Decizia penală nr. 46/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 46/A/2011

Ședința publică din data de 14 martie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. Ș.-judecător JUDECĂTOR: I. C. M.

GREFIER :M. N.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin

P. - V. T.

S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul L. P. M. împotriva sentinței penale nr. 120 din data de 30 noiembrie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui B.-N. inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev de art 174 alin 1 raportat la art 175 alin 1 lit i Cod penal și port ilegal de cuțit prev de art 1^{1 alin 1 pct 1 din Legea nr.}

61/1991, republicată, ambele cu aplicarea art 33 lit a Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul L. P. M., în stare de arest, asistat de apărătorul ales avocat, M. L. D., din cadrul Baroului de avocați B.-N., cu delegația la dosar și partea civilă S. L. asistată de apărătorul ales avocat G. S. din cadrul Baroului de avocați B.-N., cu delegația la dosar, lipsă fiind partea civilă H. M.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, Apărătorul inculpatului are următoarele cereri în probațiune respectiv; încuviințarea unei cercetari la fața locului, a doua cerere este solicitarea reconstituirii faptei și a treia cerere, vizează audierea casetei, respectiv a conținutului audio reținut pe suport de CD al respectivului telefon.

Cu privire la prima cerere arată că, s-a făcut de fapt cercetarea la fața locului la o jumătate de oră după săvârșirea faptei, însă în mod sigur incompletă, respectiv în acel moment nu se știa cine a săvârșit fapta și în ce circumstanțe, iar ceea ce s-a făcut în cursul urmăririi penale este incomplet.

Cu privire la reconstituire, apărătorul inculpatului arată că sunt discuții referitoare la modul în care fapta a fost comisă, poziție între inculpat-victimă, a arătat în motivele de apel.

Cu privire la cea de-a treia cerere, privind audierea cd-ului , este pentru ca instanța să își dea seama de starea inculpatului la momentul săvârșirii faptei, întrucât transcrierea nu denotă în nici un fel starea de emoții, starea de premeditare sau nu.

Reprezentantul parchetului, raportat la cererile formulate de către apărătorul inculpatului, în ceea ce privește cererea de cercetare la locul faptei solicită a fi respinsă ca inadmisibilă, în opinia sa nu este posibilă conform dispozițiilor legale decât dacă există vreo garanție că prima cercetare nu a fost efectuată corespunzător dispozițiilor legale și în mod obiectiv se mai poate verifica vreo circumstanță legată de locul faptei ceea ce ar presupune că urmele materiale de la locul faptei s-au prezervat într-un fel sau altul, astfel căinstanța să aibă o bază de pornire în evaluarea sau compararea acestora cu prima constatare, în cauză datorită trecerii timpului și modului în care a fost efectuată prima cercetare pe care o consideră corectă, nu vede cum o astfel de deplasare ar lămuri situația fiind vădit că urmele materiale de la locul faptei s- au alterat sau au dispărut în totalitate în timp, element notoriu pe care nu mai trebuie să-l dovedească.

În ceea ce privește reconstituirea, în opinia sa este inutilă în cauză pentru că problema ridicată în cauză de apărarea inculpatului se referă nu la producerea activității cauzatoare de moarte, ci la circumstanțele care ar putea înlătura răspunderea penală a inculpatului, respectiv problema legitimei apărări sau altele de această natură, ori prin reconstituire sau scopul reconstituirii nu este a se stabili elementul subiectiv de această natură ci a se determina un mod de comitere a faptei în ceea ce privește elementele obiective, prin deplasarea inculpatului în acel loc, ceea ce pe de altă parte are la bază după cum se cunoaște procedeul de administrare a probei, o declarație de recunoaștere, ceea ce subliniază sub aspectul materialității faptei, în opinia sa nu este contestată.

Și în ceea ce privește audierea casetei, pentru teza probatorie referitoare la susținerea stării de tulburare în care s-ar fi aflat inculpatul prin prisma înlăturării ideii în cauză sau a altor elemente de asemenea natură, consideră cererea nerelevantă pentru că teza acuzării nu se referă la acest element și pentru că după cum se cunoaște chiar dacă s-ar tinde în vreun fel sau altul la lansarea unei astfel de circumstanțe, premeditarea apare sub aspectul teoriei pur subiective, nu este admisă de către instanța de judecată, oricum în cauză nu s-a reținut premeditarea, deci nu se mai pune o astfel de problemă în această cauză.

Prin urmare, consideră probele neconcludente, inadmisibile sau așa cum a arătat inutile în această fază procesuală față de tezele invocate, solicită respingerea cererilor formulate de apărătorul inculpatului.

Apărătorul părți civile cu privire la cererile în probațiune formulate de către apărătorul inculpatului, arată că față de dispozițiile art. 67 Cod procedură penală instanța nu poate refuza administrarea unor probe care sunt concludente și utile soluționării cauzei, dar dat fiind faptul că în cauză s-au administrat o serie de probe testimoniale, consideră toate cele trei probe solicitate de către apărătorul inculpatului și inutile și neconcludente, ca atare solicită respingerea acestora.

Curtea, deliberând, instanța respinge cererile în probațiune formulate de către apărătorul inculpatului pentru următoarele considerente:

În data de 13 septembrie 2009 , după cum reiese din procesul-verbal de cercetare la fața locului (fila 5 din dosarul de urmărire penală) s-a efectuat o cercetare la fața locului suficient de amănunțită pentru a da toate datele necesare pentru a afla modalitatea în care a fost comisă fapta.

Cu privire la reconstituire, instanța constată că nu poate fi admisă peste faza procesului penal, aceasta nefiind concludentă pentru soluționarea cauzei.

Iar cererea cu privire la audierea CD-ului, de asemenea nu este concludentă pentru aflarea adevărului în prezenta cauză, în condițiile în care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunii doar cu reținerea agravantei de la lit i .

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul inculpatului solicită în principal, admiterea apelului în baza dispozițiilor art 379 pct 2 lit b Cod procedură penală, desființarea hotărârii atacate și să se dispună rejudecarea cauzei de către instanța de fond, cudispunerea punerii în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită admiterea apelului în baza dispozițiilor at 379 pct 2 lit a Cod procedură penală, desființarea hotărârii atacate și judecând: în principal: dispunerea achitării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev de art 174 alin 1 raportat la art 175 alin 1 lit i Cod penal, în baza dispozițiilor art 11 pct 2 lit a raportat la art 10 lit e Cod procedură penală cu aplicarea art 44 Cod penal, cu respingerea pretențiilor civile formulate de părțile civile H. M. și S. L. În subsidiar, solicită să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat, din aceea de omor calificat, prev de art. 174 alin 1 raportat la art. 175 alin 1 lit i Cod penal în aceea de lovituri cauzatoare de moarte, prev de art. 183 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în funcție de noua încadrare juridică.

În ultimul rând, solicită redozarea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev de art 174 alin 1 raportat la art

175 alin 1 lit i Cod penal, în conformitate cu dispozițiile art 76 alin 2 Cod penal, urmând a coborî pedeapsa până la minim 5 ani închisoare cu executare.

În dezvoltarea motivelor de apel, apreciază că hotărârea atacată este lovită de nulitatea prevăzută de art 197 alin 2 Cod procedură penală, impunându-se desființarea hotărârii și trimiterea cauzei pentru rejudecare.

Cu privire la individualizarea pedepsei, deși instanța de fond a reținut în mod legal și justificat în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art 74 lit a și c, apreciază că nu a dat eficiență corespunzătoare acestora, în conformitate cu dispozițiile art 76 alin 2 Cod penal. Conform textului legal, instanța trebuia să aplice o pedeapsă între limitele de 5 și 15 ani închisoare, chiar și dacă ar fi reținut premeditarea la care prea des face trimitere fără vreo justificare temeinică.

Prin prisma circumstanțelor concrete ale faptei și persoana făptuitorului, este evident nejustificată îndreptarea instanței spre maximul pedepsei ce urma să fie aplicată conform dispozițiilor art 76 alin 2 Cod penal, și asta, conform reținerilor instanței, pentru a diminua efectele unor prevederi legale cu privire la executarea pedepsei de care ar fi urmat să beneficieze inculpatul datorită vârstei sale.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Apărătorul părții civile S. L. solicită respingerea apelului declarat în cauzăde către inculpat ca fiind neîntemeiat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

În continuare se arată de către apărătorul părții civile că inculpatul nu se afla în legitimă apărare, iar această faptă s-a comis cu intenție directă. Uciderea fiului părții civile i-a cauzat acesteia suferinte fizice și psihice, pe fondul cărora i s-au agravat bolile de care suferă.

Cu privire la cererea de schimbarea încadrării juridice în cauză, solicită respingerea ei, întrucât este neîntemeiată.

Cu privire la dozarea pedepsei, consideră apărătorul părții civile că aceasta a fost bine individualizată deja.

Depune la dosar, dovada cheltuielilor de judecată pe care le solicită în cauză.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului declarat de cătreinculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Din probele administrate în cauză rezultă că în plan subiectiv, inculpatul a acționat cu intenția de a ucide și nu cu intenția de a lovi sau de a vătăma integritatea corporală a victimei în așa fel încât moartea aceteia, respectiv rezultatul faptei sale să fi depășit intenția sa. Împrejurarea că inculpatul a lovitvictima cu cuțitul, cu intensitate, într-o zonă vitală a corpului dovedește că aceasta a urmărit să suprime viața victimei. A.e aspecte, precum și datele externe ale faptei, constituie de asemenea elemente de natură a demonstra că inculpatul a urmărit să ucidă victima și, mai mult decât atât, chiar dacă nu există probe certe că a premeditat fapta, cu siguranță a anticipat posibilitatea comiterii ei în seara de 13 septembrie 2009, dacă se va ivi acest prilej.

Cu privire la individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de ar.t 72 Cod penal, cu referire la limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor săvârșite, circumstanțele în care au fost comise. A. în vedere că inculpatul nu are antecedente penale și a recunoscut săvârșirea faptei, s-a reținut în favoarea sa circumstanțe atenuante conform art 74 lit a și c Cod penal.

La dozarea pedepsei s-a ținut seama și de referatul de evaluare întocmit în cauză de S. de P. de pe lângă T. B.-N. dar și de împrejurarea că fapta de omor reținută în sarcina inculpatului este oarecum la limita cu premeditarea. Faptul că inculpatul are o vârstă înaintată nu constituie un argument pentru a nu fi sancționat în raport de gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

De asemenea, conduita inculpatului anterior comiterii faptelor deduse judecății, constituie un comportament firesc și civilizat care nu impune a se da o eficiență mai largă circumstanțelor atenuante.

Inculpatul L. P. M., având ultimul cuvânt arată că regretă fapta și achiesează la concluziile apărătorului său.

C U R T E A :

Deliberând reține că prin sentința penală nr.120 din 30.11.201 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr.(...), a fost condamnat inculpatul L.-P. M., fiul lui V. și F., născut la data de (...) în R.-B., jud. B.-N., studii medii, divorțat, pensionar, cu domiciliul în B., str. A. M., bl. 8, sc. A, ap.

2, jud. B.-N., fără antecedente penale, CNP: 1., în prezent deținut în

Penitenciarul Gherla, la:14 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 rap. la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal, art. 76 lit. a Cod penal; 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de port ilegal de cuțit prev. de art. 1^{1 alin. 1 pct. 1 din Legea nr.}

61/1991 republicată, art. 74 lit. a, c Cod penal, art. 76 lit. e Cod penal;

S-a constatat că infracțiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal.

Conform art. 34 lit. b, art. 35 alin. 1 Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevă zute de art. 64 lit. a, b Cod penal.

S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a, b Cod penal.

Conform art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea

și arestul preventiv începând cu data de (...) la zi.

Conform art. 350 alin. 1 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest a inculpatului.

A fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate și civile H. M., domiciliat în B., cartier U., nr. 254, jud. B.-N., 4.000 lei cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale).

A fost obligat inculpatul să plătească părții civile S. L., domiciliată în C.-N., C. D., nr. 105 ap. 33 jud. C., 4.000 lei daune materiale și 50.000 lei daune morale.

Conform art. 118 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunilor.

Conform art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile H. M. 500 lei cheltuieli de judecată.

A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului 2130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu din faza de urmărire penală Z. Zoran I.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că inculpatul L. P. M. a fost căsătorit până în cursul lunii februarie 2009 cu numita L. P. S., însă au continuat să locuiască în același apartament, dar separați în fapt, împreună cu fiul lor. Fosta soție avea o relație cu victima K. R. încă din anul 2008, relație pe care nu a ascuns-o, ceea ce a cauzat o stare de frustrare inculpatului. Cu toate acestea, între cei doi bărbați nu au fost incidente violente, cu excepția unuia, din cursul anului 2009, care a constat doar într-o ceartă.

În seara de 13 septembrie 2009, numita L. P. S. a fost adusă la domiciliu cu mașina de victima R. K., cu care și-a petrecut cea mai mare parte a zilei. Conform înțelegerii dintre cei doi, victima urma să aștepte ca femeia să intre în scara blocului și să plece atunci când va observa aprinzându-se lumina în camera unde locuia.

În aceeași zi, în intervalul orar 19,30 - 20,30, inculpatul a consumat băuturi alcoolice la barul „., local amplasat „.-a-vis"; și oblic de blocul în care domicilia, împreună cu martorul F. T. P. declarației martorului, inculpatul a consumat circa 200 ml alcool.

Se mai arată în actul de sesizare că inculpatul a părăsit localul în jurul orei 20,40 (cu eroare de câteva minute), cu intenția de a se deplasa la domiciliu, însă anterior intrării în scara blocului în care locuia, i-a văzut pe victima R. K. și fosta soție, ocazie în care a luat hotărârea de a-l ucide pe R. K., probabil din cauză că se simțea permanent umilit de aceștia. În scopul de a crea un aparent „act provocator"; sau chiar aparența unei „legitime apărări";, inculpatul a telefonat la serviciul „., reclamând faptul că victima se află lângă bloc, după care a ieșit din apartament, înainte ca fosta soție să ajungă în locuință, deplasându-se la locul unde R. K. aștepta ca prietena sa să aprindă lumina în dormitor, ceea ce avea semnificația faptului că „a ajuns bine, că totul este în regulă";.

Se mai arată în rechizitoriu că inculpatul a așteptat ca victima să fie singură, apoi a lovit-o cu cuțitul, fără ca asupra sa să fie exercitate violențe, procurorul apreciind că dovadă în acest sens este faptul că în urma examinării la data de (...) de către medicul-legist, inculpatul nu prezenta nicio urmă de agresiune.

Întrucât la dosar nu există probe concludente în sensul că inculpatul a luat cu mult timp în urmă hotărârea de a suprima viața victimei R. K., procurorul a menționat în actul de acuzare că nu se va reține în sarcina acestuia infracțiunea de omor calificat în „varianta premeditării";, dar nici circumstanța atenuantă a provocării.

În fine, procurorul a mai precizat în cuprinsul rechizitoriului că nu este exclus (raportat la declarația martorului A. B. P.) ca victima să se fi întâlnit cu inculpatul în apropierea blocului și tot acolo să o fi lovit, având în vedere cămartorul a relatat că cei doi traversau strada A. M. dinspre stânga spre dreapta. S-a apreciat însă cu certitudine că incidentul a avut loc undeva în intervalul 20,50 (ora apelării de către inculpat a serviciului de urgență 112) și

21,30, ora la care „. (P. S.) a apelat telefonul victimei fără a mai primi răspuns , întrucât era deja înjunghiată.

În actul de sesizare se mai arată că decesul victimei R. K. a fost violent, datează din 13 septembrie 2009, acesta datorându-se hemoragiei interne și externe masive, consecutive unei plăgi tăiate/înțepate, penetrante în cavitatea abdominală dreaptă, cu secționarea venei cave inferioare și a aortei abdominale, aspect reținut în baza raportului de constatare medico-legală nr.

2313/III/340/2009 din (...) emis de S. J. de M. L. B.-N.

Partea vătămată S. L. s-a constituit parte civilă (fila 18) cu suma de

100.000 lei cu titlu de daune morale și 4.000 lei reprezentând daune materiale.

Partea vătămată a invocat că victima R. K. a fost unicul fiu, ucis în floarea vârstei și care trebuia să fie sprijinul ei la bătrânețe. A susținut că uciderea fiului ei i-a cauzat suferințe fizice și psihice, pe fondul cărora i s-au agravat bolile de care suferă. În ce privește daunele materiale a relevat că reprezintă cota parte din costul înmormântării, diferența fiind suportată de tatăl victimei, partea vătămată H. M.

Partea vătămată H. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 8000 lei reprezentând costul înmormântării victimei, declarând că nu solicită daune morale (fila 26). U., părțile vătămate H. M. și S. L., au afirmat că, costul total al înmormântării victimei a fost de 8000 lei și că au suportat în mod egal această sumă, respectiv câte 4.000 lei, iar inculpatul a fost de acord să despăgubească părțile vătămate cu această sumă, în sensul de a plăti fiecăreia câte 4.000 lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare (daune materiale).

Prin declarația dată în faza de urmărire penală (f. 88-89), asistat de apărător, inculpatul a relatat că a fost căsătorit cu numita P. S. timp de 29 de ani, de care a divorțat în cursul lunii februarie 2009, din cauza unor neînțelegeri dar și pentru că fosta soția avea un prieten, despre care în noiembrie 2008 i-a spus că ar fi „viitorul soț";. Cu ocazia divorțului a aflat că acel bărbat se numește R. K. și că acesta, în cursul lunii iunie 2009, a venit la blocul în care locuiește și a făcut scandal, inculpatul relatând că i-a cerut să plece, ca de altfel și un vecin care deranjat de comportamentul victimei a ieșit afară și i-a strigat același lucru. Inculpatul a mai declarat că după divorț a continuat să locuiască cu fosta soție în același apartament de bloc care constituia fostul domiciliu comun, precum și cu fiul lor D., în vârstă de 29 de ani.

Referitor la ziua de 13 septembrie 2009, în faza de urmărire penală inculpatul a relatat că a stat acasă până în jurul orelor 17,00 când a plecat la sora sa revenind la domiciliu în jurul orelor 20,10. După ce a ajuns acasă a observat că la câțiva metri de scara blocului unde locuiește era parcată mașina lui R. K., în autoturism văzându-l doar pe acesta. Ca urmare, la ora 20,50, a sunat la poliție, reclamând că „îi este teamă de K., răspunzându-i-se că în situația în care va ieși din casă (apartament) și va fi atacat, se va interveni. Inculpatul a mai relatat că a ieșit din casă pentru a-și cumpăra țigări, întrucât nu l-a mai văzut pe R. K. în fața blocului, însă luând cu el un cuțit cu plăsele din corn de cerb pe care l-a învelit într-un ziar, cu gândul de a se apăra. Sub acest aspect inculpatul a relatat că a luat cuțitul asupra sa deși R. K. nu-l amenințase, acest lucru petrecându-se doar o dată, în primăvara anului 2009 când a primit un telefon de la victimă care i-a spus că îl va bate fără să-i spună din ce motiv.

Prin declarația dată la urmărire penală inculpatul a mai arătat că a traversat drumul și a mers la barul „. unde a consumat circa 100 ml votcă

„Stalinskaia";. Când a ieșit din bar, de după un gard, a apărut victima R. K. care cu mâna dreaptă l-a prins de gât, iar cu cea stângă l-a lovit de câteva ori în abdomen. Atunci, de spaimă, inculpatul a declarat că a „. cu mâna stângă"; în care avea cuțitul în abdomenul victimei. După aplicarea loviturii, victima s-a întors, mergând înspre mașină, iar el s-a dus acasă și a așteptat până a venit poliția. Inculpatul a mai declarat că de față la săvârșirea faptei nu a fost nicio altă persoană.

Prin declarația dată în instanță, în faza de cercetare judecătorească (f. 20-

22) inculpatul și-a menținut-o pe cea de la urmărire penală, cu precizările menționate în continuare:

La ora 17,00 din ziua de 13 septembrie 2009, a plecat la sora sa, care locuiește în B., de unde a revenit în jurul orei 19,00, însă înainte de a merge acasă, până în jurul orei 20,30, a consumat vodcă împreună cu amicul său F. T., la un bar situat vis-a-vis de blocul în care locuiește. Apoi s-a gândit să meargă acasă, împrejurare în care a văzut la scara B a blocului în care locuia parcată mașina lui R. K., în care mai era o persoană, care a dedus că era fosta soție. Inculpatul a relatat că a traversat strada și a intrat în apartament

(situat la parter), constatând că nu era nimeni acasă. Pentru că nu „mai avea decât două țigări"; s-a hotărât să meargă să-și cumpere un pachet de la magazinul „. aflat în apropiere. Fiindu-i frică de R. K. care era o persoană atletică, agresivă și cu 20 de ani mai tânăr decât el, a sunat la „. și a cerut sprijinul organelor de poliție, crezând că ar putea fi agresat. A fost refuzat de organele de poliție, care au apreciat că nu este vorba de un pericol concret. Apoi a fumat o țigară pe geamul de la bucătărie și a observat că mașina victimei a plecat înspre B-dul D. Inculpatul a relatat că după 7-8 minute a coborât din bloc și fiindu-i frică a luat asupra sa un cuțit pe care l-a învelit într-un ziar, gândindu-se ca dacă îi va ieși în cale R. K. și îl va ataca, îl va putea spreia.

Inculpatul a mai declarat că a coborât din bloc, a traversat drumul și-a cumpărat pachetul de țigări, după care a intrat din nou în barul în care consumase alcool cu F. T., s-a așezat singur la o masă și a băut încă 100 ml de votcă pe durata a 20 minute.

După ce a ieșit din bloc, cu intenția de a merge acasă, de după un gard ce împrejmuia barul, a apărut R. K. care îl aștepta. A.a l-a prins de gulerul de la cămașă și i-a dat 3-4 pumni în abdomen. Inculpatul a afirmat prin această ultimă declarație că victima l-a întrebat insistent, de câteva ori „unde-i cuțitul"; și i-a cerut să o lase în pace pe fosta soție. Inculpatul a relatat că a încercat să- l împingă cu mâna pe R. K., dar că nu a reușit, astfel că în această învălmășeală, având cuțitul în mână, l-a lovit undeva în zona abdomenului. A precizat că în momentul în care a aplicat victimei lovitura cu cuțitul acesta era

„învelit în ziar așa cum l-a luat de acasă";.

După comiterea faptei, a declarat că a mers acasă, unde găsind-o pe fosta soție i-a spus „l-am lovit cu cuțitul";, aspect sub care a apreciat nereală mențiunea din rechizitoriu, aceea „ți l-am înjunghiat";. În fața instanței inculpatul a mai afirmat că nu a fost influențat în vreun fel în săvârșirea faptei, de consumul de alcool din acea seară.

Prin aceeași declarație inculpatul a mai arătat că până în seara de 13 septembrie 2009, purta asupra sa un spray lacrimogen, în „general de frică"; și de teamă de R. K., dar că acel spray i-a dispărut cu câteva zile înainte. A mai susținut că R. K., în data de (...), a agresat-o și pe fosta soție care din acestmotiv a depus plângere la poliție și că nu poate să-și explice de unde știa victima că în seara de (...) avea asupra sa un cuțit.

T. analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarea stare de fapt.

Inculpatul L. P. M. a fost căsătorit cu numita L. P. S. timp de 29 de ani, aceștia divorțând în cursul lunii februarie 2009, după ce anterior au fost separați în fapt circa 6 ani, potrivit declarației fostei soții, din cauză că inculpatul se „. violent, mai ales la beție"; (fila 64 -dosar urmărire penală). Cu toate acestea, inculpatul și fosta soție au continuat să locuiască în același apartament cu fiul lor, L. P. D. G., care audiat în faza de urmărire penală a relatat că principalul motiv de divorț al părinților săi a fost acela că tatăl său obișnuia de mai muți ani să consume băuturi alcoolice (fila 78- dosar de urmărire penală).

Încă din anul 2008, L. P. S. și-a găsit un prieten în persoana numitului R. K. (fost „H.";), din această relație ea nefăcând un secret, ceea ce a dus la crearea unei stări de frustrare din partea inculpatului, cu atât mai mult cu cât fosta soție era adusă acasă, cu mașina, de către R. K., căruia îi dădea chiar și din alimentele pe care le prepara. Totuși, între cei doi bărbați nu au fost incidente violente, cu excepția celui din iunie 2009, care a constat intr-o ceartă, incident descris de inculpat și martorul P. A. (vecin) prin declarațiile date în instanță (filele 21 și 95).

În data de 13 septembrie 2009, în jurul orei 17,00, inculpatul a mers la sora sa, care locuiește în B., B-dul D. De la aceasta a plecat în jurul orei

19,00, însă înainte de a merge acasă s-a dus la barul „. situat vis-a-vis de blocul în care locuiește, loc în care s-a întâlnit cu amicul său, martorul F. T., împreună cu care a vizionat un meci de fotbal, timp în care fiecare a consumat circa 200 ml. votcă.

Inculpatul și martorul au plecat din local în jurul orei 20,45, ora fiind indicată de martor, raportându-se la faptul că au părăsit barul de îndată ce se terminase prima repriză la meciul de fotbal. U., martorul a plecat spre casă, respectiv la un bloc situat la circa 200 m, iar inculpatul a trecut drumul pentru a merge la domiciliul său.

Tot cam în același timp, fosta soție a inculpatului, L. P. S. era adusă acasă, cu mașina de R. K., care de această dată a oprit autoturismul chiar în fața blocului în care locuiește, astfel că cei doi au fost văzuți de inculpat încă de când traversa strada pentru a merge acasă. Inculpatul a intrat în scara blocului și apoi în apartament, observându-i în autoturism pe R. K. și fosta soție. În scurt timp inculpatul a ieșit din apartament, aflat la parter și a coborât pe scările de la intrarea în bloc unde a rămas foarte puțin, astfel că după ce a intrat din nou în locuință, R. K. și L. P. S. au luat hotărârea să meargă cu mașina în spatele blocului (fila 43 - declarația martorei L. P. S.). După ce au ajuns în spatele blocului, cei doi au rămas în mașină aproximativ

10 minute.

În acest interval de timp, când era singur în apartament, inculpatul a apelat nr. „ 1. solicitând intervenția poliției sub pretextul că în fața blocului se află concubinul fostei soții și îi este frică să iasă din casă, că acesta l-ar urmări și că l-ar fi amenințat de mai multe ori (f. 143 - dosar de urmărire penală). Dispecerul cu care a purtat convorbirea i-a recomandat inculpatului, ca în situația în care va ieși din apartament să-și ia telefonul și să apeleze din nou „., în caz că se întâmplă ceva, împrejurare în care poliția va interveni imediat.

După ce a fost refuzat de dispecerul de la „. A. U. 1., care a apreciat că nu este vorba de un pericol concret și iminent, inculpatul a fumat o țigară pe geamul de la bucătărie, observând că mașina victimei a plecat înspre B-dul D.

(fila 21 - declarația inculpatului din faza de cercetare judecătorească). Ca urmare, a mai așteptat câteva minute, după care a luat hotărârea să meargă să-și cumpere țigări de la magazinul „. situat în apropiere, însă „peste drum"; de blocul în care locuiește. Înainte de a ieși din apartament, inculpatul a luat asupra sa un cuțit pe care l-a învelit într-un ziar, gândindu-se că dacă „îi va ieși în cale"; R. K. și îl va ataca, va putea să-l sperie (fila 21- dosar fond).

Apoi, inculpatul a coborât din bloc, a traversat drumul, și-a cumpărat țigări, după care a intrat din nou (pentru a doua oară) în barul în care fusese mai devreme cu martorul F. T., s-a așezat singur la o masă și a consumat încă

100 ml votcă, pe durata a circa 20 minute.

Între timp, dar imediat după ieșirea inculpatului din apartament și deplasarea sa la magazin pentru a-și cumpăra țigări, la scara blocului (intrarea din spatele blocului) a ajuns fosta sa soție, însoțită de victima R. K. (fila 64-65

- declarație martor L. P. S. din faza de urmărire penală).

L. P. S. a intrat în scara blocului și apoi în apartament, timp în care R. K. a așteptat în spatele blocului până când a realizat că totul este în regulă

(respectiv până când fosta soție a inculpatului a aprins lumina în camera sa). În momentul în care L. P. S. a intrat în apartament a constatat că nu era nimeni acasă, astfel că s-a blocat în camera sa, fiindu-i teamă de inculpat, care era băut. Din probele aflate la dosar în baza cărora sa reținut această stare de fapt, coroborate cu procesul verbal de la fila 62 - dosar de urmărire penală și listingul convorbirilor telefonice purtate pe telefonul victimei, instanța reține că L. P. S. s-a aflat în apartament la ora 21²⁶, oră la care aceasta („.) l-a apelat pe R. K. iar acesta a primit apelul.

După ce inculpatul a ieșit din bar, cu intenția de a merge acasă, probabil de după un gard, a apărut R. K. Este posibil ca R. K. să fi știut, în urma discuției telefonice cu L. P. S., că inculpatul nu se afla în apartament și să fi presupus că se afla la bar, din moment ce a traversat drumul și a mers în acel loc. În lipsa altor probe, instanța de fond a reținut că, văzându-l pe R. K. la ieșirea din bar, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuțitul pe care îl avea învelit în ziar. În urma loviturii primite în abdomen, victima s-a deplasat haotic pe carosabilul din apropierea blocului în care locuia inculpatul, în cele din urmă prăbușindu-se pe șosea. A. moment a fost observat de martorul A. B. P., care a declarat că l-a văzut în apropiere și pe inculpat, care își ștergea cuțitul de o cârpă sau un ziar.

După săvârșirea faptei, inculpatul s-a dus la domiciliu și i-a spus fostei soții ce s-a întâmplat, precum și că l-a lovit cu cuțitul pe R. K. C. spuse de inculpat au fost confirmate în scurt timp de fiul acestuia, P. D. G., care înainte de a intra în apartament a văzut victima căzută pe carosabil și că îi curgea sânge din zona abdominală. După de P. D. G. a spus mamei sale că pe „. îl luase salvarea";, L. P. S. a luat telefonul mobil și l-a sunat pe R. K., însă acesta nu a mai răspuns (aspect care rezultă din lista convorbirilor telefonice înregistrate pe telefonul victimei, la pct. II „. pierdute";).

În urma loviturii cu cuțitul aplicată de inculpat, victima R. K., în vârstă de 42 de ani, a decedat. Prin raportul de constatare medico-legală nr.

2313/III/340/2009 din data de 14 septembrie 2009, emis de S. J. de M. L. B.- N. (filele 34-39) s-au concluzionat următoarele: moartea victimei K. R. a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei externe și interne masive, consecutive unei plăgi tăiate-înțepate, penetrante în cavitatea abdominală, cu secționarea venei cave inferioare și aortei abdominale; leziunea tanatogeneratoare directă

(descrisă la p. 10), s-a putut produce prin lovire activă cu corp tăietor-înțepător

(posibil cuțitul - corp delict); între leziunea traumatică tanatogeneratoare șideces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată; sângele recoltat de la victimă nu conține alcool.

Prin actul medico-legal menționat s-a mai precizat că poziția ipotetică victimă-agresor a putut fi „ambii în ortostatism";, agresorul în fața victimei în momentul aplicării leziunii tanatogeneratoare și că leziunile traumatice identificate pe corpul victimei, descrise la pp.1-3 și 5-9, respectiv p.4 s-au putut produce prin lovire cu și/sau de corp dur, cu 3-4 zile anterior decesului și că acestea nu au avut rol tanatogenerator.

În urma examinării medico-legale a inculpatului, care a afirmat că înainte de a lovi victima cu cuțitul, aceasta i-a aplicat „3-4 pumni în zona abdominală";, s-a constatat că această susținere nu corespunde realității, câtă vreme prin R. de constatare medico-legală nr. 2275/II/a/66 din 14.09.009 emis de S. de M. L. B.-N. se precizează că „Numitul L. P. M. - la data examinării nu prezintă leziuni traumatice corporale (fila 41 dosar de urmărire penală).

Starea de fapt descrisă mai sus și vinovăția inculpatului rezultă din următoarele probe:

Procesul verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșele fotografice cuprinzând aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia investigării tehnico-

științifice a locului faptei, în data de (...), aflate la dosarul de urmărire penală (filele 5-25); procesul verbal din 14 septembrie 2009, efectuat în vederea completării cercetării locale însoțit de planșele fotografice (filele 26-30); constatări preliminare privind cauza morții victimei R. K., înregistrate și emise sub nr. 2255/X din (...) de S. J. de M. L. B.-N. (fila 33 din dosarul de urmărire penală); R. de constatare medico-legală nr. 2313/III/340 din (...) emis de S. J. de M.-L. B.-N. (filele 34-39 din dosarul de urmărire penală); R. de constatare medico-legală nr. 2275/II/a/66 din (...) emis de S. J. de M. L. B.-N. (fila 41 - dosar de urmărire penală); Adresa nr. 36312/1(...) însoțită de planșele fotografice cuprinzând aspectele fixate cu ocazia efectuării la (...) a examinării bunurilor găsite în interiorul articolelor de îmbrăcăminte ale victimei R. K. (filele 42-46 din dosarul de urmărire penală); adresa din data de (...) emisă de șeful D. pentru apel unic de urgență împreună cu transcrierea convorbirii telefonice din 13 septembrie 2009, dintre inculpat și S. A. de U. 112 (filele 142-

143 din dosarul de urmărire penală); Adresa nr. 89726 din (...) emisă de P. municipiului B., din care rezultă că P. L. S. a depus o plângere la P. municipiului B. împotriva concubinului ei K. R., raportul întocmit de P. municipiului B. la data de (...) referitor la această plângere, plângerea depusă de L. P. S. și declarația acesteia referitor la fapta reclamată, cuprinzând manifestarea de voință a acesteia de a nu se efectua cercetări sub aspectul infracțiunii de lovire și amenințare, declarația victimei R. K. referitor la fapta reclamată de L. P. S., ambele la dosarul de urmărire penală - filele 120-125; Foaia de observație clinică generală a victimei R. K., emisă de S. J. de U. B. (filele 122-137); declarația părții vătămate H. M. (fila 49 - dosar de urmărire penală și fila 114 - dosar de fond); declarația părții vătămate S. L. (fila 51 - dosar de urmărire penală și fila 99-dosar de fond); procesul-verbal din 14 septembrie 2009 referitor la ridicarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea faptei, însoțit de planșele fotografice, probe aflate la filele 57-61 dosar de urmărire penală; declarația martorei P. S. (fosta soție a inculpatului) - filele

63-66 dosar de urmărire penală și filele 43-44 dosar de fond; declarația martorilor A. B. P. (filele 67-70 dosar de urmărire penală și fila 45- dosar de fond), G. O. A. (filele 72-73 dosar de urmărire penală și filele 153-154 dosar de fond), O. V. (filele 74-76 dosar de urmărire penală și fila 93 dosar de fond), L. P. D. G. (filele 77-78 - dosar de urmărire penală și filele 40-42 dosar fond), F.

T. ()filele 79-81 dosar de urmărire penală și fila 46 dosar fond), M. A.-N. (fila

82- dosar urmărire penală și fila 65-dosar fond), B. L. I. (fila 83 dosar de urmărire penală și fila 64 dosar fond), Ciobotaru L. (fila 84 -dosar urmărire penală și fila 69-dosar fond), P. A.-I. (fila 85 - dosar urmărire penală și filele

95-96 dosar fond), L. E. (fila 86 - dosar urmărire penală și fila 94 dosar fond), T. V. (fila 71-dosar fond), S. Ana (filele 95-96 dosar fond), C. I. (filele 97-98 dosar fond), Harja E. (fila 113 - dosar fond), I. V. (filele 143-143 dosar fond), referatul de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud (filele 168-172), martorul B. I. (fila 176), H. A. (fila 177), Rotund Ionel (filele 178-179), audiați în faza de cercetare judecătorească.

Toate aceste probe enumerate mai sus se coroborează în parte cu declarația inculpatului, care a recunoscut faptele săvârșite, însă a încercat, fără temei, să acrediteze ideea că s-a aflat în legitimă apărare sau cel puțin în stare de provocare.

Faptele săvârșite de inculpatul L. P. M., astfel cum au fost descrise mai sus, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 147 alin. 1, 175 alin. 1 lit. i Cod penal și port ilegal de cuțit prevăzută de art. 1^{1 alin 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată, săvârșite în concurs real prevăzut de art. 33 lit. a Cod penal.}

Cererea inculpatului de a se dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174 alin. 1, art. 175 alin 1 lit. i Cod penal, în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prev de art. 183 Cod penal, nu a fost acceptată de instanță. Din probele administrate în cauză rezultă că în plan subiectiv, inculpatul a acționat cu intenția de a ucide și nu cu intenția de a lovi sau de a vătăma integritatea corporală a victimei în așa fel încât moartea acesteia, respectiv rezultatul faptei sale să fi depășit intenția sa. Împrejurarea că inculpatul a lovit victima cu cuțitul (instrument apt de a produce moartea), cu intensitate, într-o zonă vitală a corpului dovedește că aceasta a urmărit să suprime viața victimei. A.e aspecte, precum și datele externe ale faptei (starea de frustrare și nemulțumirea în care se afla din cauza relației dintre fosta soție și victimă, luarea cuțitului asupra sa, pe care l-a ținut ascuns în ziar și consumul unei alte cantități de alcool înainte de comiterea faptei) constituie de asemenea elemente de natură a demonstra că inculpatul a urmărit să ucidă victima și, mai mult decât atât, chiar dacă nu există probe certe că a premeditat fapta, cu siguranță a anticipat posibilitatea comiterii ei în seara de 13 septembrie 2009, dacă se va ivi acest prilej.

Fapta de omor nu a fost săvârșită de inculpat nici în stare de legitimă apărare. Această apărare va fi înlăturată de instanță, întrucât nu s-a dovedit că fapta a fost săvârșită de inculpat pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, de natură să pună în pericol grav persoana sa.

Întâlnirea inculpatului cu victima la ieșirea din bar nu a constituit un atac de natura celui pretins de art. 44 Cod penal, aspect dovedit prin aceea că nu s-au găsit asupra victimei obiecte contondente iar pe corpul inculpatului leziuni care să justifice afirmațiile sale în sensul că ar fi fost lovit de 3-4 ori cu pumnul în stomac. De asemenea, nu există nici probe că vreodată victima l-ar fi agresat fizic pe inculpat, într-un mod care să-i creeze temerea că în acea seară de 13 septembrie 2009, acest lucru s-ar putea repeta. Sub acest aspect este relevantă declarația dată de inculpat cu prilejul soluționării propunerii de arestare preventivă (fila 102 din dosarul de urmărire penală).

Dimpotrivă, în cauză s-a dovedit că pe fondul consumului de alcool și al frustrărilor acumulate din cauza relației dintre fosta soție și victimă, inculpatul a luat asupra sa un cuțit cu intenția de „a-l folosi"; dacă îi va ieși victima încale. Din probele administrare rezultă indicii, mai degrabă, în sensul că inculpatul a lovit victima de îndată ce i-a ieșit în cale fără nicio altercație prealabilă, din moment ce nimeni nu a văzut sau auzit săvârșirea faptei care a avut loc în stradă, în fața unui bar, într-o zonă circulată și nu la o oră târzie. A. raționament este justificat și de concluziile raportului de constatare medico- legală (p. 6) din care rezultă că „poziția ipotetică victimă-agresor a putut fi ambii în ortostatism, agresorul în fața victimei în momentul aplicării leziunii tanatogeneratoare"; (fila 39 dosar de urmărire penală). Față de aceste probe, instanța va înlătura apărarea inculpatului în sensul că anterior victima l-ar fi agresat (dându-i „3-4 pumni în stomac";) și „în învălmășeala"; creată i-ar fi aplicat lovitura cu cuțitul în zona abdominală.

Împrejurarea că soția inculpatului avea o relație cu victima, în circumstanțele cauzei, nu a constituit nici un act provocator în sensul art. 73 lit. b Cod penal. Sub acest aspect este de menționat că inculpatul era divorțat și cunoștea cu mult timp înainte despre relația fostei soții, astfel că nu se poate aprecia că această împrejurare i-a creat o stare de puternică tulburare sau emoție sub stăpânirea căreia a săvârșit fapta. În fine, simpla bănuială a inculpatului cu privire la eventuala intenție a victimei de a-l lovi, nu poate constitui un act de provocare de natură să atragă reținerea disp. art. 73 lit. b

Cod penal.

Pe cale de consecință, instanța a apreciat că inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor calificat pentru care este trimis în judecată „la limită"; cu premeditarea. Semnificația dată de apărătorii aleși ai inculpatului telefonului dat de acesta la „. A. U. 1., pentru a justifica gestul clientului lor, nu a fost însușită de instanța de fond. Că inculpatul nu s-a simțit amenințat de victimă, o demonstrează faptul că la scurt timp de la convorbirea cu dispecerul de la S. de U., după doar câteva minute (potrivit propriei declarații) acesta a ieșit din apartament cu un cuțit învelit în ziar pentru a-și cumpăra țigări de la un magazin și apoi pentru a consuma din nou alcool la bar. D. inculpatului îi era într-adevăr frică de victimă (care nu l-a agresat fizic niciodată), cu siguranță nu ar fi părăsit domiciliul atât de repede, până la sosirea fostei soții în apartament întrucât știa că în preajma blocului era R. K. care o însoțea.

Pentru considerentele arătate, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. 1,

175 alin. 1 lit. i Cod penal, și port ilegal de cuțit prev. de art. 1^{1 alin. 1 pct. 1 din legea nr. 61/1991 republicată.}

Procedând la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal, cu referire la limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor săvârșite, circumstanțele în care au fost comise (pe fondul consumului de alcool), urmărire cauzate și persoana inculpatului. A. în vedere că inculpatul nu are antecedente penale și a recunoscut săvârșirea faptei s-au reținut în favoarea acestuia circumstanțe atenuante conform art. 74 lit. a și c Cod penal.

La dozarea pedepsei s-a ținut seama de referatul de evaluare întocmit în cauză de S. de P. de pe lângă T. B.-N. (filele 168-172), dar și de împrejurarea că fapta de omor reținută în sarcina inculpatului este oarecum la limita cu premeditarea. Faptul că inculpatul are o vârstă înaintată nu constituie un argument pentru a nu fi sancționat în raport de gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina sa. De asemenea, conduita inculpatului anterior comiterii faptelor deduse judecății (în familie, la locul de muncă și în societate) constituie un comportament firesc și civilizat care nu impune a se da o eficiență mai largă circumstanțelor atenuante. În acest context este de menționat că oricum, datorită vârstei, în temeiul art. 60 alin. 2 Cod penalinculpatul poate beneficia de liberare condiționată după executarea unei fracțiuni de pedeapsă mai redusă, comparativ cu cea care trebuie executată obligatoriu de persoane aflate în aceeași situație.

Pentru considerentele arătate, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 14 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal, art. 76 lit. a Cod penal, și la 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de port ilegal de cuțit prev. de art. 1^{1 alin. 1 pct. 1 din Legea nr.}

61/1991 republicată, art. 74 lit. a, c Cod penal, art. 76 lit. e Cod penal.

Reținând că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal, instanța de fond a dispus conform art. 34 lit. b, art. 35 alin. 1 Cod penal, contopirea celor două pedepse și executarea de către inculpat a celei mai grele, de 14 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, cu executare în regim de detenție.

Pedepsele accesorii au fost aplicate inculpatului în conținutul prevăzut de art. 71 rap. la art. 64 lit. a, b Cod penal.

La aplicarea pedepsei complementare și a celei accesorii s-a avut în vedere gravitatea deosebită a infracțiunilor comise, urmările cauzate și datele care caracterizează persoana inculpatului.

Conform art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea și arestul preventiv începând cu data de (...) la zi, iar în temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală se va menține starea de arest a acestuia.

Conform art. 118 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății (ridicat în faza de urmărire penală).

De asemenea, în temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

În latura civilă a cauzei s-a dispus, conform art. 14, 346 Cod procedură penală, rap. la art. 998 Cod civil, ca inculpatul să plătească părții civile H. M.

4.000 lei cu titlu de despăgubiri civile (reprezentând daune materiale), iar în favoarea părții civile S. L., suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale și

4.000 lei cu titlu de daune materiale (în total 54.000 lei despăgubiri civile).

Daunele materiale de câte 4.000 lei la plata cărora a fost obligat inculpatul reprezintă cheltuieli cu înmormântarea victimei R. K., suportate de părinți (H. M. și S. L.) în mod egal, justificate în cauză prin declarațiile martorilor audiați în latura civilă a cauzei precum și prin actele depuse la dosar. De altfel, este de precizat că inculpatul a fost de acord cu suportarea cheltuielilor de înmormântare a victimei declarând că este de acord să plătească părților civile câte 4000 lei cu titlu de daune materiale.

Daunele morale acordate mamei victimei, partea civilă S. L. vizează compensarea suferințelor fizice și psihice îndurate de aceasta în urma decesului fiului ei, R. K., în vârstă de 42 ani. Suma pretinsă cu titlu de daune morale a fost dovedită de partea civilă, până la concurența sumei de 50.000 lei, prin declarațiile martorilor audiați sub aspectul laturii civile a cauzei dar și prin actele medicale depuse la dosar.

Partea civilă H. M. nu a solicitat daune morale.

Conform art. 193 Cod pr. penală inculpatul a fost obligat să plătească părții civile H. M. 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (fila 180).

În temeiul art. 191 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului 2130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care

200 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu din faza de urmărire penală

(Z. Zoran I.).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal inculpatul L.

P. M. solicitând în principal, admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și să se dispună rejudecarea cauzei de către instanța de fond, deoarece aceasta nu a motivat în cuprinsul hotărârii de ce s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive încălcându-i-se dreptul la apărare ,cu dispunerea punerii sale în libertate . În subsidiar, solicită admiterea apelului , desființarea hotărârii atacate și judecând: în principal: să se dispună achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev de art 174 alin 1 raportat la art

175 alin 1 lit i Cod penal, în baza dispozițiilor art 11 pct 2 lit a raportat la art

10 lit e Cod procedură penală cu aplicarea art 44 Cod penal, și respingerea pretențiilor civile formulate de părțile civile H. M. și S. L., iar în subsidiar a solicitat să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din infr. de omor calificat, prev de art. 174 alin 1 raportat la art. 175 alin 1 lit i Cod penal în infr. de lovituri cauzatoare de moarte, prev de art. 183 Cod penal, și stabilirea unei pedepse în funcție de noua încadrare juridică.În ultimul rând, s-a solicitat redozarea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev de art 174 alin 1 raportat la art 175 alin 1 lit i Cod penal, în conformitate cu dispozițiile art 76 alin 2 Cod penal.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că apelul declarat în cauză este fondat.

Instanța de fond ca urmare a administrării unor probe utile, pertinente și concludente respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșele fotografice cuprinzând aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei, în data de (...), aflate la dosarul de urmărire penală (filele 5-25); procesul verbal din 14 septembrie 2009, efectuat în vederea completării cercetării locale însoțit de planșele fotografice (filele 26-30); constatări preliminare privind cauza morții victimei R. K., înregistrate și emise sub nr. 2255/X din (...) de S. J. de M. L. B.-N. (fila 33 din dosarul de urmărire penală); R. de constatare medico-legală nr. 2313/III/340 din (...) emis de S. J. de M.-L. B.-N. (filele 34-39 din dosarul de urmărire penală); R. de constatare medico-legală nr. 2275/II/a/66 din (...) emis de S. J. de M. L. B.-N. (fila 41 - dosar de urmărire penală); adresa nr. 36312/1(...) însoțită de planșele fotografice cuprinzând aspectele fixate cu ocazia efectuării la (...) a examinării bunurilor găsite în interiorul articolelor de îmbrăcăminte ale victimei R. K. (filele 42-46 din dosarul de urmărire penală); adresa din data de (...) emisă de șeful D. pentru apel unic de urgență împreună cu transcrierea convorbirii telefonice din 13 septembrie 2009, dintre inculpat și S. A. de U. 112 (filele 142-143 din dosarul de urmărire penală); adresa nr. 89726 din (...) emisă de P. municipiului B., din care rezultă că P. L. S. a depus o plângere la P. municipiului B. împotriva concubinului ei K. R., raportul întocmit de P. municipiului B. la data de (...) referitor la această plângere, plângerea depusă de L. P. S. și declarația acesteia referitor la fapta reclamată, cuprinzând manifestarea de voință a acesteia de a nu se efectua cercetări sub aspectul infracțiunii de lovire și amenințare, declarația victimei R. K. referitor la fapta reclamată de L. P. S., ambele la dosarul de urmărire penală - filele 120-125; Foaia de observație clinică generală a victimei R. K., emisă de S. J. de U. B. (filele 122-137); declarația părții vătămate H. M. (fila 49 - dosar de urmărirepenală și fila 114 - dosar de fond); declarația părții vătămate S. L. (fila 51 - dosar de urmărire penală și fila 99-dosar de fond); procesul-verbal din 14 septembrie 2009 referitor la ridicarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea faptei, însoțit de planșele fotografice, probe aflate la filele 57-61 dosar de urmărire penală; declarația martorei P. S. (fosta soție a inculpatului) - filele

95-96 dosar fond), L. E. (fila 86 - dosar urmărire penală și fila 94 dosar fond),

T. V. (fila 71-dosar fond), S. Ana (filele 95-96 dosar fond), C. I. (filele 97-98 dosar fond), Harja E. (fila 113 - dosar fond), I. V. (filele 143-143 dosar fond), referatul de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud (filele 168-172), martorul B. I. (fila 176), H. A. (fila 177), Rotund Ionel (filele 178-179),audiați în faza de cercetare judecătorească, a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea , iar încadrarea juridică a faptei se circumscrie infracțiunii de omor calificat prev. și ped. e art.174 alin.1 rap. la art.175 alin.

1lit.i C. și a infracțiunii de port ilegal de cuțit prev. și ped. de art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată.

Astfel în esență inculpatul L. P. M. a fost căsătorit cu numita L. P. S. timp de 29 de ani, aceștia divorțând în cursul lunii februarie 2009, după ce anterior au fost separați în fapt circa 6 ani, însă atât inculpatul cât și fosta soție au continuat să locuiască în același apartament cu fiul lor, L. P. D. G..

Din anul 2008, L. P. S. îl avea ca un prieten pe numitului R. K. (fost

„H.";), această relație nefiind secretă, ceea ce a dus la crearea unei stări de frustrare din partea inculpatului, cu atât mai mult cu cât fosta soție era adusă acasă, cu mașina, de către R. K., căruia îi dădea chiar și din alimentele pe care le prepara. Totuși, între cei doi bărbați nu au fost incidente violente, cu excepția celui din iunie 2009, care a constat intr-o ceartă, incident descris de inculpat și martorul P. A. (vecin) prin declarațiile date în instanță (filele 21 și

95).

În data de 13 septembrie 2009, în jurul orei 17,00, inculpatul a mers la sora sa, care locuiește în B., B-dul D. De la aceasta a plecat în jurul orei

În același timp, fosta soție a inculpatului, L. P. S. era adusă acasă, cu mașina de victima R. K., care de această dată a oprit autoturismul chiar în fața blocului în care locuiește, astfel că cei doi au fost văzuți de inculpat încă de când traversa strada pentru a merge acasă. Inculpatul a intrat în scara blocului și apoi în apartament, observându-i în autoturism pe R. K. și fosta soție. În scurt timp inculpatul a ieșit din apartament, aflat la parter și acoborât pe scările de la intrarea în bloc unde a rămas foarte puțin, astfel că după ce a intrat din nou în locuință, R. K. și L. P. S. au luat hotărârea să meargă cu mașina în spatele blocului După ce au ajuns în spatele blocului, cei doi au rămas în mașină aproximativ 10 minute.

În acest interval de timp, când era singur în apartament, inculpatul a apelat nr. „ 1. solicitând intervenția poliției sub pretextul că în fața blocului se află concubinul fostei soții și îi este frică să iasă din casă, că acesta l-ar urmări și că l-ar fi amenințat de mai multe ori . Dispecerul cu care a purtat convorbirea i-a recomandat inculpatului, ca în situația în care va ieși din apartament să-și ia telefonul și să apeleze din nou „., în caz că se întâmplă ceva, împrejurare în care poliția va interveni imediat.

.acesta a mai așteptat câteva minute, după care a luat hotărârea să meargă să-și cumpere țigări de la magazinul „. situat în apropiere, însă „peste drum"; de blocul în care locuiește. Înainte de a ieși din apartament, inculpatul a luat asupra sa un cuțit pe care l-a învelit într-un ziar, gândindu-se că dacă „îi va ieși în cale"; R. K. și îl va ataca, va putea să-l sperie .

100 ml votcă, pe durata a circa 20 minute.

L. P. S. a intrat în scara blocului și apoi în apartament, timp în care R. K. a așteptat în spatele blocului până când a realizat că totul este în regulă

(respectiv până când fosta soție a inculpatului a aprins lumina în camera sa).

În momentul în care L. P. S. a intrat în apartament a constatat că nu era nimeni acasă, astfel că s-a blocat în camera sa, fiindu-i teamă de inculpat, care era băut. Din probele aflate la dosar în baza cărora sa reținut această stare de fapt, coroborate cu procesul verbal de la fila 62 - dosar de urmărire penală și listingul convorbirilor telefonice purtate pe telefonul victimei, instanța reține că L. P. S. s-a aflat în apartament la ora 21²⁶, oră la care aceasta („.) l-a apelat pe R. K. iar acesta a primit apelul.

După ce inculpatul a ieșit din bar, cu intenția de a merge acasă, a apărut R. K. Este posibil ca R. K. să fi știut, în urma discuției telefonice cu L. P. S., că inculpatul nu se afla în apartament și să fi presupus că se afla la bar, din moment ce a traversat drumul și a mers în acel loc. Văzându-l pe R. K. la ieșirea din bar, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuțitul pe care îl avea învelit în ziar. În urma loviturii primite în abdomen, victima s-a deplasat haotic pe carosabilul din apropierea blocului în care locuia inculpatul, în cele din urmă prăbușindu-se pe șosea. A. moment a fost observat de martorul A. B. P., care a declarat că l-a văzut în apropiere și pe inculpat, care își ștergea cuțitul de o cârpă sau un ziar.

După săvârșirea faptei, inculpatul s-a dus la domiciliu și i-a spus fostei soții ce s-a întâmplat, precum și că l-a lovit cu cuțitul pe R. K. C. spuse de inculpat au fost confirmate în scurt timp de fiul acestuia, P. D. G., care înainte de a intra în apartament a văzut victima căzută pe carosabil și că îi curgea sânge din zona abdominală. După de P. D. G. a spus mamei sale că pe „. îl luase salvarea";, L. P. S. a luat telefonul mobil și l-a sunat pe R. K., însă acestanu a mai răspuns În urma loviturii cu cuțitul aplicată de inculpat, victima R. K., în vârstă de 42 de ani, a decedat.

Este superfluă solicitarea apărătorului inculpatului de a se trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond pe motiv că instanța a menținut în baza art.350 C. starea de arest a inculpatului fără a motiva de ce s-a menținut această stare de arest și că astfel că i s-ar încălcat dreptul la apărare al inculpatului și în consecință ar fi incidente disp. art.197 alin.2 C., deoarece inculpatul a fost asistat de către apărător la fiecare termen de judecată la instanța de fond, iar o condamnare la o pedeapsă privativă de libertate a unui inculpat aflat în stare de arest preventiv implică menținerea măsurii arestării fără a se motiva in extenso pentru că însăși hotărârea de condamnare chiar dacă nu este definitivă prin prisma dispozițiilor art. 5 din CEDO constituie o detenție legitimă.

Nu este oportună nici solicitarea apărătorului inculpatului de a se dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte și în consecință aplicarea unei alte pedepse.

Așa cum în mod corect a constatat și instanța de fond probele administrate în cauză relevă că în plan subiectiv inculpatul a acționat cu intenția de a ucide și nu cu intenția de a lovi sau a vătăma integritatea corporală a victimei în așa fel încât moartea acesteia respectiv rezultatul faptei să fi depășit intenția sa.

Calificarea juridică a unei fapte ca infracțiune de omor calificat prev. de art.174 C., art.175 C. sau ca infracțiune de loviri cauzatoare de moarte prev. de art.183 C. este determinată de forma vinovăției inculpatului care în primul caz este intenția - intenția de a ucide, iar în al doilea caz praeterintenția - intenția de a lovi sau a produce o vătămare a integrității corporale sau a sănătății victimei fără a prevedea rezultatul mai grav - moartea acestuia - deși inculpatul ar fi trebuit și ar fi putut să-l prevadă.

Împrejurarea că inculpatul a lovit victima cu un cuțit care este un instrument apt de a produce moartea cu intensitate într-o zonă vitală a corpului relevă că acesta a urmărit să suprime viața victimei.

La stabilirea intenției cu care a acționat inculpatul se au în vedere drept criterii referențiale obiectul folosit în speță cuțitul , zona vitală spre care a fost exercitat actul de violență respectiv în abdomen cu consecința secționării venei cave inferioare și a aortei abdominale provocându-i hemoragie externă și internă masivă ceea ce reflectă gravitatea leziunii cauzate pe fondul unei stări de frustrare și nemulțumire în care inculpatul se afla din cauza relației dintre fosta soție și victimă precum și luarea cuțitului asupra sa pe care l-a ascuns într-un ziar și consumul unei cantități de alcool înainte de comiterea faptei.

Nu sunt incidente nici disp. art 44 alin.3 C. referitoare la legitima apărare și conform cărora este în stare de legitimă apărare acela care din cauza tulburării sau temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul. și este exclusă și o soluție de achitare în baza art. 10 lit. e C.p

Pentru a fi reținută legitima apărare ca o cauză care înlătură caracterul penal al faptei este necesar ca între atac și apărare să existe o anumită proporționalitate iar întâlnirea inculpatului cu victima nu a constituit un atac de natura celui pretins de art.44 C. având în vedere că nu s-au găsit asupra victimei obiecte contondente iar pe corpul inculpatului leziuni care să justifice afirmațiile sale în sensul că ar fi fost lovit de 3-4 ori cu pumnul în stomac, de altfel nu există vreo probă că vreodată victima l-ar fi agresat pe inculpat într-un mod în care să-i creeze temerea că în aceea seară de 13 septembrie 2009 acest lucru s-ar fi putut repeta.

Dimpotrivă așa cum a reținut și instanța de fond în cauză s-a dovedit că pe fondul consumului de alcool și al frustrărilor acumulate din cauza relației dintre fosta soție și victimă ,inculpatul a luat asupra sa un cuțit cu intenția de al folosi dacă victima îi va ieși în cale ceea ce s-a și întâmplat în sensul că inculpatul a lovit victima de îndată ce a ieșit din bar fără vreo altercație prealabilă.

Împrejurarea că soția inculpatului avea o relație cu victima, în circumstanțele cauzei, nu a constituit nici un act provocator în sensul art. 73 lit. b Cod penal. deoarece inculpatul era divorțat și cunoștea cu mult timp înainte despre relația fostei soții, astfel că nu se poate aprecia că această împrejurare i-a creat o stare de puternică tulburare sau emoție sub stăpânirea căreia a săvârșit fapta. În fine, simpla bănuială a inculpatului cu privire la eventuala intenție a victimei de a-l lovi, nu poate constitui un act de provocare de natură să atragă reținerea disp. art. 73 lit. b Cod penal.

Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art.72 C., adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acesteia, respectiv pe fondul consumului de băuturi alcoolice, urmările cauzate și persoana inculpatului care nu are antecedente penale și a recunoscut și săvârșirea faptei astfel că i- au fost reținute în favoarea sa circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit.a și c C. , însă pedeapsa nu a fost just dozată ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante raportat la referatul de evaluare întocmit în cauză de S. de P. de pe lângă tribunalul B. N. filele 18 - 187 raportat și la vârsta inculpatului respectiv

67 de ani astfel că sub acest aspect apelul inculpatului este fondat.

Ca atare Curtea în baza art. 379 pct 1 lit a Cod procedură penală va admite în parte apelul declarat de către inculpatul L. P. M. împotriva sentinței penale nr. 120/30 noiembrie 2010 a T.ui B.-N. pe care o va desființa numai cu privire la cuantumul pedepsei principale aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. și ped de art 174 alin 1 raportat la art. 175 alin.1 lit i Cod penal .

Judecând cauza în aceste limite Curtea va reduce pedeapsa de 14

(paisprezece) ani închisoare cu aplicarea art.74 lit a și c Cod penal și art.76 lit a Cod penal și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit a și b Cod penal, aplicată inculpatului L. P. M. la pedeapsa de 12 (doisprezeceani) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. și ped de art

174 alin 1 raportat la art. 175 alin.1 lit i Cod penal și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit a și b Cod penal, cu aplicarea art.74 lit a și c Cod penal și art.76 lit a Cod penal.

În baza art. 33 lit a, art 34 lit b și art. 35 alin 1 Cod penal va contopi pedeapsa de 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 64 lit a și b Cod penal, cu pedeapsa de 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 1/1 alin 1 pct 1 din Legea nr. 61/1991 republicată cu aplicarea art. 74 lit a și c Cod penal și art.76 lit e Cod penal urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și

5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 64 lit a și b Cod penal.

Se va face aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit a, b Cod penal.

P. art. 88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 14 septembrie 2009- până la zi.

P. art. 383 alin 1/1 Cod procedură penală se va menține măsura arestării inculpatului având în vedere că temeiurile arestării inițiale nu s-aumodificat și nu au intervenit temeiuri noi care să justifice punerea sa în libertate, iar pe de altă parte inculpatul a fost condamnat în primă instanță la o pedeapsă privativă de libertate , ceea ce prin prisma disp. art.5 din CEDO constituie o detenție legitimă, condamnare care a fost confirmată și de către instanța de apel , fără să îi fie afectată prezumția de nevinovăție prev. de art. 5 indice 2 C.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

În baza art. 193 Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 2000 lei către partea civilă S. L. .

În baza art. 189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului de avocați C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu ce se va avansa din fondul M.ui Justiției.

În baza art. 192 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

În baza art. 379 pct 1 lit a Cod procedură penală admite în parte apelul declarat de către inculpatul L. P. M. împotriva sentinței penale nr. 120/30 noiembrie 2010 a T.ui B.-N. pe care o desființează numai cu privire la cuantumul pedepsei principale aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. și ped de art 174 alin 1 raportat la art. 175 alin.1 lit i Cod penal .

Judecând cauza în aceste limite reduce pedeapsa de 14 (paisprezece) ani închisoare cu aplicarea art.74 lit a și c Cod penal și art.76 lit a Cod penal și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit a și b Cod penal, aplicată inculpatului L. P. M. fiul lui V. și F. născut la 25 septembrie 1944, în R. B. județul B.-N., CNP 1. în prezent deținut în Penitenciarul Gherla la pedeapsa de 12 (doisprezeceani) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. și ped de art 174 alin 1 raportat la art. 175 alin.1 lit i Cod penal și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit a și b Cod penal, cu aplicarea art.74 lit a și c Cod penal și art.76 lit a Cod penal.

În baza art. 33 lit a, art 34 lit b și art. 35 alin 1 Cod penal contopește pedeapsa de 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 64 lit a și b Cod penal, cu pedeapsa de 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 1/1 alin 1 pct 1 din Legea nr. 61/1991 republicată cu aplicarea art. 74 lit a și c Cod penal și art.76 lit e Cod penal urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și

5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 64 lit a și b Cod penal.

Face aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit a, b Cod penal.

P. art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 14 septembrie 2009- până la zi.

P. art. 383 alin 1/1 Cod procedură penală menține măsura arestării inculpatului .

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

În baza art. 193 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 2000 lei către partea civilă S. L. .

În baza art. 189 Cod procedură penală stabilește în favoarea Baroului de avocați C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu ce se va avansa din fondul M.ui Justiției.

În baza art. 192 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu partea civilă

S. L. și cu inculpatul L. P. M. și de la comunicare cu partea civilă H. M.

Pronunțată în ședința publică din 14 martie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

M. Ș. I. C. M. M. N.

Red.I.C.M./S.M.D.

3 ex./(...)

Jud.fond.L. M.

← Decizia penală nr. 504/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 725/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 46/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 46/2011, Curtea de Apel Cluj