Decizia penală nr. 1583/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR.1583/R/2011
Ședința publică din data de 10 octombrie 2011
I. constituită din :
PREȘEDINTE: M. Ș. - judecător
JUDECĂTORI: L. M.
ANA C. GREFIER : M. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă I. - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. reprezentat prin P. - D. D.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații M. V. G., P. N. și A. C. F., împotriva încheierii penale f.n. din (...) a T.ui C., având ca obiect menținerea stării de arest a inculpaților.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații M. V. G., P. N.
și A. C. F. în stare de arest, asistați de apărător ales av. Dairatani M. S. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebați fiind de către instanță, inculpații M. V. G., P. N. și A. C. F. arată că își însușesc recursurile formulate de apărătorul ales.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților M. V. G., P. N. și A. C. F. solicită admiterea recursurilor formulate de inculpați și rejudecând, să se dispunărevocarea măsurii arestului preventiv pentru motivele la care va face referire
:
În primul rând, susține că a solicitat în principal la instanța de fond revocarea măsurii arestului preventiv și, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. I. de fond nu a motivat acest aspect, respectiv de ce nu se justifică cererea de înlocuire și consideră că acesta este un motiv de casare și raportat la C. E. a D. O.
De asemenea, consideră că pericolul social al faptelor trebuie disociat de pericolul pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, întrucât acel din urmă pericol, nu se presupune în mod generic, ci trebuie dovedit.
Referitor la această dovedire a pericolului arătat de către instanța de fond, va face referire la fiecare dintre inculpați.
În ce-l privește pe inculpatul M. V. G., arată că se reține că în perioada iunie - august 2011 a transportat-o, găzduit-o și supravegheat-o pe partea vătămată A. A. Ne aflăm într-un dosar în care partea vătămată arată clar că aceasta nu a făcut denunțul împotriva coinculpaților, ci împotrivainculpatului B. R. C. că aceștia nu au fost implicați în activitatea de trafic de persoane, doar că unul dintre ei, respectiv inculpatul M., a tras-o la un moment dat de mânecă, dar nu s-a constituit parte civilă și nu este parte vătămată împotriva inculpatului M.
În această motivare se face o eroare, în sensul că se arată faptul că le- a recrutat pe numitele N. E. K., F. A. și F. C., în scopul practicării prostituției în beneficiul inculpatului M. Din tot probatoriul administrat nu se poate deduce acest aspect. Eventual, s-ar pune în discuție o tentativă de proxenetism, nicidecum o eventuală încadrare a faptei la trafic de persoane. A. că eroarea constă și în faptul că se reține că le-a transportat pe F. L. și M. C. M. C. a fost audiată la termenul în care s-a solicitat revocarea arestării, iar în declarația sa a arătat că nu a avut de-a face cu inculpatul M., iar în plus, transportul dânsei în O. a fost făcut de către inculpatul A. M. la care se face referire în această motivare, F. L. nu a dat declarații, nu a fost audiată și nici nu a fost propusă de către reprezentantul parchetului. În plus, arată că partea vătămată A. A., pe durata practicării prostituției a beneficiat de foloase materiale de pe urma activității lor. Această parte vătămată a spus că
„eu nu știu, nu i-am dat în mână bani inculpatului M.. Greșeala inculpatului M. V. G. a fost că s-a ocupat de transportul acestor persoane.
C. că a te preocupa de transportul unor persoane care se duc să muncească, deoarece acestora li se pare normal să-și desfășoare această muncă, nu se poate considera un pericol pentru ordinea publică.
C. că inculpatul nu prezintă pericol pentru a fi lăsat în libertate, raportat la faptul că partea vătămată a dat declarații în care ea a spus că nu are nimic de-a face cu inculpatul și, în plus, martorele au fost audiate.
Referitor la inculpatul P. N., susține că la fel, instanța face aceeași eroare, arătându-se că le-a supravegheat pe numita H. și altele. Acest inculpat nu are antecedente penale și este singurul inculpat din cauză care se confruntă pentru prima dată cu legea penală. Nu consideră că dacă inculpatul ar fi lăsat în libertate, ar prezenta pericol public, cu atât mai mult cu cât nu există parte vătămată traficată de acesta, iar martora pe care se presupune că ar fi traficat-o a dat declarații, în care arată că este și azi iubita acestui inculpat și a desfășurat de bună voie activitatea respectivă.
În ce-l privește pe inculpatul A. C., raportat la condiția pericolului public prev. de art.148 lit.f C., arată că a fost audiată martora M. C., motiv pentru care nu se mai poate spune că aceasta ar putea fi influențată în vreun fel de inculpat. Î.-adevăr, a avut o relație de prietenie strânsă cu acesta, o are în continuare și îl ajută financiar și azi, în sensul că-i trimite pachete. Raportat la această martoră, reprezentanții parchetului arată că declarația acesteia este subiectivă, față de natura relației cu inculpatul. A. că declarația sa nu poate fi considerată subiectivă, întrucât ea nu s-a constituit nici parte vătămată. Poate fi eventual, considerat că este prietena acestuia, dar a dat declarații care și le-a păstrat în continuare, și în fața instanței. C. că nici acest inculpat, raportat la faptul că partea vătămată și martorele au fost audiate, nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Se mai reține în privința acestui inculpat că subzistă temeiurile de arestare prev.de art.148 lit.b C. Așa cum a menționat, martora M. C. a fost audiată, iar martora C. N., care urmează a fi audiată, în cursul urmăririi penale a dat declarații favorabile inculpatului.
Din aceste motive, nu se poate considera că inculpatul ar prezenta un pericol de a influența martora respectivă în declarațiile pe care le-a dat.
A. de asemenea că măsura arestării preventive și-a atins scopul în această perioadă de timp, în care inculpații au fost încarcerați, ecoul negativ al faptelor în rândul comunității s-a diminuat în mod considerabil, ținându- se seama că în cauză nu există constituiri de părți civile și având în vedere că inculpații au fost arestați pentru o perioadă rezonabilă de timp.
Astfel fiind, consideră că cererea este justificată și solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea recursurilor declarate deinculpați ca fiind nefondate și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că în opinia sa, ca și a instanței de fond, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării, prelungirea
și menținerea acesteia, subzistă în continuare. Astfel, sunt îndeplinite condițiile art.143 C., în sensul că există indici și probe că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată. De asemenea, sunt întrunite, în ceea ce privește toți inculpații, dispozițiile art.148 lit.f C., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite de către inculpați, este mai mare de 4 ani închisoare, iar în ceea ce-l privește pe inculpatul A. C. F., sunt prezente în continuare și subzistă și temeiurile prev.de art.148 lit.b C.
În ceea ce privește indiciile și probele cu privire la săvârșirea infracțiunii pentru care sunt trimiși în judecată inculpații, atât instanța de fond cât și instanța de control judiciar s-au pronunțat în repetate rânduri și în acest moment există indicii că inculpații au săvârșit infracțiunile.
În lumina jurisprudenței C., discutând despre măsura arestării preventive, aceste indicii nu trebuie să aibă o forță juridică care să ducă la condamnarea persoanei, ci doar la bănuiala rezonabilă că ar fi săvârșit acele fapte penale.
În cauză rezultă această bănuială din probele administrate.
În ce privește dispozițiile art.148 lit.f C., în mod incontestabil prima teză este îndeplinită, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani închisoare.
În opinia sa, lăsarea inculpaților, în acest moment în libertate, prezintă pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, solicită a se reține și impactul negativ al faptelor asupra conștiinței comunității, prin gravitatea și complexitatea faptelor, a împrejurărilor în care s-au desfășurat.
De asemenea, solicită a se avea în vedere atitudinea procesuală a inculpaților.
În ce-l privește pe inculpatul A. C. F., solicită a se avea în vedere că fără nici un dubiu, din declarațiile martorelor aflate la dosar rezultă că acesta a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea acestora.
Raportat la apărările inculpaților, care invocă chestiuni care țin de fondul cauzei referitor la probatoriul administrat, solicită ca acestea să nu fie avute în vedere de către instanță.
În al doilea rând, referitor la apărările formulate cu privire la perioada de 6 luni de detenție, apreciază că aceasta nu este de natură să diminueze ecoul negativ pe care faptele inculpaților l-au avut în comunitate, și de asemenea, este o durată rezonabilă pentru desfășurarea unei cercetări într-o astfel de cauză, raportat la dificultățile care au ținut de desfășurarea urmăririi penale.
În consecință, pentru aceste motive solicită respingerea recursurilor.
Inculpatul M. V., având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare delibertate. C. că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Susține că inculpatul S. D., deși se află în același dosar și are aceleași acuzații, este judecat în stare de libertate.
Inculpatul P. N., având ultimul cuvânt, solicită judecarea în libertate pentru că este la prima abatere și nu prezintă pericol public.
Inculpatul A. C. Flaviu, având ultimul cuvânt, solicită judecarea înlibertate. La fel ca și inculpatul M., face referire la învinuitul S. D., care are aceleași acuzații și se consideră că nu prezintă totuși pericol public.
C U R T E A
Prin încheierea penală din 3 octombrie 2011, pronunțată în dosar nr.
(...)/a1 al T.ui C., în baza art.300/2 rap. la art.160/b C. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv dispusă anterior față de inculpații O. T., fiul lui I. și R., născut la data de (...), M. V. G., fiul lui G. V. și L. M., născut la data de (...), P. N., fiul lui G. și Ana, născut la data de (...), A. C. F., fiul lui F. și N., născut la (...) și C. I., fiul lui fiul lui I. și I., născut la data de (...), toți deținuți în prezent în Penitenciarul Gherla, măsură care a fost menținută în continuare.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Cluj a reținut următoarele:
La data de (...) prin rechizitoriul DIICOT- S. T. C. din cadrul M.ui P. au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații O. T., M. V. G., P. N. și A. C. F., fiecare dintre aceștia pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.
1 și 3 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I cu art. 41 al. 2 C.pen., în privința inculpatului O. T. fiind aplicabile dispozițiile art. 37 lit. a C.pen. privind recidiva postcondamnatorie, iar în privința inculpatului M. V. G. s-au reținut cele referitoare la recidiva postexecutorie prev. de art. 37 lit. b C.pen.
Inculpatul C. I. a fost trimis în judecată prin același rechizitoriu pentru săvârșirea infracțiunilor de proxenetism prev.de art.329 alin.1, alin.2 teza I C.pen., cu art.41 alin.2 C.pen. și trafic de persoane prev.de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea 678/2001, cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.
Cei patru inculpați au fost arestați succesiv prin încheierile penale nr.
53/C/2011, 56/C/2011 și 60/C/2011 ale T.ui C., apreciindu-se că sunt îndeplinite cerințele art. 143 și 148 lit. f C. în privința inculpaților O. T., P. N. și M. V. G., respectiv cele prevăzute de art. 143 C. și art. 148 lit. b,d și f C. în privința inculpatului A. C. F.
Totodată, prin încheierea penală nr.305/(...) a T.ui C. s-a admis cererea de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea formulatăde Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. - S. T. C. și în temeiul art.145 al.3 C. rap. la art.148 lit.a/1 C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. I.
În fapt, s-a reținut în privința inculpatului O. T. aceea că, începând cu luna iunie 2010 a constituit împreună cu inculpații M. V. G., P. N., A. C. F. și S. P. D. și învinuiții B. I. P., L. S. A., A. S. M. și C. I., condus de inculpatul B. R. D. cu scopul exploatării activității de prostituție a numitelor H. C. I., H. N., A. A. C., K. R. P., M. C. A., V. L. A., M. C. A., K. R. C., F. M. R. iar în perioada iunie 2010-mai 2011 a racolat-o, transportat-o și găzduit-o pe martora H. C. I. în O. în scopul exploatării prin prostituție, supunând-o unor amenințări și violențe pentru a determina creșterea sumelor obținute de la aceasta din activitatea de prostituție precum și supravegherea părții vătămate A. A. C., amenințarea acesteia pentru a o determina să se întoarcă la inculpatul B. R. D. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției. În același timp, se reține în sarcina acestui inculpat faptul că în perioada martie 2010-mai 2011 le-a recrutat pe H. C. I. și H. N. în vederea practicări prostituției, a înlesnit practicarea de către acestea a prostituției și a beneficiat de foloase materiale de pe urma activității acestora.
În privința inculpatului M. V. G. se reține, în afara activității de inițiere sau constituire a unui grup infracțional (astfel cum a fost descrisă mai sus), și aceea că, împreună cu inculpații P. N. și B. R. D. în perioada iunie-august 2010 a transportat-o și găzduit-o pe partea vătămată A. A. C. în O. în scopul exploatării prin prostituție, împreună cu ceilalți membrii ai grupului infracțional a supravegheat-o pe aceasta pe durata practicării acestei activități și împreună cu aceștia, a căutat-o atunci când partea vătămată a fugit și a amenințat-o pentru a o determina să se întoarcă la inculpatul B. R. D. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, iar în perioada iunie 20101-mai 2011 le-a recrutat pe numitele N. E. K., F. A., F. C. în scopul practicării prostituției în beneficul lui, le-a transportat pe numitele H. C. I., H. N., V. L. A., M. C. A. în O., le-a supravegheat pe acestea din urmă, precum și pe K. R. P. și A. A. C. pe durata practicări prostituției și a beneficiat de foloase materiale de pe urma activității lor.
Referitor la inculpatul P. N. se reține sub aspectul stării de fapt activitatea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat și în plus, aceea că împreună cu inculpații M. V. G. și B. R. D., în perioada iunie- august 2010 a transportat-o și găzduit-o pe partea vătămată A. A. C. în O. în scopul exploatării prin prostituție, împreună cu ceilalți membrii ai grupului infracțional a supravegheat-o pe aceasta pe durata practicării acestei activități și împreună cu aceștia a căutat-o atunci când partea vătămată a fugit și a amenințat-o pentru a o determina să se întoarcă la inculpatul B. R. D. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul lunii iunie 2011 a preluat-o pe numita H. N. de la inculpatul O. T., în scopul obținerii de beneficii din activitatea acesteia de prostituție, împreună cu inculpatul M. V. G. le-a transportat pe numitele H. C. I. și H. N. în O., împreună cu ceilalți inculpați în perioada iunie-octombrie 20110 le-a supravegheat pe numitele H. C. I., H. N., V. L. A., M. C. A.,K. R. P. și A. A. C. pe durata practicării prostituției, în perioada iunie 20101-mai 2011 a beneficiat de sume de bani și foloase materiale din activitatea de prostituțiedesfășurată de H. N. și în cursul lunii aprilie 2011 împreună cu inculpatul M. V. G. le-a recrutat pe N. E. K., F. A., F. C. în vederea transportării lor în O. în scopul practicării prostituției.
În privința inculpatului A. C. F., dincolo de activitatea infracțională constând în inițierea sau constituirea unui grup infracțional se reține că în cursul unii iunie 2010 prin inducere în eroare, prin oferirea unui loc de muncă de dansatoare, a racolat-o și transportat-o pe V. L. A. în scopul exploatării prin practicarea prostituției și împreună cu ceilalți inculpați, în perioada iunie-august 2010 le-a supravegheat pe partea vătămată A. A. C. și V. L. A. pe durata practicării prostituției, împreună cu aceștia căutat-o pe partea vătămată A. A. C. atunci când aceasta a fugit și a amenințat-o pentru a o determina să se întoarcă la inculpatul B. R. D. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției. Pe de altă parte, se impută inculpatului
A. faptul că în luna iunie 2010 a recrutat-op M. C. A., a transportat-o în O.
și a beneficiat de foloase materiale de pe urma activității de prostituție a acesteia desfășurată în perioada iunie 20101-martie 2011, iar în perioada iunie-octombrie 2010 împreună cu ceilalți inculpați a sprijinit activitatea de prostituție desfășurată de numitele H. C. I., H. N., V. L. A., K. R. P. și A. A. C. și în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011 a beneficiat de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de C. N.
Totodată , în ceea ce îl privește pe inculpatul C. I. s-a reținut sub aspectul stării de fapt, aceea că, în perioada dintre sfârșitul anului 2010 - mai 2011 a sprijinit activitatea de prostituție desfășurată de către F. C., iar în perioada cuprinsă între toamna anului 2010 - mai 2011 activitatea de prostituție desfășurată de către F. A., prin găsirea unor clienți, negocierea tarifului, asigurarea transportului acestora sau a clienților, beneficiind de foloase materiale, iar în cursul lunilor aprilie - mai 2011, împreună cu inculpații M. V. G. și P. N. le-a racolat pe F. C. și F. A. în vederea transportării lor în O. pentru practicarea prostituției; în cursul lunii aprilie
2011 a racolat-o pe martora B. O. M., prin inducere în eroare, promițându-i obținerea unui loc de muncă în calitate de damă de companie în G., urmărind în realitate să o transporte împreună cu inculpatul M. V. G. în O.
și să o predea acesteia în scopul practicării prostituției.
Conform art. 300/2 C., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății, legalitatea
și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160/b C., adică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile.
Procedând în consecință, la acest moment procesual, instanța a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă în continuare și impun menținerea în stare de arest a inculpaților.
Potrivit art.143 C. coroborat cu art.148 al.1 C., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și conform art.68 ind. 1 C., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Astfel, s-a considerat că luarea măsurii arestului preventiv s-a făcut în mod temeinic și cu respectarea cerințelor legale, fiind îndeplinite condițiile art. 143 C.pen., în sensul că există probe și indicii temeinice ale săvârșiriiinfracțiunilor ce le-au fost reținute în sarcină inculpaților, fiind relevante sub acest aspecte probele și mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, la acest moment fiind începută cercetarea judecătorească, instanța procedând la acest termen la audierea părții vătămate A. A. C. și a martorei M. C., declarațiile acestora fiind în sensul susținerii învinuirii, chiar dacă oarecum, acestea și-au nuanțat declarațiile.
Deși inculpații neagă acuzațiile care li se aduc, chiar declarațiile lor stau mărturie faptului că aceștia nu sunt străini de activitățile de prostituție desfășurată în O., iar probele la care face referire rechizitoriul, confirmă legăturile apropiate ale inculpaților cu învinuitul B. R. D. zis „Vanilla";, precum și implicarea acestora în activitățile de racolare a tinerelor pentru transport și exploatare în O., rezolvarea actelor necesare în acest scop, supravegherea lor și nu în ultimul rând, tragerea de foloase de pe urma activității de prostituție desfășurate.
S-a apreciat că la acest moment mijloacele de probă administrate conturează activitatea infracțională desfășurată de inculpați, în contradicție cu poziția procesuală adoptată în prezenta cauză.
Pe cale de consecință, tribunalul a apreciat că se poate reține existența unei suspiciuni rezonabile în sensul art.5 parg.1 lit.c din C. E. a D. Omului și a unor indicii temeinice în sensul art.68 ind.1 C. cu privire la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, fiind de reținut jurisprudența constantă a instanței de contencios european de la S., în lumina căreia forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare, doar aceste din urmă probe fiind necesar a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că persoanele trimise în judecată sunt autorii faptelor sesizate.
Potrivit aceleiași jurisprudențe, rolul măsurii preventive este tocmai acela de a permite clarificarea, sau dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor rezonabile că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală (cauzele Murray și Brogan împ. Regatului Unit).
T. reține în continuare, că în privința inculpaților O. T., P. N., M. V. G.
și A. C. F. s-a reținut incidența art. 148 lit. f C., instanța constatând că infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, ceea ce face ca prima teză a acestui text de lege să fie îndeplinită.
În ceea ce privește cea de a doua condiție cuprinsă în același text de lege, s-a apreciat că și aceasta este îndeplinită, în condițiile în care faptele pentru care inculpații sunt cercetați prezintă un grad ridicat de pericol social, iar condițiile concrete în care acestea s-au comis, numărul persoanelor atrase în aceste activități, consecințele produse asupra victimelor unor asemenea fapte, sunt de natură să creeze un impact negativ asupra societății civile, precum și o stare de temere și nesiguranță, în situația în care persoane ce comit asemenea fapte antisociale de o gravitate sporită ar fi lăsați în libertate.
Dacă avem în vedere situația concretă, constatăm că faptele pentru care inculpații sunt cercetați sunt de natură a tulbura grav ordinea juridică, deoarece aduc atingere unor valori sociale dintre cele mai importante, fiind încălcate grav drepturile unor persoane minore sau majore după caz, cuscopul de a le comercializa ca pe o marfă, pentru a-și asigura astfel obținerea de venituri, în contextul în care acest fenomen infracțional, cu consecințe grave asupra dezvoltării ulterioare, fizice și psihice a victimelor înregistrează o amploare deosebită.
Drept urmare, instanța a constatat subzistența temeiurilor de fapt și de drept ce au fost avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților O. T., P. N., M. V. G. și A. C. F., iar circumstanțele personale ale acestora, concret antecedentele penale, (inculpații O. T. și M. V. G. fiind recidiviști) și atitudinea lor după descoperirea faptelor, acea de negare a oricărei contribuții infracționale, constituie tot atâtea argumente pentru respingerea cererii lor de cercetare în stare de libertate.
Pe de altă parte, în privința inculpatului A. C. F. subzistă temeiurile de arestare prevăzute de art. 148 lit. b și d C., pentru motivele dezbătute cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestului în condițiile art. 300/1 C., care sunt de actualitate.
Situația inculpatului C. I. este una specială, atâta timp cât acesta a fost arestat preventiv urmare a admiterii cererii parchetului de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a arestului, în condițiile în care acesta a încălcat cu rea credință măsura impusă și obligațiile impuse pe durata acestei măsuri, fiind incident cazul reglementat de art. 148 lit. a/1 C.
Concret, prin ordonanța din 17 mai 2011 a DIICOT C. s-a luat față de inculpatul C. I. măsura obligării de a nu părăsi localitatea C. N., măsură prelungită prin ordonanțele din 15 iunie 2011 și 14 iulie 2011, prin care i s- au stabilit inculpatului o serie de obligații, printre care aceea de a nu părăsi localitatea de domiciliu fără încuviințarea procurorului și de a nu lua legătura direct sau indirect cu niciuna dintre părțile vătămate, martori, învinuiți, inculpați sau suspecți, inculpatul luând cunoștință de aceste obligații.
Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice a reieșit însă că inculpatul s-ar fi deplasat în 28 mai 2011 în localitățile R. și A. în interes personal, fără a i se permite de către procuror să părăsească localitatea C.- N., luând totodată legătura cu martorele F. A., F. C. și B. O. M. în scopul de a le cere să îi diminueze răspunderea pentru faptele pentru care este cercetat.
Pe de altă parte, și în privința sa există indicii temeinice în sensul art.68/1 C. și chiar probe în sensul art.63 C., care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul a săvârșit pretinsele fapte reținute în sarcina lui, situație în care sunt îndeplinite condițiile prev. de art.143 C., în acest sens fiind de observat mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv, declarațiile martorelor amintite mai sus F. A., F. S. și B. O. M., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Cluj, depozițiile celorlalți inculpați și nu în ultimul rând, chiar declarațiile inculpatului care nuanțat, recunoaște legătura sa, în special cu inculpatul M. V. G. și relațiile stabile cu martorele F. și F. despre care știa că practicau prostituția.
Împotriva încheierii T.ui C., în termen legal, au declarat recurs inculpații M. V. G., P. N. și A. C. F., fără a arăta în scris motivele, dar în a căror susținere orală de către apărător, s-a solicitat casarea acesteia șirejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv și punerea în libertate a inculpaților.
În motivarea recursurilor s-a arătat în primul rând că, instanța de fond nu s-a pronunțat pe cererea subsidiară a inculpaților, aceea de înlocuire a măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Apoi, s-a menținut starea de arest a inculpaților, deși temeiurile care au determinat arestarea acestora, nu mai subzistă, astfel că nu se mai impune privarea lor de libertate.
Temeiurile arestării inculpaților, se consideră că nu mai subzistă deoarece, raportat la probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, starea de fapt din actul de sesizare a instanței s-a modificat considerabil.
Astfel, partea vătămată A. A. a arătat că nu a făcut denunțul împotriva coinculpaților, ci numai împotriva inculpatului B. R., iar pe de altă parte, nu s-a constituit parte civilă și nu este parte vătămată împotriva inculpatului M.
Raportat la martorele N. E. K., F. A. și F. C., nu se poate reține în sarcina inculpatului M. infracțiunea de trafic de persoane, ci eventual o tentativă la infracțiunea de proxenetism.
M. M. C. a fost audiată, dar a arătat că nu a avut de-a face cu inculpatul M., iar în plus, transportul dânsei în O. a fost făcut de către inculpatul A. M. F. L. nu a dat declarații, nu a fost audiată și nici nu a fost propusă de către reprezentantul parchetului.
În privința inculpatului P. N. nu există parte vătămată traficată de acesta, iar martora pe care se presupune că ar fi traficat-o a dat declarații, în care arată că este și azi iubita acestui inculpat și a desfășurat de bună voie activitatea incriminată.
În ce-l privește pe inculpatul A. C., la care s-a reținut incidența în continuare a temeiului prev. de art. 148 lit.b C., s-a arătat că martora M. C. a fost audiată, motiv pentru care nu se mai poate spune că aceasta ar putea fi influențată în vreun fel de inculpat, iar martora C. N., care urmează a fi audiată, în cursul urmăririi penale a dat declarații favorabile inculpatului.
Față de toți inculpații, nu mai subzistă pericolul pentru ordinea publică a lăsării lor în libertate, rezonanța faptelor în rândul comunității s-a diminuat, iar detenția preventivă a depășit o durată rezonabilă.
Ver if ic ând înche iere a atac ată , în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispoz. art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată nefondate recursurile declarate în cauză, pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.
Inculpații M. V. G., P. N. și A. C. F. au fost trimiși în judecată, alături de alți inculpați, doi dintre aceștia (O. T. și C. I. - și ei, în stare de arest), în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul DIICOT- S. T. C. din cadrul M.ui P. din (...)-fiecare dintre aceștia pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I cu art. 41 al. 2 C.pen., în privința inculpatului M. V. G., fiind incidente și dispoz. art. 37 lit. b C.pen.
Inculpații M. V. G. și P. N. au fost arestați la 17 mai 2011, iar inculpatul A. C. F. la 30 mai 2011, temeiurile arestării fiind cele prev. de art.148 lit.f C., iar pentru ultimul dintre inculpați și, temeiurile prev. de art.148 lit.b și d C.
Ulterior, măsura arestării celor trei inculpați a fost prelungită și, după trimiterea lor în judecată, menținută succesiv de către instanță.
Procedând din nou la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților, și la termenul din (...), în mod judicios, instanța a aplicat dispoz. art.160/b alin.3 C., constatând întemeiat că temeiurile care au determinat arestarea acestora impun în continuare privarea lor de libertate.
Aceasta deoarece, corect s-a reținut că sunt în continuare în cauză indicii temeinice în sensul dispoz. art.68/1 C., adică date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis faptele pentru care sunt trimiși în judecată, indicii relevate de probele avute în vedere la momentul arestării ( și menționate în încheierile de arestare), dar și de cele administrate ulterior și care au fundamentat trimiterea în judecată.
Nu pot fi primite argumentele apărării, în sensul că probele administrate la instanță au schimbat starea de fapt sau au modificat temeiurile arestării ori conturează o altă încadrare juridică a unora dintre faptele reținute în sarcina inculpaților. F. că, unele persoane vătămate nu s- au constituit părți civile sau nu au dorit participarea în procesul penal ca părți vătămate ori că și-au nuanțat declarațiile sau chiar și le-au schimbat, față de faza de urmărire penală, nu afectează cu nimic, cel puțin la acest moment procesual, existența indiciilor temeinice, în sensul presupunerii rezonabile a comiterii faptelor de către inculpați. C. judecătorească este încă la început, au fost audiați doar o parte din inculpați, o parte vătămată și o martoră, urmând ca, pe parcursul cercetării judecătorești, prin coroborarea mai multor probe sau chiar după epuizarea administrării probatoriului, instanța să stabilească dacă mai subzistă sau nu, indiciile comiterii faptelor.
Totodată, este incident în continuare temeiul de arestare prev. de art.148 lit.f C. instanța constatând corect că infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, în condițiile în care faptele pentru care inculpații sunt cercetați prezintă un grad ridicat de pericol social, iar împrejurările concrete în care acestea s-au comis, numărul persoanelor atrase în aceste activități, consecințele produse asupra victimelor unor asemenea fapte, sunt de natură să creeze un impact negativ asupra societății civile, precum și o stare de temere și nesiguranță, în situația în care persoane ce comit asemenea fapte antisociale de o gravitate sporită ar fi lăsați în libertate. Faptele sunt dintre cele de natură a tulbura grav ordinea juridică, deoarece aduc atingere unor valori sociale dintre cele mai importante, fiind încălcate grav drepturile unor persoane minore sau majore după caz, cu scopul de a le comercializa ca pe o marfă, pentru a-și asigura astfel obținerea de venituri, în contextul în careacest fenomen infracțional, cu consecințe grave asupra dezvoltării ulterioare, fizice și psihice a victimelor înregistrează o amploare deosebită.
Nu se poate susține că timpul scurs de la momentul arestării inculpaților - 17 mai 2011 și, respectiv, 30 mai 2011 - mai puțin de 6 luni, ar fi atât de mare încât să determine o diluare a rezonanței sociale a faptelor și, implicit o diminuare a pericolului pentru ordinea publică a lăsării lor în libertate.
Din aceeași perspectivă, a timpului scurs de la momentul arestării, nu se poate susține că acesta a depășit o durată rezonabilă, raportat la criteriile ce trebuie avute în vedere, și funcție de jurisprudența C., la evaluarea rezonabilității unui astfel de termen, atât timp cât, nu se identifică vreo culpă a organelor judiciare în derularea anchetei, până la acest moment.
Față de inculpații M. și A. este incident în continuare și temeiul de arestare prev. de art.148 lit.d C., primul săvârșind presupusele fapte în timp ce era cercetat în dos. nr.5816/P/2008 al P.ui de pe lângă Judecătoria Cluj-
Napoca, iar al doilea , în timp ce era judecat în primă instanță pentru infracțiuni informatice în dos. nr.(...) al Judecătoriei C.-N..
Față de inculpatul A., subzistă în continuare și temeiul prev. de art.148 lit.b C., din probele dosarului rezultând că a încercat și chiar a reușit să influențeze părți din dosar - inculpata H. N. și martora M. C. T. este încă de actualitate, el s-a materializat în fapt la momentul corespunzător, iar împrejurarea că inculpata și martora au fost audiate, nu exclud temerea că inculpatul, odată lăsat în libertate, ar putea relua aceste practici, cu atât mai mult cu cât, nu au fost audiate toate părțile care se presupune că au fost în relație infracțională cu inculpatul.
Este neîntemeiată și critica privind omisiunea instanței de a se pronunța asupra cererii inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură, neprivativă de libertate, pe de o parte pentru că, obiectul cauzei îl reprezintă verificarea, din oficiu, de către instanță, a legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților, deci nu a fost sesizată expres, cu o cerere în acest sens, iar pe de altă parte, arătându-se expres motivele pentru care se impune privarea de libertate, implicit, s-au reliefat și motivele pentru care nu se justifică înlocuirea măsurii arestării.
De altfel, Curtea constată că nici nu sunt îndeplinite în cauză condițiile prev. de art.139 C., neidentificându-se vreo schimbare a temeiurilor care au determinat arestarea inculpaților sau dispariția acestora. La acest moment procesual, toate argumentele anterior arătate, care impun în continuare starea de arest preventiv sunt determinante, prevalează, fără a încălca prezumția de nevinovăție, celor care reclamă o altă măsură preventivă, regulii generale de cercetare în stare de libertate, măsura privativă de libertate, chiar dacă cea mai aspră, fiind la acest moment cea mai aptă a realiza scopul prev. de art.136 C.
Pentru aceste considerente, încheierea atacată se privește ca temeinică
și legală, iar recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.
În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. - suma de câte
25 lei, onorariu parțial pentru apărătorii din oficiu ( avoc. Bocșa M., Maxim
A., R. C.), ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
În baza art.192 alin.2 C. vor fi obligați inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpații M. V. G., P. N. si A. C. F., deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 3 octombrie 2011 a T.ui C..
Stabilește în favoarea Baroului C. - suma de câte 25 lei, onorariu parțial pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei, cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de (...) .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. Ș. L. M. ANA C.
GREFIER M. B.
Red.A.C./Dact.A.C.
5 ex./(...)
Jud. fond:Ț..A.
| ← Decizia penală nr. 686/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 416/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
