Decizia penală nr. 159/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR. 159/A/2011
Ședința publică din 28 septembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : C. V. JUDECĂTORI : A. D. L. GREFIER : T. G.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR : ANEM. CIREAP
S-au luat spre examinare apelurile declarate de către P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ, inculpatul C. I. și partea civilă M. T. împotriva sentinței penale nr.139/2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Tribunalul Harghita, pentru săvârșirea infracțiunii de omor în forma tentativei, prev. de art.20 rap. la art.174 C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av. G. I. D. din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpatul C. I. și partea civilă M. T.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului C. I. depune o scrisoare medicală, din care rezultă că inculpatul este internat în S. Clinic de P. O. B., solicitând a se constata neîndeplinită procedura de citare cu inculpatul.
De asemenea, apărătorul inculpatului C. I. solicită îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea anterioară de ședință, întrucât s-a cosemnat în mod greșit că apărător desemnat din oficiu al inculpatului este av. M. G.
Reprezentanta P. apreciază că ar fi un viciu de procedură dacă este internat la o unitate medicală la care inculpatul nu a fost citat, dar câtă vreme apărătorul din oficiu a luat legătura cu inculpatul, conform dispozițiilor Legii nr. 202 nu se impune citarea și de la unitatea medicală. Constată că apărătorul inculpatului a luat legătura cu acesta și familia sa, deoarece a depus la dosar înscrisuri medicale pe care doar inculpatul putea să le dețină, inculpatul având cunoștință despre prezentul termen de judecată.
Apărătorul inculpatului C. I. solicită a se avea în vedere că la dosar există apelul inculpatului, cu privire la care există dubii că a fost întocmit de acesta, deoarece a suferit traume la brațe, ce nu au fost vindecate, deci inculpatul nu avea posibilitatea de a redacta apelul, care de fapt nici nu este în favoarea sa.
Curtea, deliberând, din oficiu dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în antetul încheierii de ședință de la termenul anterior de judecată, unde în mod eronat s-a preluat completul de recursuri și nu cel de apeluri, completul în cauză fiind în fapt format din Președinte A. D. L. și Judecător C. V.. De asemenea, dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea de ședință anterioară, în sensul că prezenta cauză este un apel și nu un recurs cum greșit s-a redactat și că apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului se numește G. I. D. și nu M. G.
Ca atare, constată îndeplinită procedura de citare cu inculpatul C. I., având în vedere dispozițiile art. 291 alin. 1 C.pr.pen., fiind evident că apărătorul din oficiu a luat legătura cu inculpatul, iar acesta are cunoștință despre procesul care se judecă, având în vedere și că apărătorul a depus la dosar scripte medicale eliberate personal inculpatului.
Nefiind alte incidente procedurale, Curtea pune în discuția părților excepția competenței ridicat în motivele de apel de către P., deoarece discutarea competenței instanței de apel, a instanței competente să judece apelurile, are prioritate față de discutarea chestiunii vizând persoana care a scris declarația de apel a inculpatului.
Reprezentanta P., susține că raportat la stadiul procesual competența de soluționare a apelurilor revine Curții de A. S., întrucât prin încheierea penală nr. 4006/29 iunie 2005 a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a admis la acea dată cererea de strămurare a inculpatului. D. soluționarea apelului de Curtea de A. S. s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, dispunându-se regulator de competență prin încheierea din data de 20 ianuarie 2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție și stabilirea competenței în acest sens în favoarea T.ui C., din aceeași încheiere rezultând și necompetența Curții de A. C. de soluționare a apelurilor formulate. În aceste condiții, solicită declinarea competentei de soluționare a apelurilor declarate în cauză în favoarea Curții de A. S., ca efect al încheierii de strămutare.
Apărătorul inculpatului C. I. apreciază că, competența de soluționare a apelurilor declarate în cauză aparține Curții de A. C., soluția fiind pronunțată pe fond de către Tribunalul Cluj, astfel că neexistând altă cerere de strămutare, cauza trebuie să-și urmeze cursul firesc.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 139 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.(...) s-a respins excepția nulității urmăririi penale invocată de inculpatul C. I.
În baza art.334 C.p.pen. s-a admis cererea inculpatului C. I. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor, prev.de art.20 C. rap.la art.174 C. în infracțiunea de vătămare corporală, prev.de art.181 C.
În baza art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.f C.p.pen. a încetat procesul penal împotriva inculpatului C. I., fiul lui Ș. și Ana, născut la (...), în G.ni, jud.H., cetățean român, studii superioare, dom. în M. C., str. S. M. nr.28, jud.H., f.f.l. în com. B. nr.16 jud.Covasna, fără antecedente penale, CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art.181 C., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor prev. de art.20 C. rap la art.174 C.
S-a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv în prezenta cauză începând cu data de (...) și până la data de (...).
În baza art.346 al.4 C.p.pen. s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă M. T.
S-a stabilit în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.
În baza art.192 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva sentinței menționate au declarat apel partea vătămată M. T., inculpatul C. I. și P. de pe lângă Tribunalul Cluj.
Examinând competența Curții de A. C. de a soluționa apelurile declarate se constată următoarele:
Inițial a fost sesizat prin rechizitoriu ca primă instanță Tribunalul
Harghita, dar la data de 7 mai 2004 prin încheierea nr.13 /. Curtea de A. T. a admis cererea de recuzare a tuturor judecătorilor T.ui H. și a desemnat Tribunalul Mureș ca instanță competentă să soluționeze cauza.
De la Tribunalul Mureș, competența de soluționare în prima instanță a cauzei a fost strămutată la Tribunalul Cluj, prin încheierile nr.3167/ 9 iunie
2004 și 3168 /9 iunie 2004 ale Inaltei Curți de C. și J.
Tribunalul Cluj a soluționat cauza pe fond prin sentința penală nr.285/25 aprilie 2005 ce a fost apelată la Curtea de A. C., însă prin încheierea nr.4007/29 iunie 2005 , pronunțată în dosar nr.3057/2005, I. a strămutat judecarea cauzei la Curtea de A. S.
Curtea de A. S. a soluționat apelul inculpatului dar prin decizia penală nr.770/(...) I. a admis recursurile declarate împotriva deciziei date în apel și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.
Așadar sentința pronunțată în această rejudecare a fost atacată cu apelurile de față.
Curtea de A. C. apreciază că nu este competentă să judece apelurile declarate datorită faptului că anterior judecarea apelurilor în această cauză a fost strămutată la Curtea de A. S.
Strămutarea cauzei de la o instanță la alta are caracter definitiv, prin urmare scoate pentru totdeauna din competența instanței soluționarea acelei cauze, astfel încât revenirea acesteia în același ciclu procesual ca urmare a desființării sau casării cu trimitere spre rejudecare nu face ca strămutarea să nu mai fie incidentă.
În acest sens este de observat că legea de procedură nu a legiferat nici un „remediu"; procesual care să anihileze efectele strămutării, bineînțeles cu excepția unei alte cereri de strămutare.
Dintr-o altă perspectivă, nu este permis judecătorului cauzei să prezume că prin simplul fapt al reîntoarcerii cauzei într-un ciclu procesual anterior ar fi dispărut motivele ce au determinat anterior strămutarea cauzei și că ar fi necesară o altă strămutare care să mențină efectele primei strămutări, fiindcă legea nu prevede o asemenea soluție.
Incidența definitivă a efectelor unei strămutări anterioare rezultă inclusiv din încheierea dată în camera de consiliu în 16 martie 2007 de către I. ce a fost sesizată cu o cerere de îndreptare a erorii materiale ce s-ar fi strecurat în conținutul minutei deciziei prin care s-a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Cluj, în motivarea cererii petentul inculpat arătând că în cauză s-a dispus strămutarea judecării cauzei de la Curtea de A. C. la Curtea de A. S. astfel încât instanța de recurs ar fi trebuit să dispună rejudecarea cauzei în primă instanță de către Tribunalul Suceava; instanța supremă a respins ca nefondată cererea de îndreptarea erorii materiale cu motivarea că strămutarea invocată de petent privea numai judecarea cauzei în apel, ca atare Tribunalul
Cluj rămâne competent să judece în primă instanță.
Similar, Curtea de A. S. rămâne competentă să judece apelurile declarate în cauză, fiindcă a dobândit această competență ca efect al strămutării judecării apelurilor de la Curtea de A. C., prin încheierea nr.4006/2005 a I.
Așa fiind, în baza art. 42 C.p.p. va declina în favoarea Curții de A. S. competența de soluționare a apelurilor declarate împotriva sentinței penale nr.139 /(...) a T.ui C.
Va trimite instanței competente dosarul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Declină în favoarea Curții de A. S. competența de soluționare a apelurilor declarate împotriva sentinței penale nr. 139 din 31 martie 2011, pronunțata de Tribunalul Cluj.
Trimite Curții de A. S. dosarul cauzei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 septembrie 2011 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. C. A. D. L.
T. G.
GREFIER Red.CV Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 725/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1893/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
