Decizia penală nr. 626/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR.626/R/2011
Ședința publică din 20 aprilie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : ANA C., judecător JUDECĂTORI : M. R.
L. M. GREFIER : M. B.
M.ui P. Parchetul de pe lângă I. - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. reprezentant prin P. : D. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata P. M. E. împotriva încheierii penale din 12 aprilie 2011 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr.
(...)/a1, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de :
- înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.;
- fals informatic în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 din Legea nr.
61/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.;
- efectuarea în mod continuat de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică fără consimțământul titularului, de către o persoană care are în virtutea atribuțiilor de serviciu realizează operații tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică sau efectuării operațiunilor cu acestea, prev.și ped. de art. 27 alin. 1 și 4 lit. a in Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 290 C., cu aplic. art. 41 C.
- totul cu aplic. art. 33 lit. a C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata P. M. E., în stare de arest asistată de apărător desemnat din oficiu av.Leahu M. și apărător ales av.Bichescu C., ambii avocați din cadrul Baroului C. cu delegațiile la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatei P. M. E. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, în baza art.385/15 pct.2 lit.b C., să se dispună revocarea măsurii arestării preventive. În subsidiar, solicită să se dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate.
S. că a formulat recurs întrucât după părerea sa în acest moment se impune o analiză obiectivă asupra dosarului, a stării preventive sub incidența căreia a fost judecată inculpata. A. că, inculpata, de câte ori s-a verificat această măsură preventivă de la sesizarea instanței, nu a formulat recurs, a așteptat cu răbdare și a stat sub incidența măsurii arestării preventive până s-a epuizat proba testimonială, până când s-au administrat mijloacele de probă în acuzare, pentru că de fiecare dată se punea problema posibilității viitoare și teoretice ca inculpata lăsată în libertate să influențeze mersul procesului. Pentru a nu da ocazia unor speculații în acest sens, nu a formulat niciodată recurs. Cu toate acestea, în acest moment, este dispusă în cauză o expertiză contabilă pentru evaluarea prejudiciului și consideră că din acest punct de vedere inculpata nu poateinfluența buna desfășurare a procesului penal din moment ce a fost desemnat un expert în cauză.
De asemenea, apreciază că în acest moment nu există temeiuri noi care să justifice în viitor menținerea măsurii arestării preventive iar temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă. Analizând încheierea recurată, apreciază că instanța de fond în mod greșit și netemeinic a făcut o abordare a fondului cauzei. Circumstanțele reale ale faptelor nu primează asupra circumstanțelor personale. Nu consideră că o persoană nu poate fi judecată în stare de libertate indiferent de ce faptă ar fi săvârșit atâta timp cât nu există probe că prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită a se observa că în încheierea atacată se face referire că părțile vătămate ar avea o puternică reacție la adresa acestei situații, respectiv dacă inculpata ar fi pusă în stare de libertate. In acest dosar nu avem părți vătămate. P. prejudiciate au fost audiate în calitate de martori și nu au reproșat nimic inculpatei. S. că a fost prezent la audierea acestor martori și a văzut reacția acestora. Mai mult, inculpata nu a prejudiciat aceste persoane vătămate ci cel mult a adus un prejudiciu băncii. Aceste persoane care au fost prejudiciate aveau un drept de creanță față de bancă. S. că persoanele vătămate nu puteau fi prejudiciate datorită modalității în care inculpata a săvârșit fapta, folosind Id-ul personal electronic ca angajat al băncii și contul personal. La simplul control intern al băncii operațiunile au fost identificate. De aceea, precizează faptul că despăgubirea acestor persoane prejudiciate s-a făcut înainte de a se lua măsura arestării preventive a inculpatei și înainte de sesizarea instanței cu rechizitoriu. Apreciază că pericolul social concret al faptelor a fost relativ scăzut. Cu privire la prejudiciul produs, arată că partea civilă nu depune la dosar informații minime în virtutea cărora expertul să efectueze expertiza. E. pus în situația de a constata că nu există un prejudiciu solicitat, deoarece banca nu răspunde la solicitările instanței.
Cu privire la pericolul social concret pe care l-ar prezenta inculpata fiind cercetată în stare de libertate, arată că analiza măsurii preventive trebuie să aibă la bază o cercetare procedurală. In condițiile în care inculpata și-a recunoscut vinovăția de la primele declarații, apreciază că temeiurile s-au schimbat și prin prisma faptului că anumite persoane din anturajul acesteia și-au depus girul referitor la acest comportament. Această listă depusă la dosarul cauzei este semnată inclusiv de unele din persoanele prejudiciate.
Prejudiciul a fost recuperat prin subrogație. Nu a contestat nici o măsură asiguratorie. H. judecătorești în cazuri similare și cazuri în care România a fost condamnată (ex.Tărău împotriva României) s-au bazat pe reiterarea unor afirmații în mod succesiv, care nu aveau corespondent în realitate. Consideră că încheierea recurată produce vicii sub aceste aspecte, pentru că nici un argument reținut de instanța de fond nu își are argument în realitate.
Consideră că măsura arestării preventive a inculpatei poate fi înlocuită.
In subsidiar, solicită înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul M.ui P., în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C., solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpata P. M. E.
În susținerea poziției procesuale arată că așa cum s-a reținut și în încheierea recurată, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și menținerea sa succesivă subzistă în continuare. Astfel, sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 C., respectiv există indicii și probe cu privire la faptul că inculpata a săvârșit infracțiunea pentru care este trimisă în judecată. De asemenea, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatei este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
In ceea ce privește dispozițiile art.148 lit.f C., pe lângă considerentele expuse în încheierea recurată de către judecătorul care a menținut măsura arestării, argumente pe care și le însușește în totalitate, respectiv circumstanțele reale ale faptei, numărul mare de părți vătămate, valoarea prejudiciului precum și aspecte care au fost arătate și de către apărare, rezultă că acestea sunt îndeplinite în speță.
In consecință, solicită respingerea recursului declarat de inculpata P. M. E. I. P. M. E., având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate.
C U R T E A
Prin încheierea penală f.nr. din 12 aprilie 2011 a Tribunalului C. în baza art.3002 raportat la art.160b alin.1 și 3 C.penală s-a constatat legală și temeinică măsura arestului preventiv dispusă față de inculpata P. M.-E., fiica lui M. și L., născută la data de (...) în Dej, jud. C., CNP 2., arestată preventiv în Penitenciarul Gherla. S-a menținut starea de arest a inculpatei. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin încheierea penală nr.87/C//P/(...) a Tribunalului C. s-a dispus arestarea inculpatei P. M.-E. pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...), măsură care a fost prelungită și menținută până la această dată, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. și ped. de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 C., cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, de fals informatic în formă continuată, prev. și ped. de art.48 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 C. și de efectuarea în mod continuat de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică fără consimțământul titularului de către o persoană care, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, realizează operații tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică sau efectuării operațiunilor cu acestea, prev. de art.27 alin.1 și 4 lit.a din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 C., toate cu aplicarea art.33 lit.a C., reținându-se că față de aceasta sunt întrunite cumulativ condițiile prev. de art.143 C. pen., și art.148 lit.f C. Sub aspectul stării de fapt s-a reținut, că începând cu anul 2009, în calitate de administrator de cont la B. T. - A. M. V. din municipiul C.-N., inculpata a transferat fără drept, prin intermediul sistemului informatic al BT, bani din contul unor clienți în vârstă sau cu puține cunoștințe despre procedurile bancare, în conturile numitelor K. R. și D. M., conturi pe care le controla în totalitate și ale căror carduri le deținea. Ulterior, susnumita a procedat și la extragerea sumelor de bani de la ATM-ul băncii, utilizând fără drept cardurile atașate conturilor deschise pe numele K. R., D. M. și R. I. și emise fără acordul acestora. În această modalitate a prejudiciat părțile vătămate M. C., R. I., P. V., Gal A. și S. I. cu suma totală de 520.000 lei și 33.000 euro, părțile vătămate fiind despăgubite ulterior de către partea civilă B. T. Propunerea de arestare preventivă a fost motivată prin aceea că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.143 C. și art.148 alin.1 lit.f C., respectiv acelea că există probe sau indicii temeinice că inculpata a comis infracțiunile reținute în sarcina sa, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și că lăsarea acesteia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Prin rechizitoriul DIICOT - S. T. C., inculpata P. M.-E. a fost trimisă in judecată, in stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor menționate mai sus, menținându-se măsura arestului preventiv. Verificând și de data aceasta măsura arestului preventiv s-a apreciat că există indicii că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, aceste indicii conducând la presupunerea rezonabilă că inculpata le-ar fi comis. În cauză este prezent temeiul arestării prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală, respectiv inculpata a săvârșit fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani (înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave fiind sancționată cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, falsul informatic cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar efectuarea operațiunilor frauduloase cu mijloace de plată electronice este pedepsită cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi), astfel încât cerința cuprinsă în teza I a textului de lege sus-menționat este îndeplinită. Cu privire la pericolul social concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatei, este de precizat că acesta reiese mai întâi din însuși pericolul social al infracțiunilor de care este acuzată inculpata, din modalitatea de săvârșire a acestor infracțiuni, ce implică un plan minuțios elaborat, și care a pus-o pe inculpată la adăpost, cel puțin o perioadă, de descoperirea manevrelor infracționale, perioada îndelungată de timp în care inculpata și-a desfășurat activitatea infracțională, din valoarea foarte mare a prejudiciului cauzat, precum și din posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în absența unei reacții ferme față de cei bănuiți ca fiind autori ai unor asemenea fapte, pe fondul unei crize economice naționale și mondiale, tot mai multe persoane fiind puternic motivate de obținerea facilă și, de cele mai multe ori, ilicită a unor sume de bani importante. Nu s-a putut face abstracție de atingerea adusă relațiilor sociale ce guvernează încrederea publicului larg în sistemul bancar și în siguranța investițiilor populației de această natură, mai ales atunci când sunt implicate persoane din interiorul sistemului, și care vin în contact permanent cu sume importante de bani, și care ar trebui să fie garantul populației în economiile lor. Referitor la pericolul pe care inculpata îl prezintă pentru ordinea publică, nu trebuie avute în vedere doar datele legate de persoana inculpatei (și anume împrejurările că aceasta este tânără, fără antecedente penale, că este apreciată pozitiv de profesorii din liceu și facultate, de preotul din localitatea unde aceasta a crescut, de o serie de alte persoane), ci și cele referitoare la faptă, nu de puține ori aceasta fiind de natură să creeze la nivelul societății un sentiment de insecuritate, și dorința ca justiția, respectiv cei care concură la înfăptuirea ei, să acționeze ferm împotriva infracționalității. Pentru fapte de o anumită gravitate, s-a impus a se lua măsuri în funcție de gravitatea respectivă, și dacă o persoană din sistemul bancar, reușește să aducă prejudicii de miliarde de lei, persoanelor deponente, și instanțele judiciare pun pe primul plan aspectele legate de persoana făptuitoare, fără a privi spre infracțiunile pentru care acea persoană a fost trimisă în judecată și care se încadrează în rândul infracțiunilor cu consecințe deosebit de grave,înseamnă a trata cu o gravă superficialitate respectiva cauză. Caracterizările care se referă la persoana făptuitoare, dintr-o anumită perioadă a vieții, trebuie luate în considerare, însă aspectele de acest gen vizează mai mult fondul cauzei și mai puțin măsurile preventive ce se impun a fi luate la un moment dat, fără a înlătura și în acest context contribuția respectivă. Impactul pe care l-ar putea avea lăsarea în libertate a inculpatei, la câteva luni de la arestare, asupra părților vătămate ce s-au găsit în fața unui prejudiciu greu de imaginat că s-ar putea produce, ar fi aproape de nedescris, situație care ar creia mai mult decât teamă, ar putea creia chiar panică în rândul persoanelor respective. Din considerentele de mai sus a rezultat că există probe certe că lăsarea inculpatei în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică și pentru omai bună desfășurare a procesului penal se impune menținerea arestului preventiva. Prin urmare, măsura arestării preventive a fost luată față de inculpata P. M.- E. cu respectarea dispozițiilor art.143 al. 1-3 C., iar temeiul prev. de art. 148 lit. f C.pen, impune în continuarea privarea de libertate a acesteia, considerente pentru care nu poate fi înlocuită cu o măsură neprivativă de libertate. Prin urmare, în baza art.3002 raportat la art.160b C., instanța a constatat legală și temeinică măsura arestului preventiv dispusă față de inculpata P. M.-E., măsură pe care a menținut-o. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal inculpata P. M. E., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie. În ședința publică din data de 20 aprilie 2011, prin apărător ales, inculpata a solicitat admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive sau în subsidiar înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate. I. nu a mai formulat recurs împotriva încheierilor de menținere a stării de arest până când s-a epuizat probațiunea testimonială, însă în acest moment este dispusă în cauză o expertiză contabilă pentru evaluarea prejudiciului și inculpata nu poate influența buna desfășurare a procesului. Nu există temeiuri noi care să justifice în viitor menținerea măsurii arestării preventive iar temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă. Circumstanțele reale ale faptelor nu primează asupra circumstanțelor personale. Consideră că o persoană poate fi judecată în stare de libertate indiferent de ce faptă ar fi săvârșit atâta timp cât nu există probe că prezintă pericol pentru ordinea publică. In acest dosar nu avem părți vătămate, persoanele prejudiciate au fost audiate în calitate de martori și nu au reproșat nimic inculpatei. I. nu a prejudiciat aceste persoane vătămate ci cel mult a adus un prejudiciu băncii. Aceste persoane care au fost prejudiciate aveau un drept de creanță față de bancă. S. că persoanele vătămate nu puteau fi prejudiciate datorită modalității în care inculpata a săvârșit fapta, folosind Id-ul personal electronic ca angajat al băncii și contul personal. La simplul control intern al băncii operațiunile au fost identificate. Despăgubirea acestor persoane prejudiciate s-a făcut înainte de a se lua măsura arestării preventive a inculpatei și înainte de sesizarea instanței cu rechizitoriu. Apreciază că pericolul social concret al faptelor a fost relativ scăzut. Cu privire la prejudiciul produs partea civilă nu a depus la dosar informații minime în virtutea cărora expertul să efectueze expertiza, nu există prejudiciul solicitat, deoarece banca nu răspunde la solicitările instanței. Analiza măsurii preventive trebuie să aibă la bază o cercetare procedurală. I. și-a recunoscut vinovăția de la primele declarații, astfel că temeiurile s-au schimbat și prin prisma faptului că anumite persoane din anturajul acesteia și-au depus girul referitor la acest comportament. Lista depusă la dosarul cauzei este semnată inclusiv de unele din persoanele prejudiciate. Prejudiciul a fost recuperat prin subrogație. Nu a contestat nici o măsură asiguratorie. H. judecătorești în cazuri similare și cazuri în care România a fost condamnată (ex.Tărău împotriva României) s-au bazat pe reiterarea unor afirmații în mod succesiv, care nu aveau corespondent în realitate. Nici un argument reținut de instanța de fond nu își are suport în realitate. Consideră că măsura arestării preventive a inculpatei poate fi înlocuită, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 C.penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Astfel se constată că față de inculpata recurentă a fost luată măsura arestului preventiv la data de (...) prin încheierea penală nr.87/2010 a Tribunalului C., ca și temei al arestării fiind reținută incidența prevederilor art.148 lit. f C.penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele de comiterea cărora era suspectată este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatei prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. I. recurentă a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul din data de (...), pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev.de art.215 alin.1,2,3 și 5 C.penal, cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal, fals informatic în formă continuată, prev.de art. 48 din Legea 161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal, efectuarea în mod continuat de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronic fără consimțământul titularului de către o persoană care în virtutea atribuțiilor sale de serviciu realizează operații tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică sau efectuării operațiunilor cu acestea, prev.de art.27 alin.1 și 4 lit.a din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev.de art.290 C.penal, cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a C.penal, reținându-se că începând cu anul 2007 și până la data de (...), în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator de cont la B. T. A. M. V., prin remiterea unor sume de bani calculate de ea ca fiind dobânda aferentă contractelor de depozit și prin eliberarea unor extrase de cont fictive ar fi menținut în eroare persoanele vătămate Gal A. R. I., M. C., P. V., S. I. și B. D., persoane despăgubite ulterior de partea civilă B. T., sustrăgând sumele de bani existente în conturile acestora, cauzând o pagubă de 520.000 lei și 33.000 euro; că în aceeași perioadă, având acces la sistemul informatic al băncii, ar fi introdus date informatice necorespunzătoare adevărului, care atestau operațiuni fictive între mai multe conturi sau o situație de fapt nereală, în scopul obținerii unui folos material injust; că începând cu anul 2008 și până la data de (...), având ca atribuții de serviciu realizarea operațiunilor tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică sau efectuării operațiunilor cu acestea, ar fi solicitat emiterea în numele titularului emiterea cardului Master Card Forte pentru R. I., a prelungit cardurile Master Card Forte pentru K. R. V. și D. M., fără consimțământul acestora și ar fi efectuat în mod continuat operațiuni de utilizare a cardurilor menționate fără consimțământul titularilor; că începând cu anul 2007 și până la data de (...) ar fi întocmit în mod fictiv, prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii 224 de documente bancare justificative ale operațiunilor derulate prin sistemul informatic al băncii. În cauză există probe și indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpata este autoarea faptelor mai sus descrise, indicate în rechizitoriu, f.28- 30, fiind întrunite astfel cerințele art.143 C. Cercetarea judecătorească a început la data de (...), iar până la data de (...) au fost audiați aproape toți martorii, cauza fiind amânată pentru data de 10 mai 2011 în vederea citării cu mandat de aducere a martorului Gal A. și pentru a se reveni cu adresă către expertul contabil Fătăcean G. pentru a depune la dosar expertiza contabilă solicitată în probațiune de inculpată. Curtea constată că temeiul prev.de art.148 lit.f C.penală care a stat la baza luării și ulterior a menținerii măsurii arestului preventiv față de inculpată subzistă, că autoritățile au dat dovadă de diligență în instrumentarea prezentei cauze penale în care inculpata recurent este privată de libertate și că nesoluționarea cauzei la termenul din data de (...) este imputabilă inculpatei, aceasta insistând în efectuarea unei expertize contabile, cu toate că la dosarul cauzei există extrase, putând fi verificată corespondența dintre sumele existente încontul părților vătămate, sumele lipsă și sumele cu care au fost despăgubite de bancă. Calitatea inculpatei de angajată a B. T. potențează pericolul social al faptelor de comiterea cărora este bănuită, determinând o stare de neliniște și insecuritate în rândul societății, rezultată din posibila implicare a funcționarilor bancari în fapte de înșelăciune, fals informatic, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos și de falsificare a înscrisurilor sub semnătură privată. Calitatea avută de inculpată și de care se pare că s-a folosit efectiv pentru comiterea faptelor justifică temerea că lăsată în libertate ar putea periclita cercetările ce se derulează, iar modul în care a se presupune că a acționat inculpata denotă un potențial criminogen ridicat și un pericol social major. În cauză există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, probele fiind cele enumerate în rechizitoriu, din care reiese modul în care se pare că ar fi acționat inculpata, prevalându-se de funcția deținută și care a fost descris mai sus. Pericolului concret pentru ordinea publică reiese și din natura, gravitatea și modalitatea de săvârșire a faptelor, precum și din conduita inculpatei, care s-a folosit de funcția și poziția sa socială, vătămând grav relațiile sociale dintre membrii comunității, încrederea pe care aceștia trebuie să o aibă în instituțiile bancare și în buna credință a angajaților din aceste instituții. Faptele de comiterea cărora este acuzată inculpata P. M. E. sunt în măsură să lezeze ordinea socială, respectul și încrederea de care angajații băncilor trebuie să se bucure în fața comunității. De aceea, în situația de față, se impune o reacție fermă a autorităților pentru a nu se accentua neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică și pentru a se realiza un echilibru firesc și o stare de securitate socială. Raportat la cele mai sus expuse nu este posibilă la momentul actual luarea unor măsuri mai puțin restrictive de libertate care să asigure buna desfășurare a procesului, în cauză urmând a fi administrate probe în continuare, iar față de modul în care se pare că a acționat inculpata, ținând seama de relațiile pe care și le-a creat în decursul anilor în mediul profesional este posibil ca lăsarea ei în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoștință despre aceste fapte în a da relațiile necesare. În cauza Jose Gomes Pires Coelho contra Spaniei din (...) Curtea Europeană a arătat că pericolul se poate aprecia și în raport de alte circumstanțe, cum ar fi de pildă caracterului celui vizat, moralitatea, domiciliul, profesia, legăturile familiale, aspecte care pot să confirme existența pericolului de perturbare a procesului sau să îl facă atât de redus încât să nu justifice detenția. Dincolo de respectul de care s-a bucurat inculpata în societate până în prezent, ilustrată de caracterizările depuse de avocat, curtea constată că atitudinea ce se pare că a fost adoptată de inculpată pentru a-și atinge scopuri de ordin material și descrisă mai sus denotă un caracter și o etică îndoielnice, în măsură să confirme pericolul periclitării procesului și a ordinii publice prin lăsarea în libertate la acest moment procesual. Lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică rezultat în special din conduita acesteia, din faptul că nu are în prezent un loc de muncă stabil, că nu a depus niciun efort pentru a recupera măcar parțial prejudiciul cauzat. Curtea consideră că privarea de liberate este necesară în continuare, inculpata prezentând un risc crescut de recădere în mediul infracțional, conduita anterioară și perseverența infracțională dovedită într-un interval de timp de peste doi ani, permițând să se întrevadă acest risc. Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b C.penală ca nefondat recursul declarat de inculpata P. M. E., fiica lui M. si L., nasc.la 20 noiembrie 1982, aflată în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.nr. din 12 aprilie 2011 a Tribunalului C.. În baza art.189 C.penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 25 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției in favoarea av. Leahu M.. În baza art.192 alin.2 C.penală va fi obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare. PENTRU ACE. MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata P. M. E., fiica lui M. si L., nasc.la 20 noiembrie 1982, aflată în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.nr. din 12 aprilie 2011 a Tribunalului C.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 25 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției in favoarea av. Leahu M.. Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 aprilie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER ANA C. M. R. L. M. M. B. Aflată în CO, semnează Președinte complet Red.L.M./C.A.N. 3 ex./(...) Jud.fond:J. E.
| ← Decizia penală nr. 879/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 197/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
