat că există proporționalitate între scopul general al societății, identificat cu scopul procesului penal (art. 1 al. 1 din C.), iar în contextul dat acela de a stabili măsura răspunderii penale a inculpatului împotriva căruia existau indicii temeinice că ar săvârșit o infracțiune pedepsită de legea penală cu închisoarea de la 1 an la 5 ani (respectiv valoarea indicată de aparatul etilotest) și supunerea inculpatului la prelevarea unor probe biologice într-un cadru care nu implică supunerea la suferințe de o intensitate relevantă, ci doar la un ușor disconfort psihic.
Instanța a reținut că inculpatul deține permis de conducere de mai mulți ani și reamintește inculpatului că refuzul, impotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat in procesul de instruire, sau a examinatorului autoritatii competente, aflat în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat, in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substanțe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Așa fiind, instanța a reținut că fapta inculpatului V. D. L. care în noaptea zilei de 15 iunie 2008, în jurul orei 3.30 a condus autovehiculul marca Audi cu nr. de înmatriculare (...) pe strada O. din C.-N., după ce a consumat băuturi alcoolice și apoi a refuzat în mod nejustificat să se supună recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 al. 5 din OUG
195/2002, R.
La individualizarea pedepsei instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat, de gradul de pericol social ridicat al faptei, de faptul că inculpatul a prezentat diverse variante al unui neadevăr, ceea ce relevă o obstinație în a conștientiza gravitatea faptei sale, și astfel necesitatea activării rolului de constrângere al pedepsei, dar și de faptul că este la prima confruntare cu legea penală. În baza art. 87 al. 5 din OUG 195/2002, R l-a condamnat pe inculpatul V. D. L. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării de probe biologice.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.
În baza art. 81 și 82 din C.pen., considerând că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă, raportat la împrejurarea că inculpatul este o persoană instruită și prezenta sentință, alături de procedurile penale ale cărui subiect a fost inculpatul, vor contribui la reeducarea acestuia, trezind respectul față de legea penală, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și vom stabili termenul de încercare de 4 ani.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal inculpatul V. D. L. solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și achitarea sa pentru comiterea infracțiunii ce i-a fost reținută în sarcină deoarece acesteia îi lipsește unul dintre elementele constitutive, respectiv vinovăția.
În susținerea cererii sale inculpatul prin apărătorul ales a învederat instanței de control judiciar că a depus acte din care rezultă fobia sa față de elementele ascuțite, a făcut referire la prev. art.7 alin.1 și 2 din Ordinul
376/2000 care face referire la metodele alternative de stabilirea alcoolemiei prin analiza urinei, iar în subsidiar a solicitat reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată considerând cuantumul acesteia ca fiind exagerat.
Analizând recursul declarat în baza probatoriului administrat, a motivelorinvocate și a disp.art.3856 alin.3 C. Curtea constată că acesta este nefondat,urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, fundamentată pe coroborarea judicioasă a probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și cu ocazia cercetării judecătorești, constând în aceea că în noaptea de 15 iunie 2008 în jurul orelor 3,30 inculpatul V. D. L. a condus autoturismul marca AUDI pe str. O. din C.-N. după ce a consumat băuturi alcoolice și apoi a refuzat în mod nejustificat să se supună recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Instanța de recurs constată asemenea instanței de fond că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de refuz de a se supune recoltării de probe biologice prev. de art.87 alin.5 din OUG 195/2002.
Inculpatul a fost oprit în trafic de către organele de poliție și a fost testat cu aparatul alcooltest rezultând o valoare de 0,55 mg/litru alcool pur în aerul expirat aspect ce a determinat organele de poliție ca în conformitate cu prevederile legale să-l conducă pe inculpat la cea mai apropiată unitate sanitară pentru a-i fi recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Odată ajuns la unitatea sanitară, după cum rezultă din buletinul de examinare clinică existent la f.19, inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice afirmând că este alergic. Această afirmație a inculpatului nu este susținută însă de nicio probă concludentă.
În cauză a fost efectuată o expertiză medico-legală psihiatrică care a analizat tocmai această afirmație a inculpatului și care a concluzionat căprobele biologice și tratamentul medical injectabil i se pot recolta/administra inculpatului conform legislației în vigoare.
De altfel, o atare apărare a persoanelor acuzate de comiterea infracțiunilor prev. de art.87 alin.5 din OUG 195/2002 este frecventă însă puțin plauzibilă în condițiile în care este de notorietate că pentru a obține permisul de conducere este obligatorie recoltarea de sânge pentru analize. Or pare greu de crezut că atunci când a avut nevoie de permis inculpatul și-a înfrânt „fobia"; , dar când a trebuit să i se stabilească alcoolemia și să suporte consecințele conducerii pe drumurile publice după ce a consumat în prealabil alcool, nu a mai putu face acest lucru.
Nici trimiterile la modalitatea alternativă de stabilirea alcoolemiei prin analiza urinei nu-și găsesc locul în prezenta speță deoarece legiuitorul român incriminează prezența unui anumit grad de alcool în sânge, iar nu din urină și nu se poate stabili un algoritm exact prin care să se facă paralelismul între rezultatele obținute din analiza alcoolemiei în comparație cu alcooluria.
Chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că nu este încălcat dreptul la viața privată și la libertatea fizică a persoanei prin obligarea la recoltare de probe biologice existând o proporționalitate între efectuarea acestor investigații minim invazive și valoarea socială ocrotită.
Nu va fi primită nici solicitarea subsidiară a inculpatului de a fi redus cuantumul pedepsei ce i-a fost aplicată de instanța de fond deoarece aceasta a fost just individualizată prin raportare la circumstanțele prev. de art.72 C. la condițiile concrete în care a fost comisă fapta, la atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, acesta refuzând să-și asume responsabilitatea pentru acțiunea sa ilicită, dar și la faptul că este la prima confruntare cu legea penală, fiind lipsit de antecedente.
Apreciem că o pedeapsă de 2 ani închisoare este de natură a atinge scopul prevăzut de lege, acela de a preveni comiterea de noi infracțiuni.
Pentru toate aceste motive și constatând că nu există alte aspecte de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței atacate, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, în conformitate cu prev. art.38515 pct.1 lit.b C. și îl va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs. PENTRU A.E M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE : Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V. D. L., domiciliat în B., str. V. C., nr. 3, bl.A.12, ap.15, jud. B., f.f. legale în F., str. Tăuțiului, n. 1, jud. C. împotriva sentinței penale nr. 797 din 15 iunie 2010 a Judecătoriei C. N. Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de (...) . PREȘEDINTE, JUDECĂTORI GREFIER M. Ș. L. M. ANA C. M. B. Red.MS Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 323/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 879/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
