Decizia penală nr. 686/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.686/R/2011

Ședința publică din 4 mai 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : L. M. - judecător

JUDECĂTORI : ANA C.

M. R.

G. : M. B.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. -

A. C.

S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș împotriva decizie penale nr.262/A din 14 decembrie 2010 a T.ui M., pronunțată în dosarul nr.(...), privind pe inculpatul F. I. L. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste

0,8 grame la mie alcool pur în sânge prev.de art.87 al.1 din OUG nr.1., modificată prin OUG nr.6..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul F. I. L. asistat de apărător ales av.Roșca Eugen din cadrul Baroului M., cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, având în vedere soluția pronunțată la instanța de fond, este necesară audierea inculpatului, motiv pentru care i se aduc la cunoștință drepturile pe care le are, după care, întrebat fiind, inculpatul arată că își menține declarațiile date la instanța de fond și nu are de făcut alte completări.

Reprezentantul M.ui P. solicită efectuarea unei expertize medico-legale pentru calculul retroactiv al alcoolemiei, având în vedere dispozițiile art.33 din OUG nr.1834/2000, și nu o completare la expertiza deja dispusă, întrucât disp.art.33 al.6 C.pr.pen., arată că în situația în care sunt mai mute variante de consum de băuturi alcoolice, se procedează la efectuarea unor expertize diferite la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanței.

In situația infracțiunii ce face obiectul prezentului dosar, relevantă este alcoolemia pe care inculpatul o prezintă la momentul conducerii în trafic, astfel că apare utilă efectuarea expertizei câtă vreme evenimentul rutier s-a produs în jurul orelor 22,00 iar recoltarea primei probe biologice s-a realizat la orele 22,40. In schimb însă, potrivit uzanței de acum a inculpaților în astfel de spețe, declarațiile privind consumul de băuturi alcoolice sunt de obicei oscilante și diferite în fazele procesului penal. Este și situația în speță în care la momentul la care s-a efectuat recoltarea primei probe biologice și examinarea clinică a inculpatului, a declarat că a consumat vin circa 180 ml, într-un anumit interval orar indicat și menținut ca atare pe parcursul întregii urmăriri penale, respectiv între 21,25-21,55. Ulterior, în cursul judecății a modificat aceste declarații în ce privește consumul de băuturi alcoolice. Așadar, din punctul de vedere al parchetului este esențial să se stabilească alcoolemia pe care o prezenta inculpatul la momentul producerii evenimentului rutier. Cu siguranță, declarațiile privindconsumul de băuturi alcoolice cu atât mai mult cu cât ele nu sunt constante nu prezintă caracterul de certitudine. C. ce este cert este valoarea alcoolemiei efectuată în urma recoltării primei probe și respectiv celei de a doua probe biologice.

In consecință, solicită încuviințarea efectuării unei expertize medico- legale de calcul retroactiv care să aibă în vedere doar aceste elemente certe.

Curtea pune în discuția părților cererea formulată de reprezentantul parchetului.

Apărătorul inculpatului F. I. L. solicită respingerea cererii apreciind că nu este întemeiată având în vedere că însăși recunoașterea inculpatului demonstrează că alcoolemia putea fi sau nu mai mare decât cea stabilită. Inculpatul nu a fost nesincer. Apreciază că alcoolemia trebuie stabilită la ora accidentului și nu la data prelevării probelor.

Instanța deliberând, respinge cererea apreciind că această probă nu se poate administra în recurs, prezenta cauza fiind sub incidența vechilor prevederi, hotărârea fiind supusă atât căii de atac a apelului, cât și celei a recursului, în acest recurs se pot depune doar înscrisuri, neputându-se administra noi probe.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.

Reprezentantul M.ui P. solicită admiterea recursului declarat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș în baza art.385/15 pct.2 lit.c C.pr.pen., să se dispună casarea deciziei penale atacate dar și a sentinței penale pronunțate, și să se trimită cauza spre rejudecare la instanța de fond, aceasta întrucât cererea privind efectuarea unei noi expertize medico-legale pentru calculul retroactiv a fost solicitată cu prilejul judecării cauzei în primă instanță, cererea a fost respinsă de către instanța fondului cu motivarea că nu există contradicții între buletinul de analiză toxicologică și raportul de expertiză medico-legală întocmit în cursul judecării cauzei, însă această motivare nu fundamentează soluția de respingere a cererii în probațiune formulată de către parchet. Această cerere este justificată, respectiv pe baza împrejurării că prin raportul de expertiză medico-legală se are în vedere declarația inculpatului privind consumul de băuturi alcoolice ceea ce determină caracterului incert al concluziilor.

Așa fiind, consideră că în mod greșit s-a respins cererea de recalculare a alcoolemiei, iar instanța de apel fără a mai pune în discuție o astfel de solicitare, a respins calea de atac promovat. Solicită casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei pentru a putea fi administrată proba solicitată, întrucât este de natură a servi la stabilirea cu certitudine a valorii alcoolemiei la momentul producerii evenimentului rutier, respectiv la depistarea sa în trafic.

Apărătorul inculpatului F. I. L., solicită respingerea recursului parchetului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală. Consideră că P. ar trebui să aibă un astfel de rol și când este vorba de administrarea de probe în favoarea inculpatului, nu doar în defavoarea lui.

Inculpatul F. I. L., având ultimul cuvânt arată că este de acord cu apărătorul său.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr.100 din (...) J. T. L. a dispus, în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, raportat la art. 10 alin.1 lit.b Cod procedură penală, achitarea inculpatului F. I. L., fiul lui T. și M., născut ladata de (...) în Tg.L., județul M., CNP 1., cetățean român, studii 8 clase, elev, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în comuna C. nr.284, județul M., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din OUG 1. republicată prin OUG 6..

În baza art.192 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 650 lei RON, au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.

5. al P. de pe lângă J. Tg. L., s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale

și trimiterea în judecată a inculpatului F. I. L., cu datele de identificare din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG 1. republicată prin OUG 6..

In esență, prin actul de sesizare s-a reținut că, în data de (...), în jurul orelor 22,00 după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, respectiv două sticle de vin împreună cu un prieten, la bufetul din centrul localității L., județul M., inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca VW Golf

3, cu număr de înmatriculare (...), pe care l-a condus pe drumul public, până la locuința prietenului său, care locuiește în această localitate. I. ce prietenul său a coborât din autoturism, inculpatul s-a întors spre centrul localității, cu intenția de a merge acasă, la locuința sa din localitatea C.

În momentul în care a ajuns în centrul localității L., un autoturism marca Opel Vectra, cu numărul de înmatriculare (...), condus de numita G. Ana I.a, ieșind din parcare, nu i-a acordat prioritate autoturismului condus de învinuit, fapt ce a dus la tamponarea celor două autoturisme.

În urma impactului, autoturismele au fost avariate, dar nu a rezultat vătămarea corporală a vreunei persoane.

În urma sesizării organelor de poliție, s-a procedat la testarea cu fiola alcool- test, a celor doi conducători auto, după care învinuitului i s-au recoltat probe biologice.

Așa cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică, nr. 191019/(...), emis de S. M.-legal J. B. M., la prima recoltare, care s-a efectuat la ora

22,40, inculpatul avea o alcoolemie de 1,00 g/l, iar la a doua recoltare, la ora 23,40, inculpatul avea o alcoolemie de 0,85 g/l.

In probațiune, instanța a admis și administrat proba testimonială; de asemenea a fost încuviințată și efectuarea unei expertize medico-legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei inculpatului.

Trecând la soluționarea cauzei în baza probațiunii administrate, instanța a reținut în fapt următoarele:

Inculpatul F. I.-L. este posesor al permisului de conducere categoria B, iar la data de (...), în jurul orelor 22,00 după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, respectiv două sticle de vin împreună cu un prieten, la bufetul din centrul localității L., județul M., inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca VW Golf 3, cu număr de înmatriculare (...), pe care l-a condus pe drumul public, până la locuința prietenului său, care locuiește în această localitate. I. ce prietenul său a coborât din autoturism, inculpatul s-a întors spre centrul localității, cu intenția de a merge acasă, la locuința sa din localitatea C.

În momentul în care a ajuns în centrul localității L., un autoturism marca Opel Vectra, cu numărul de înmatriculare (...), condus de numita G.

Ana I.a, ieșind din parcare, nu i-a acordat prioritate autoturismului condus de învinuit, fapt ce a dus la tamponarea celor două autoturisme.

În urma impactului, autoturismele au fost avariate, dar nu a rezultat vătămarea corporală a vreunei persoane.

În urma sesizării organelor de poliție, s-a procedat la testarea cu fiola alcooltest, a celor doi conducători auto, după care învinuitului i s-au recoltat probe biologice.

Așa cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică, nr. 191019/(...), emis de S. M.-legal J. B. M., la prima recoltare, care s-a efectuat la ora

22,40, inculpatul avea o alcoolemie de 1,00 g/l, iar la a doua recoltare, la ora 23,40, inculpatul avea o alcoolemie de 0,85 g/l.

Starea de fapt menționată și vinovăția inculpatului sunt dovedite parțial cu proba testimonială, cu declarațiile inculpatului și cu restul probatoriului din faza de urmărire penală și judecată.

În faza de judecată s-a solicitat de către inculpat și a fost încuviințată de către instanță efectuarea unei expertizei medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei inculpatului, în concluziile acesteia arătându-se că, după calculul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiză, ținând cont atât de consumul de băuturi alcoolice declarat cât și de faza toxico-cinetică raportată la intervalul de timp existent între evenimentul rutier și prima recoltare, stabilește că la ora evenimentului rutier inculpatul F. I. L. putea avea o alcoolemie mai mică de 0,80 g%O, cu o valoare teoretică apropiată de 0,41 g%O, alcoolemie.

Din declarația inculpatului (f. 12-13) rezultă că a băut 500-6000 ml vin cu mai multe persoane de la orele 21,15 până la orele 21,45, când a plecat din local. La scurtă vreme după ce s-a deplasat cu autoturismul, după circa 30 de metri a avut loc incidentul rutier. Înainte de a consuma alcool a mâncat acasă. În fața instanței a contestat alcoolemia, solicitând recalcularea ei.

Martorul B. G. (f. 14-15) a arătat că a băut cu inculpatul cam 500-600 ml de vin. Cam pe la orele 21 au început să bea. Au băut până pe la orele

21,50 când inculpatul a plecat cu mașina și a avut evenimentul rutier. Atât inculpatul cât și el au băut o singură sticlă împreună de J.

Martorul F. I. (f.29) arată că a băut cu inculpatul de la orele 21 fără câteva minute, respectiv până la orele 22 fără câteva minute. S-au băut două sticle de vin în trei oameni.

Martorul D. R. I. (f.30), aflat în autoturismul implicat în accidentul cu autoturismul condus de către inculpat, arată că în jurul orelor 22 s-a produs evenimentul rutier.

Martora F. M. (f.44), a arătat că inculpatul a mâncat acasă în jurul orelor 18-19, nu mai ține minte ce a mâncat acasă, nu a mâncat chiar o farfurie de mâncare.

Din adeverința medicală de la fila 43 rezultă că inculpatul are 60 de kg

și a înălțime de 1,78 cm.

Prin raportul de expertiză medico-legală privind un calcul retroactiv al alcoolemiei inculpatului (f.34-35), în concluziile acesteia se arată că, la momentul producerii accidentului, inculpatul avea o alcoolemie teoretică apropiată de 0,41 g%0 A. rezultat este condiționat de verosimilitatea și certitudinea probării împrejurării că inculpatul a băut în intervalul 21,15 -

21,45 vin în cantitate de 500-700 mg cu o tărie de 14 - 15 gr cu aport alimentar. La o greutate a inculpatului de 58-60 kg și la o înălțime de 1,70-

1,75 cm.

Prin prisma probatoriului de mai sus, instanța constată că toate variabilele luate în calcul cu ocazia recalculării alcoolemiei s-au dovedit.

Astfel s-a dovedit că inculpatul a băut în perioada orelor 21 - 22; după ce în prealabil a consumat mâncare, și s-a dovedit cantitatea de produse alcoolice consumate.

Totodată s-au dovedit aspectele fizice ale acestuia luate în calcul cu ocazia efectuării expertizei, situație în care, nu pune la îndoială rezultatele expertizei întocmite.

Se reține că o sticlă de J. are o alcoolemie de 12,60 informație publică, accesibilă pe internet.

Accidentul s-a produs după orele 22,05 minute, respectiv în jurul orelor 22 fără câteva minute, până în orele 22 și 2-3 minute; acest lucru rezultă din procesul-verbal încheiat de către organele de poliție, ele fiind sesizate de accident la orele 22,05 minute, când inculpatul a sesizat verbal despre producerea accidentului. (f. 5 dosar u.p.)

Se reține că Ministerul Public a cerut o nouă expertiză în cauză, pe care instanța în prima fază a admis-o, după care, prin prisma probatoriului administrat a revenit asupra ei în condițiile art. 125 Cod procedură penală, deoarece instanța nu are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză. Totodată această expertiză nu a fost necesar și nu este necesar a fi supusă avizării Comisiei superioare medico-legale, în condițiile art.24 din OG 1., expertiza necuprinzând concluzii contradictorii celor cuprinse în alte acte medico-legale, deoarece această expertiză a ținut cont de datele alcoolemiei din Buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie

191019/(...) (f. 6 dosar u.p.). În funcție de datele din acest buletin s-a recalculat alcoolemia inculpatului.

Din buletinul de analiză anterior menționat rezultă alcoolemia inculpatului la circa 40 de minute, respectiv o oră și 40 de minute după producerea accidentului.

Un aspect de reținut este că în condițiile art. 15 din HG 774/2000, de aplicare a OG 1., o nouă expertiză medico-legală se efectuează la același institut de medicină legală, respectiv la I. de medicină legală din C.-Napoca.

În condițiile art.9 și 17 din HG 774/2000, de aplicare a OG 1., în caz de necompetență teritorială, institutul de medicină legală își poate declina competența, în favoarea celui competent. Ca urmare, în contextul în care din probatoriu nu rezultă elemente noi diferite de cele existente în dosar la data efectuării prezentei expertize privind recalcularea alcoolemiei, și ținând cont că același serviciu ar urma să efectueze o nouă expertiză, nu se impune efectuarea altei expertize în cauză.

Un aspect important în economia probatoriului este că la circa 40 de minute după accident, inculpatul avea o alcoolemie de 1%o, iar după circa o oră și 40 de minute avea 0,85%0, respectiv alcoolemia era în scădere.

La momentul producerii accidentului inculpatul avea 0,41 g/l alcool pur în sânge, între această alcoolemie și cea necesară pentru ca fapta să fie infracțiune este o diferență de 0,39 g/l.

Raportat la materialele de specialitate în domeniu, dincolo de concluziile expertizei, în materia stabilirii alcoolemiei tratatele de specialitate rețin că alcoolemia reprezintă concentrația sanguină de etanol consecutivă ingestiei de băuturi alcoolice. După administrarea unei doze de alcool, curba alcoolemiei urmează două faze clasice; creșterea rapidă a alcoolemiei datorată absorbției digestive și scăderea alcoolemiei datorită excretei mai ales a metabolizării alcoolului. Alcoolul se absoarbe rapid și poate fi depistat în sânge după 20-30 de minute uzual. Alimentele pot însă întârzia absorbțiacu 1-2 ore. Absorbția gastrică a etanolului depinde de o serie de factori: tipul băuturii, concentrația de alcool, conținutul gastric, etc. eliminarea este independentă de concentrație. O. uman poate metaboliza 5 -

10 grame/oră, odată ce nu mai bea, nivelul sanguin scade cu 10-25 mg/dl/oră. La consumatorii cronici viteza de metabolizare este mai mare. Pentru dispariția completă alcoolului etilic din sânge la o alcoolemie de 100 mg/dl (1 %0 sunt necesare 6-7 ore, cu condiția stopării consumului de alcool.)

Ca urmare a acestor date științifice și văzând rezultatele expertizei, constatând că alcoolemia era în descreștere, punctul maxim fiind 1 iar al doilea 0,85 instanța a constatat că la momentul producerii accidentului inculpatul avea o alcoolemie sub 0,8 %o situație în care fapta acestuia nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG 1. republicată prin OUG 6.. Fapta inculpatului este o contravenție sancționată de OUG 1.. situație în care fapta există, dar nu este prevăzută de legea penală.

Față de toate considerentele arătate anterior, în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, raportat la art.10 alin.1 lit.b Cod procedură penală, instanța a dispus achitarea inculpatului F. I. L., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din OUG 1. republicată prin OUG 6..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă J. T. L. solicitând desființarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului F. I. L. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art.87 alin.1 din OUG 1. republicată prin OUG 6..

În motivarea apelului declarat în cauză s-a arătat că prima instanță a administrat în mod necorespunzător probațiunea solicitată și încuviințată referitoare la calcularea alcoolemiei pe care a avut-o inculpatul F. I. L. în momentul producerii accidentului, astfel că în mod eronat a ajuns la concluzia că la ora evenimentului rutier inculpatul ar fi avut o alcoolemie mai mică de 0,8 gr.%o.

Examinând apelul în baza motivelor invocate, tribunalul a reținut următoarele:

Ca stare de fapt prin actul de trimitere în judecată s-a reținut în sarcina inculpatului F. I. L. că în data de (...) în jurul orelor 22,00, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice la bufetul din centrul localității L., s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală pe care l-a condus pe drumurile publice până la locuința prietenului său care domiciliază în această localitate. S-a menționat că inculpatul s-a întors spre centrul localității L. și în momentul în care a ajuns aici a intrat în coliziune cu un autoturism marca Opel Vectra condus de numita G. I.a Ana, care ieșea din parcare, aceasta din urmă neacordând prioritate autoturismului condus de inculpat.

În urma sesizării organelor de poliție s-a procedat la testarea inculpatului cu fiola alcooltest, după care acestuia i s-au recoltat probe biologice de sânge. Din buletinul de analiză toxicologică existent în dosarul de urmărire penală, rezultă că la prima recoltare care s-a efectuat la ora

22,40, inculpatul avea o alcoolemie de 1 gr. %o iar la a doua recoltare, la ora 23,40 avea o alcoolemie de 0,85 gr. %o.

Susținerile inculpatului F. I. L. în sensul că ar fi băut 500-600 ml de vin înainte de producerea evenimentului rutier au fost confirmate de către martorii B. G., F. I., D. R. I..

A.e aspecte referitoare la cantitatea de alcool consumată de către inculpat precum și acelea referitoare la ora la care se susține că s-ar fi consumat băuturile alcoolice (vin), dar și adeverința medicală din care rezultă că inculpatul are o greutate de 60 de kg și o înălțime de 1,78 cm au fost luate în considerare atunci când s-a procedat la calcularea retroactivă a alcoolemiei, astfel că prin raportul de expertiză medico-legală dispus a fi efectuat în cursul cercetării judecătorești, s-a stabilit că la ora evenimentului rutier inculpatul putea avea o alcoolemie mai mică de 0,80 gr. %o cu o valoare teoretică apropiată de 0,41 gr. %o.

Tot din conținutul raportului de expertiză medico-legală menționat mai sus rezultă că calculul teoretic efectuat prin aplicarea ecuației lui W. a evidențiat o neconcordanță între alcoolemia teoretică rezultată din datele de consum declarat de către inculpat și valorile certe stabilite la analiză, neconcordanță care poate fi determinată de un consum de băuturi alcoolice mai mic decât cel declarat.

Având în vedere aceste concluzii precum și împrejurarea că probațiunea administrată în cauză a evidențiat că toate variabilele luate în calcul cu ocazia recalculării alcoolemiei pe care a prezentat-o inculpatul au fost dovedite, tribunalul consideră că, concluzia la care a ajuns instanța de fond care a constatat că la momentul producerii evenimentului rutier inculpatul avea o alcoolemie sub 0,8 gr. %o este justificată.

În consecință, soluția de achitare pronunțată față de inculpatul- intimat F. I. L. cu privire la infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG 1. republicată prin OUG 6. pe considerentul că fapta nu este prevăzută de legea penală este legală și temeinică, drept pentru care tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă J. T. L. în temeiul art.379 pct.1 litera b Cod procedură penală împotriva Sentinței penale nr. 100/(...) a

J.ecătoriei Tg. L..

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen legal P. de pelângă Tribunalul Maramureș solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.

S-a arătat că din probațiunea administrată în cursul urmăririi penale și în fața instanței de fond rezultă cu certitudine că inculpatul a comis infracțiunea reținută în sarcina sa

Consideră că proba esențială care stă la baza hotărârii de achitare se bazează pe date nereale care nu corespund cu probațiunea administrată în cauză și nu se coroborează cu celelalte probe.

Inculpatul a recunoscut că a consumat alcool și apoi a condus autoturismul pe drumurile publice, nu a contestat alcoolemia stabilită prin buletinul de analiză toxicologică alcoolemie, după care în fața instanței a solicitat recalcularea alcoolemiei.

Consideră că sunt denaturate concluziile expertizei deoarece pornesc eronat de la date nereale.

S-a luat în calcul ora 21,50 ca oră a producerii evenimentului rutier, deși din procesul-verbal de constatare și declarația martorului D. I. R. reiese că acesta a avut loc la ora 22,00, poliția fiind sesizată la 22,05.

De asemenea s-a avut în vedere consumul de alcool declarat de inculpat, care nu avea niciun interes să declare un consum de alcool mai mare decât cel real, dar există neconcordanțe între declarația inculpatului și declarațiile martorilor cu privire la cantitatea de alcool consumată.

Totodată s-a luat în considerare aportul alimentar declarat de inculpat și mama sa în fața instanței de judecată, cu toate că din buletinul de examinare clinică a inculpatului reiese că inculpatul a declarat că nu a mâncat nimic.

În condițiile în care inculpatul a consumat alcool fără aport alimentar consistent, concomitent sau anterior consumului de alcool este posibil ca absorbția alcoolului în sânge să fi fost mai rapidă, iar alcoolemia anterioară prelevării probelor biologice să fi fost chiar mai mare decât cea stabilită la momentul primei recoltări.

Martorul D. R. I. a declarat că inculpatul prezenta semne vizibile ale stării de ebrietate și că a fost testat cu o fiolă alcoolscop care s-a înverzit în proporție maia mare de 50%, aspecte care pun sub semnul întrebării valoarea alcoolemiei stabilită în urma calculului retroactiv.

În vederea lămuririi cauzei instanța de apel trebuia să încuviințeze efectuarea unei noi expertize, dar pentru a nu-l priva pe inculpat de un grad de jurisdicție s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauze, conform prevederilor art.38514 C.pr.penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru următoarele considerente.

Astfel instanța de fond și cea de apel au reținut o stare de fapt corectă, susținută de probele administrate.

A rezultat din ansamblul probator că la data de (...), în jurul orelor

22,00 inculpatul F. I. L. a condus pe drumurile publice autoturismul cu nr.de înmatriculare (...), după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, respectiv vin, împreună cu un prieten, la bufetul din centrul localității L., județul M., însă alcoolemia la momentul conducerii autoturismului pe drumurile publice nu a depășit limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Expertiza medico-legală calcul retroactiv al alcoolemiei a pornit de la următoarele date: consumul a 500-700 ml vin cu o tărie de 14-15 grade, în intervalul orar 21,15-21,45 în data de (...), cu aport alimentar, eveniment rutier produs la ora 21,50, recoltare probe de sânge la ora 22,40 și 23,40, greutatea corporală 58-60 kg și înălțimea de 170-175 cm.

În expertiză se menționează că calculul matematic s-a efectuat pe baza datelor certe (valorile alcoolemiilor stabilite la analiză, orele recoltărilor, greutatea corporală și înălțimea inculpatului) și a declarației referitoare la consumul de băuturi alcoolice și alimente raportate la intervale orare precise, ținând seama de faza toxicocinetică și de intervalul de timp între evenimentul rutier și prima recoltare.

Curtea constată că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei noi expertize de calcul retroactiv al alcoolemiei câtă vreme datele esențiale luate în considerare nu sunt schimbate.

Astfel greutatea și înălțimea inculpatului sunt aceleași, cantitatea de alcool consumată este aceeași, orele de recoltare a probelor biologice și valorile alcoolemiei stabilite pe baza probelor recoltate sunt aceleași.

Este adevărat că în expertiză s-a reținut un consum de alcool în intervalul orar 21,15-21,45 și eveniment rutier produs la ora 21,50, iar în buletinul de examinare clinică este consemnat consum de alcool în intervalul orar 21,25-21,55, însă se observă că aceste diferențe sunt minime,de circa 10 minute, fiind păstrată diferența de 5 minute între momentul încheierii consumului de alcool și evenimentul rutier.

În ce privește susținerea că s-a luat în considerare aportul alimentar declarat de inculpat și mama sa în fața instanței de judecată, cu toate că din buletinul de examinare clinică a inculpatului reiese că inculpatul a declarat că nu a mâncat nimic, acest aspect a fost lămurit în recurs, prin efectuarea unei completări la raportul de expertiză medico-legală calculul retroactiv al alcoolemiei.

Potrivit acestei completări aflate la f.15 din dosarul instanței de recurs la ora evenimentului rutier inculpatul putea avea o alcoolemie de 0,62 g/l alcool pur în sânge, în situația în care aportul alimentar a avut loc în jurul orei 18,30 și nu concomitent cu consumarea alcoolului.

Este greu de crezut că dacă la ora 21,50 alcoolemia era de 0,62 g/l alcool pur în sânge, la ora 22, după 10 minute, aceasta ar fi depășit limita legală de 0,80 g/l, în timp ce la ora 22,40 valoarea certă a alcoolemiei a fost de 1 g/l.

Susținerea inculpatului că a consumat alimente la ora 18,30 este una rezonabilă și credibilă, neputându-se accepta că la vârsta sa inculpatul nu ar fi consumat alimente o perioadă mai îndelungată de timp, după care ar fi mers în oraș, ar fi stat circa 3 ore de asemenea fără să mănânce apoi ar fi consumat alcool tot fără aport alimentar.

Din raportul de reținere a permisului de conducere f.9 dosar u.p. reiese că acest act a fost întocmit la data de (...) ora 22, iar din procesul verbal de la f.5 reiese că agentul de poliție a fost sesizat verbal de către inculpat la ora 22,05 despre accidentul în care a fost implicat.

Dacă evenimentul rutier avea loc la ora 22 raportul de reținere nu putea fi întocmit la aceeași oră, fiind evident că au trecut câteva minute între momentul impactului și cel la care au fost înștiințate organele de poliție și raportat la acest act ar rezulta că evenimentul rutier a avut loc anterior orelor 22.

Martorul D. R. I. a declarat că accidentul a avut loc aproximativ în jurul orelor 22, declarație menținută în fața instanței unde a învederat că nu poate preciza minutul la care a avut loc evenimentul rutier.

Expresia „aproximativ în jurul orelor 22"; poate fi înțeleasă fie cu câteva înainte fie cu câteva minute după ora 22.

În consecință, având în vedere că nu se poate stabili cu exactitate ora la care a condus inculpatul și a avut loc evenimentul rutier, că la ora 21,50 acceptată de inculpat ca fiind ora la care a condus și a avut loc accidentul, declarație ce se coroborează cu cea a martorului B. G. f.14 fond, alcoolemia sa nu depășea limita legală, curtea reține că și în situația în care o nouă expertiză ar stabili că la ora 22, ora susținută de acuzare ca fiind ora evenimentului rutier, valoarea alcoolemiei inculpatului depășea limita legală, nu se va putea dispune condamnarea acestuia, întrucât orice dubiu profită inculpatului, în cazul de față existând dubiu cu privire la ora exactă a evenimentului rutier.

În consecință apare ca inutilă trimitere cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei noi expertize de calcul retroactiv al alcoolemiei.

Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b

C.pr.penală ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș împotriva deciziei penale nr. 262/A din 14 decembrie 2010 a T.ui M..

În baza art.189 C.pr.penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, în favoarea av.Dobai G. C..

În baza art.192 alin.3 C.pr.penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU A.E MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș împotriva deciziei penale nr. 262/A din 14 decembrie 2010 a T.ui M..

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, în favoarea av.Dobai G. C..

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2011.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

G.

L. M. ANA C. M. R.

M. B.

Red.L.M./C.A.N. (...)/4 ex.

J..apel:A.Soare-Farc; C.Liheț

J..fond: M.D.F.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 686/2011, Curtea de Apel Cluj