Decizia penală nr. 1596/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1596/R/2011
Ședința publică din data de 12 octombrie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : I. C. M.
JUDECĂTORI : M. R.
A. D. L.
G.IER : T. G.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR : ANEM. CIREAP
S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Bistrița și inculpatul S. I. împotriva sentinței penale nr. 586/(...) în dosar nr. (...) al Judecătoriei B., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art.181 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.";a"; Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului
S. I., av. C. C.-C., din Baroul Bistrița Năsăud, cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpatul S. I., părțile vătămate P. M. și B. D. și partea civilă S. C. J. de U. C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului S. I., av. N. C., care solicită a se constata încetat mandatul de asistență juridică a avocatului din oficiu și acordarea onorariului avocațial parțial.
Reprezentanta P.ui ridică excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, conform dispozițiilor art. 27 pct. 3 C.pr.pen. și în baza art. 42 C.pr.pen. solicită declinarea competenței de soluționare a recursurilor în favoarea Tribunalului B. N..
Apărătorul inculpatului S. I. depune la dosar o declarație, din care rezultă împăcarea părților. S. admiterea excepției invocate, pentru aspectele arătate de către reprezentanta parchetului.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.586 din (...) pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr.(...), în baza art. 181 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. I., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate P. M.), la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 181 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate B. D.), la pedeapsa de : 8 luni închisoare.
S-a constatat că infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal, între ele și cu infracțiunile pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin SP nr.
307/(...) a Judecătoriei B., definitivă la data de (...) prin DP nr. 48/A/(...) a
Tribunalului B.-N., precum și în termenul de încercare al pedepsei de 6 luniînchisoare aplicată prin SP nr. 316/(...) a Judecătoriei B., definitivă la data de
(...), prin neapelare.
În baza art. 83 C.penal a fost revocată suspendarea condiționată a pedepsei de 6 luni închisoare dispusă prin SP nr.316/(...) a Judecătoriei B. definitivă la data de (...), prin neapelare.
În baza art. 85 Cod penal, s-a dispus anularea suspendării condiționate a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin SP nr. 307/(...) a
Judecătoriei B., definitivă la data de (...) prin DP nr. 48/A/(...) a Tribunalului B.-
N..
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin SP nr. 307/(...) a Judecătoriei B., definitivă la data de (...) prin DP nr. 48/A/(...) a Tribunalului B.-N., în elementele ei componente și au fost repuse pedepsele în individualitatea lor, astfel:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 5 din
OUG nr. 195/2002, rep. (comisă la data de (...))
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep. (comisă la data de (...))
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiuni prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. (comisă la data de (...)).
În baza art. 36 alin. 2 rap. la art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, a fost contopită pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare și 8 luni închisoare aplicate în prezenta cauză, cu pedepsele de 2 ani închisoare, 1 an închisoare și respectiv 1 an închisoare aplicate prin S. penală nr. 307/2010, în pedeapsa cea mai grea de
2 ani închisoare.
În baza art. 40 C.penal a fost contopită pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare stabilită mai sus cu pedeapsa de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de:
- 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
S-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat conform disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008.
În baza art. 998-999 Cod civil, raportat la art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, a fost admisă în parte, acțiunea civilă formulată de P. M., domiciliat în comuna J. B., sat M. B., nr. 362, județul B.-N. și obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 7.450 lei, din care 3.450 lei reprezintă daune materiale și
4.000 lei daune morale.
În baza art. 998-999 Cod civil, raportat la art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de B. D., domiciliat în comuna J. B., sat M. B., nr. 397, județul B.-N. și obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 2.710 lei, din care suma de 1.210 lei reprezintă daune materiale și 1.500 lei daune morale.
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 modificată prin OUG nr.72/2006, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile, S. C. J. DE U. C., cu sediul în C.- N., Str. C.ilor, Nr. 3-5, jud. C., suma de 884,78 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare necesitate de vindecarea părții vătămate P. M.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 193 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă P. M. a sumei de 700 lei și către partea civilă B. D. a sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în noaptea de 2/(...) inculpatul S. I. se afla împreună cu numiții S. I. (zis C.), S. E., Jauca Teofil-V., Bloander Teofil, în localul aparținând S.C. Gold Ocean S.R.L, din com. M.-
Bîrgăului.
În jurul orei 2.30 - 3.oo, la cererea martorelor Sas I. și V. S., partea vătămată
P. M. s-a deplasat înspre pupitrul cu muzică, pentru a pune o dedicație muzicală, moment în care a trecut pe lângă grupul inculpatului.
Fără motiv, un bărbat înalt și tuns foarte scurt, identificat ulterior în persoana inculpatului, i-a aplicat părții vătămate P. M. o lovitură cu pumnul, astfel că acesta din urmă a căzut la podea. A. B. D. împreună cu B. A. au ridicat- o pe partea vătămată P. M. pentru a o duce de la locul incidentului.
Partea vătămată P. M., furioasă în urma incidentului, a revenit la inculpat și i-a aplicat lovituri, cauzându-i leziuni vindecabile în 11-12 zile de îngrijiri medicale. Inculpatul a ripostat și i-a aplicat din nou lovituri părții vătămate P. M., astfel că B. D. a intervenit pentru a aplana conflictul, moment în care inculpatul i-a aplicat și acestuia o lovitură cu pumnul în față, cauzându-i leziuni vindecabile în 21-22 zile de îngrijiri medicale.
În acel moment, de cei trei s-au apropiat atât persoane din grupul inculpatului, cât și B. A., care s-au împins reciproc, fără a se putea stabili cu certitudine și faptul că și-ar fi aplicat lovituri. Incidentul s-a finalizat prin intervenția gardienilor publici.
Conform certificatului medico-legal nr. 1276/I/a/295 din (...), partea vătămată P. M. a suferit leziuni care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur și care necesită 54-55 zile îngrijiri medicale.
Fiind audiat, inculpatul S. I. nu a recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor, arătând că a fost în seara respectivă în discotecă și pe parcursul serii la un moment dat a stat în picioare lângă masa la care erau prietenii săi și a simțit o lovitură în zona urechii și la gât. S-a dezechilibrat și a căzut în genunchi și când s-a ridicat cu ajutorul lui S. I. zis C. care îl ținea de sub braț a observat că P. M. era pornit să îl lovească în gardă și era ținut de S. I. zis C., care a intervenit, întrucât l-a observat pe P. M. că l-a lovit pe inculpat. A. din urmă a arătat în continuare că lângă P. M. stătea și B. D. care era de asemenea pregătit să îl lovească, el s-a apropiat de inculpat, iar văzând acestea S. I. l-a lovit. Imediat a încercat să iasă afară și nu știe exact de la cine dar, a mai primit niște lovituri peste picior și i-a fost spartă o sticlă în cap în timp ce trecea pe lângă bar. Inculpatul a mai precizat că nu exclude posibilitatea ca în timp ce a încercat să iasă afară să-l fi împins pe P. M. dar nu reține dacă l-a lovit, în schimb după ce a reușit să iasă afară l-a auzit pe P. M. strigând „prinde-l, să-i mai dau";. Inculpatul a mai arătat că în seara respectivă a consumat vreo două beri și 100 de grame de coniac, dar a apreciat că era destul de conștient de ce se întâmplă în jurul său.
Aceste susțineri ale inculpatului sunt confirmate parțial de martorul inculpatului S. E., care a arătat că inculpatul a fost lovit de pe la spate în zona capului de P. M., partea vătămată fiind cea care a aplicat prima lovitură. Dar între declarația acestui martor și declarația inculpatului există și numeroase contradicții, astfel inculpatul a arătat că după acea primă lovitură a căzut în genunchi pe pardoseală și a fost ajutat imediat de către S. I. C. să se ridice, iar martorul a susținut în fața instanței că inculpatul a căzut după prima lovitură cu tot corpul întins la pământ, fiind inconștient. Totodată, în timp ce martorul a declarat că P. M. după prima lovitură a plecat de acolo și nu a mai încercat să-l lovească pe inculpat, acesta din urmă a susținut că în momentul în care s-a ridicat, a observat că partea vătămată P. M. era pornit să îl lovească în gardă și era ținut de S. I. C.
Având în vedere aceste contradicții semnificative, care nu pot fi justificate doar ca urmare a trecerii unui interval de timp foarte mare (așa cum a invocatinculpatul în concluziile scrise) și ținând cont și de subiectivismul acestui martor
(văr cu inculpatul), instanța a înlăturat mărturia acestuia ca nefiind sinceră.
În concluziile scrise s-a mai susținut că nu există nici o dovadă că inculpatul a fost cel care a declanșat incidentul, acest lucru nu corespunde însă realității. Martora V. S. L. a declarat că partea vătămată P. M. a fost lovită de un bărbat înalt, tuns foarte scurt și a căzut jos, moment în care au intervenit B. D. și B. A., având loc o încăierare între cei trei și grupul din care făcea parte agresorul. Sas I. M. a fost de asemenea martor ocular la cele întâmplate și a arătat că P. M. a trecut pe lângă grupul lui S. I. pentru a ajunge la pupitrul DJ- ului și un bărbat înalt, tânăr și tuns scurt din B. Bîrgăului a lovit-o pe partea vătămată în zona feței, după care aceasta a căzut. După ce s-a ridicat cu ajutorul lui B. D., P. M. în loc să se retragă, s-a îndreptat din nou spre acel grup și a fost din nou agresat. A intervenit și B. D., care a fost lovit de tânărul, care l-a lovit și pe P. M. D. în fața procurorului, martora a recunoscut agresorul ca fiind inculpatul S. I., fiind ascultată de instanța de judecată, aceasta a arătat că nu îl recunoaște pe inculpat, însă persoana care a aplicat loviturile părților vătămate seamănă cu S. I.
Aceste declarații se coroborează și cu cele arătate de părțile vătămate, precum și de către martorul B. A., care nu a văzut prima lovitură, doar i-a zis P.
M. că a fost lovit cu pumnul de cineva, intenționând să îi ceară socoteală acelei persoane. Martorul la scurt timp l-a observat pe P. M. că era căzut și lovit de mai mulți, el l-a ajutat și la fața locului a sosit și partea vătămată B. D., iar un tânăr chel din B.-Bîrgăului i-a lovit cu pumnul atât pe P. M., cât și pe B. D., martorul recunoscând acest tânăr în persoana inculpatului.
Nu se poate reține că inculpatul S. I. ar fi acționat în legitimă apărare, așa cum a susținut, întrucât nu sunt întrunite elementele acestei cauze de înlăturare a răspunderii penale, chiar dacă și inculpatul a fost agresat în cursul acelei încăierări (suferind leziuni vindecabile în 11-12 zile de îngrijiri medicale -dar nu a depus plângere penală prealabilă), din probele administrate în cauză, rezultă fără dubiu că inculpatul a declanșat conflictul și a aplicat primele lovituri.
S. I. a mai susținut că partea vătămată P. M. nu a avut în seara aceea maxilarul rupt, întrucât a putut vorbi și în general nu a avut un comportament, care să indice că a suferit o vătămare atât de gravă. Instanța reține însă că martorul B. A. a precizat că, atunci când l-a văzut pe inculpat după prima lovitură, acesta avea gura plină de sânge și scuipa sânge. Totodată din certificatul medico-legal nr. 1276/I/a/295 din (...) (f.12) rezultă că partea vătămată P. M. a fost diagnosticată cu fractură a mandibulei, iar leziunile posibil produse prin lovire cu un corp dur pot data din 2/(...), iar mai multe persoane l- au observat pe inculpat în noaptea respectivă că l-a lovit pe P. M. în zona feței, bărbiei, existând în mod evident o legătură de cauzalitate între fapta inculpatului și urmările produse, neexistând alte elemente (lovituri din partea altor persoane) care să fi contribuit la producerea leziunilor. Chiar dacă mai mulți martori au relatat că în noaptea respectivă inculpatul P. M. a fost în măsură să vorbească, acest lucru nu este de natură să ducă la concluzia că acesta nu a avut mandibula fracturată, doar prin intermediul unei expertize medico-legale
(nesolicitată de inculpat) s-ar fi putut stabili dacă aceste leziuni îi afectau în noaptea respectivă (înainte de intervențiile medicale de fixare) capacitatea fizică de a vorbi.
În drept, faptele inculpatului S. I., constând în aceea că la data de 02/0(...)le-a aplicat părților vătămate P. M. și B. D. lovituri, rezultând leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare 54-55 zile, respectiv 21-22 zile îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de vătămarecorporală prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal, faptele fiind săvârșite în concurs real.
Față de probatoriul administrat în cauză, instanța a reținut ca deplin dovedită săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal, cu vinovăție, în forma intenției, de către inculpatul S. I., fapt pentru care, în raport de art. 52
C. a aplicat o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare infracțiune.
La individualizarea pedepsei instanța a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C., respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de art. 181 alin. 1 Cod penal ( 6 luni - 5 ani închisoare), gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În acest sens au fost avute în vedere consecințele faptelor inculpatului, reflectate prin numărul relativ mare al zilelor de îngrijiri medicale, precum și faptul că inculpatul are antecedente penale.
În consecință, în baza art. 181 alin. 1 Cod penal, instanța l-a condamnat pe inculpatul S. I. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate P. M.), la pedeapsa de : 1 an închisoare.
În baza art. 181 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate B.
D.), la pedeapsa de: 8 luni închisoare.
Instanța a constatat că infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal, între ele și cu infracțiunile pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin SP nr. 307/(...) a Judecătoriei B., definitivă la data de (...) prin DP nr. 48/A/(...) a Tribunalului B.-N., precum și în termenul de încercare al pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin SP nr. 316/(...) a Judecătoriei B., definitivă la data de
(...), prin neapelare.
În baza art. 83 C.penal s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de
6 luni închisoare dispusă prin SP nr.316/(...) a Judecătoriei B. definitivă la data de (...), prin neapelare.
În baza art. 85 Cod penal, s-a dispus anularea suspendării condiționate a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin SP nr. 307/(...) a
Judecătoriei B., definitivă la data de (...) prin DP nr. 48/A/(...) a Tribunalului B.-
N..
Instanța a dispus totodată descontopirea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin SP nr. 307/(...) a Judecătoriei B., definitivă la data de (...) prin DP nr. 48/A/(...) a Tribunalului B.-N., în elementele ei componente și a repus pedepsele în individualitatea lor, astfel:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, rep. (comisă la data de (...))
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep. (comisă la data de (...))
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiuni prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. (comisă la data de (...)).
În baza art. 36 alin. 2 rap. la art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, a contopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare și 8 luni închisoare aplicate în prezenta cauză, cu pedepsele de 2 ani închisoare, 1 an închisoare și respectiv 1 an închisoare aplicate prin S. penală nr. 307/2010, în pedeapsa cea mai grea de
2 ani închisoare.
În baza art. 40 C.penal a contopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare stabilită mai sus cu pedeapsa de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de: 2 ani închisoare.
Instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a teza a II-a
și lit. b Cod penal.
S-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat conform disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a reținut următoarele:
Potrivit disp. art.14 alin.3 C.proc.pen., repararea pagubei penale se va face potrivit legii civile, text care trebuie coroborat cu disp. art.1169 C.civ., care prevăd că cel ce formulează o pretenție în fața instanței trebuie să o dovedească. Totodată instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 998 C.civ., conform cărora orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l reface, iar potrivit art. 999 C.civ., omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și pentru prejudiciul cauzat prin imprudența sau neglijența sa.
Față de probatoriul administrat instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, prejudiciul material și moral produs părților civile P. M. și B. D., legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția inculpatului S. I.
Partea vătămată P. M. s-a constituit parte civilă în termen legal cu suma de
33.300 lei, cu titlu de despăgubiri civile din care suma de 11.000 lei reprezintă diferență între retribuția pe care a avut-o înainte de accident și retribuția pe care a încasat-o pe perioada îngrijirilor medicale suma de 1.650 lei cheltuieli efectuate cu transportul la spital, cu deplasărilor membrilor de familie care au venit la spital și l-au însoțit, cheltuieli cu spitalizarea și cu medicamentația, iar suma de
20.650 lei echivalentul calculat al sumei de 5000 E. daune morale.
Cu privire cheltuielile de spitalizarea, medicamentația și cheltuielile de transport, instanța a reținut că acestea nu au fost dovedite în nici un fel de partea vătămată P. M., instanța nefiind în măsură să efectueze o apreciere cu privire la ele.
Referitor la veniturile nerealizate de P. M., a fost audiat martorul P. D. I. , care a arătat că partea vătămată nu a muncit 3 luni, iar ziua de lucru se plătește în zona respectivă diferit în funcție de munca desfășurată: 80-100 lei ziua de coasă, 100-150 lei arat-semănat, 150-200 lei la pădure. S. asemănătoare au fost precizate și de martorul C. I., care a susținut în schimb că pentru se pot câștiga pentru transportul cu căruța și 250-300 lei pe zi.
Din declarația martorilor rezultă că P. M. are în proprietate căruță și cai și obișnuia să lucreze la diferite persoane din localitate, dar nu s-a dovedit o legătură din cauzalitate între leziunile suferite și faptul că partea vătămată nu a lucrat timp de 3 luni de zile, astfel că la aprecierea veniturilor nerealizate de aceasta, instanța a avut în vedere ca perioadă doar cele 54-55 zile de îngrijiri medicale, când este evident că partea vătămată nu a fost în măsură să lucreze. Totodată, nefiind un loc de muncă stabil și partea vătămată nedovedind o anumită periodicitate, nu se poate admite că în fiecare zi ar fi avut solicitări pentru efectuarea unor transporturi sau desfășurarea altor munci (mai ales având în vedere că muncile agricole sunt dependente de condițiile meteo și de sărbătorile religioase), astfel încât instanța a avut în vedere că P. M. a pierdut 23 de zile de muncă. Cu privire la valoarea zile de lucru, având în vedere că partea vătămată desfășura în principal transporturi cu atelajul hipo, dar desfășura și alte munci, instanța a stabilit o valoare medie de 150 lei. Rezultă astfel un prejudiciu material de 2. lei, respectiv suma de 3450 lei.
Prin fapta de vătămare corporală s-a adus atingere nu numai patrimoniului părții civile, dar și drepturilor sale personal nepatrimoniale, întrucât acesteia i-au fost produse suferințe fizice și psihice, deduse din natura leziunilor traumatice, internarea în spital.
Atât în practică, cât și în literatura de specialitate s-a apreciat că prejudiciul moral este greu de cuantificat, neexistând criterii, norme clare în acest sens, trebuie avute în vedere toate urmările evidențiate în certificatul medico-legal, precum și prin declarațiile martorilor P. D. I. și C. I., care au arătat că partea civilă P. M. a suferit foarte mult în urma altercației și intervențiilor medicale, o perioadă de timp fiind nevoită să se alimenteze doar cu paiul. Instanța a apreciat că suma de 4.000 lei este suficientă pentru a compensa suferințele îndurate de partea vătămată, mai ales că despăgubirile morale nu trebuie să constituie o modalitate de îmbogățire.
Față de cele arătate mai sus, instanța în baza art. 998-999 Cod civil, raportat la art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, a admis în parte, acțiunea civilă formulată de P. M. și a obligat inculpatul să plătească părții civile suma de
7.450 lei, din care 3.450 lei reprezintă daune materiale și 4.000 lei daune morale.
Partea vătămată B. D. s-a constituie pane civilă în termen legal cu suma de
10.860 lei, compusă din următoarele sume: 2.200 lei diferență între retribuția avută înainte de accident și retribuția încasată pe perioada îngrijirilor medicale,
400 lei cheltuieli de spitalizare și medicamentație și 8.260 lei (echivalentul calculat a 2.000 euro) reprezentând daune morale.
S-au depus la dosarul cauzei chitanțe (f.24-27) eliberate la data de (...) de S. J. B.-N. pe numele lui B. D., acestea certifică încasarea sumei totale de 110 lei pentru diferite investigații medicale (de menționat că chitanțele de la filele 24 și
27 sunt identice și a fost avută în vedere de instanță doar o singură dată.).
Cu privire la veniturile nerealizate, instanța a reținut că au fost audiați aceiași martori P. D. I. și C. I. și pentru considerentele mai sus expuse nici la această parte vătămată instanța nu poate avea în vedere că din cauza agresiunilor B. D. nu a muncit 2 luni de zile, așa că a acordat despăgubiri aferente a 10 zile de lucru. În cazul acestei părți vătămate, având în vedere că nu lucrează și pentru transport cu atelajul hipo, fiind preponderente alte munci agricole, pe care le desfășoară, instanța a avut în vedere o valoare medie de 110 lei pentru ziua de lucru, rezultând suma de 1100 lei.
Instanța a apreciat că față de numărul de îngrijiri medicale și de consecințele faptei inculpatului, suma de 1500 lei este suficientă pentru a compensa suferințele fizice și psihice, prin care a trecut partea vătămată.
Având în vedere cele menționate, în baza art. 998-999 Cod civil, raportat la art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de B. D. și l-a obligat pe inculpatul S. I. să plătească părții civile suma de 2.710 lei, din care suma de 1.210 lei reprezintă daune materiale și
1.500 lei daune morale.
În urma altercației partea vătămată P. M. a fost internată în perioada 03 -
(...) la S. C. J. de U. C. - C. de chirurgie maxilo-facială, astfel că această instituție s-a constituit parte civilă cu suma de 884,78 iei, reprezentând cheltuieli de spitalizare (f. 15-16).
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 modificată prin OUG nr.72/2006, instanța a admis acțiunea civilă și l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile, S. C. J. DE U. C., suma de 884,78 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare necesitate de vindecarea părții vătămate P. M.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 193 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă P. M. a sumei de 700 lei și către partea civilă B. D. a sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli judiciare. În acest sens este de reținut că părțile civile au solicitat suma de 900 de lei fiecare, fiind depuse și chitanțe doveditoare cu privire la achitarea onorariului avocațial, dar față de faptul căacțiunea civilă a fost admisă doar în parte, instanța a apreciat că se impune obligarea inculpatului la plata doar a unei părți din cheltuielile judiciare efectuate de părțile civile.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria
Bistrița și inculpatul S. I., criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.
Din datele de la dosar rezultă că hotărârea atacată a fost pronunțată la data de (...), după intrarea în vigoare a Legii nr.202/2010, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art.27 pct.3 C. competența de a judeca recursurile împotriva sentințelor pronunțate de judecătorii privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a părții vătămate, revine tribunalului.
În speța de față, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.181alin.1 C., infracțiune pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate, conform art.181 alin.2
C.
Așa fiind, în baza art.42 C. raportat la textul de lege invocat mai sus, va dispune declinarea de competență a cauzei în favoarea Tribunalului B. N..
Onorariul avocațial parțial în sumă de 50 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din FMJ.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.42 C.pr.pen. rap. la art. 27 alin. 3 C.pr.pen. declină competența de soluționare a recursurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA BISTRIȚA și inculpatul S. I. împotriva sentinței penale nr. 586/(...) a Judecătoria Bistrița în favoarea Tribunalului B. N..
Onorariul avocațial parțial în sumă de 50 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se avansează din FMJ.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. C. M. M. R. A. D. L.
T. G.
G.IER Red.M.R./S.M.D.
4 ex./(...) Jud.fond.Balbos I.S.
| ← Sentința penală nr. 91/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 234/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
