Decizia penală nr. 1599/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1599/R/2011
Ședința publică din data de 12 octombrie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : I.A C. M.
JUDECĂTORI : M. R.
A. D. L.
GREFIER : T. G.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :
ANEM. CIREAP
S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect recursul declarat de inculpatul P. I. S. împotriva sentinței penale nr. 614/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei D., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care o îmbibație alcoolică peste 0,80 g/l alcool pur in sânge, prev. si ped. de art. 87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată.
La apelul nominal făcut în cauză la prima strigare se prezintă apărătorul ales al inculpatului P. I. S., av. G. F. T., din Baroul de A. C., cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpatul P. I. S.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului P. I. S., av. P. M. E., care solicită a se constata încetat mandatul de asistență juridică al apărătorului din oficiu și acordarea onorariului avocațial parțial.
Apărătorul inculpatului P. I. S. învederează instanței că inculpatul este prezent în instanță, dar a ieșit din sala de judecată, astfel că solicită lăsarea cauzei la a doua strigare, în vederea prezentării acestuia. Arată că a discutat cu inculpatul, iar acesta nu dorește să dea declarație.
Curtea, față de precizările apărătorului inculpatului P. I. S., dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în cauză la a doua strigare se prezintă inculpatul
P. I. S., asistat de apărător ales, av. G. F. T., din Baroul de A. C., cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul P. I. S. arată că înțelege să uziteze de dreptul său legal de a nu da declarație. De asemenea, își însușește recursul declarat de către apărătorul său ales.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului P. I. S. solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și achitarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii imputate, în baza art. 10 lit. a C.pr.pen., deoarece probele administrate în mod legal în cauză nu fac dovada vinovăției inculpatului și existența infracțiunii deduse judecății, iar restul probelor administrate sunt lipsite de temeinicie.
Astfel, solicită a se avea în vedere că declarația martorului U. P. din faza de urmărire penală a fost infirmată de procuror, astfel că solicită a nu fi avută învedere, declarația martorului V. L., agentul de poliție care a întocmit procesul verbal de constatare, și care a arătat că în calitate de agent constatator u poate fi audiat în calitate de martor, raportat la dispozițiile O. MAI nr. 6., sens în care solicită și înlăturarea acestei declarații. T., solicită a se constata nulitatea absolută a declarației inculpatului din data de 9 noiembrie 2009, care a fost luată cu încălcarea dreptului la apărare, întrucât nu s-a adus la cunoștința inculpatului fapta imputată și calitatea procesuală, cu mențiunea că, chiar dacă acesta avea calitatea de făptuitor la acea dată, luarea de declarație echivalează cu ascultarea făptuitorului, existând și niște reguli procedurale în acest sens, conform dispozițiilor C.pr.pen. Mai mult, arată că inculpatului i s-a încălcat dreptul la apărare și prin faptul că acestuia i s-a spus că are dreptul să nu dea nicio declarație abia după ce a fost audiat. Cu toate că a invocat nulitatea declarației inculpatului din data de 9 noiembrie 2009, în rechizitoriu aceasta este reținută ca probă, avându-se în vedere la trimiterea în judecată a inculpatului, cu toate că nu este un acte de urmărire penală, deci nu poate fi avut în vedere. Pentru aceste motive, solicită a se înlătura această declarație, neputându-se baza hotărârea ce se va pronunța în cauză pe o astfel de probă.
Arată că a invocat și nulitatea procesului verbal de constatare a infracțiunii, întrucât acesta nu era semnat de martorul asistent, neexistând nici mențiuni cu privire la imposibilitatea semnării, deși există dispoziții imperative în acest sens în C.pr.pen.
A., de asemenea, că restul probelor administrate în cauză sunt lipsite de temeinicie, respectiv declarațiile celor șapte martori - polițiști, șoferul ambulanței și patru pompieri, întrucât acestea relatează aspecte ulterioare săvârșirii faptei și nu rezultă dacă inculpatul a condus autoturismul.
Consideră că în cauză există serioase contradicții în declarațiile martorilor asupra unor aspecte esențiale. Astfel, arată că șoferul ambulanței a declarat că pompierii l-au adus pe inculpat de la mașină, iar aceștia au arătat că polițistul V. l-a găsit și l-a adus la mașină.
Învederează și faptul că s-a solicitat în probațiune identificarea persoanei care a sunat la serviciul de urgență, în vederea audierii, stabilindu-se în final că nu se cunoaște persoana care sunat, fără însă a se indica măcar ora și data apelului telefonic, aspecte esențiale pentru apărare.
S. a se avea în vedere că în cauză probele legal administrate dovedesc aspecte ulterioare săvârșirii presupusei infracțiuni, ce nu pot conduce la condamnarea inculpatului.
În subsidiar, dacă se apreciază că aceste probe sunt concludente și dovedesc că infracțiunea a fost comisă de inculpat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și aplicarea unei pedepsei mai reduse. Consideră că pedeapsa aplicată este rezultatul greșitei interpretări a dreptului de a nu da declarație și a faptului că s-a îndrăznit invocarea unor nulități. A., totodată, că judecătorul fondului a făcut un „ușor slalom"; pentru soluționarea excepțiilor, invocând în acest sens împrejurarea că acesta a stabilit termen în cauză pentru refacerea procesului verbal de constatare, fără a stabili în concret modalitatea de refacere, iar apoi a revenit asupra acestei dispoziții. S. aplicarea dispozițiilor art. 72, 74 lit. a C.pen., având în vedere că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, are studii superioare, lucrează și are familie și copii. De asemenea, solicită a nu se interpreta că atitudinea de a nu da declarații este un afront adus instanței, ci este un drept procesual.
Dacă se apreciază că fapta există și că inculpatul se face vinovat de comiterea ei, solicită aplicarea unei pedepse orientate sub 1 an închisoare. În susținerea recursului depune concluzii scrise.
Curtea pune în vedere apărătorului inculpatului P. I. S. să pună concluzii și cu privire la solicitarea scrisă privind cheltuielile judiciare.
Apărătorul inculpatului P. I. S. consideră că suma de 1000 lei este prea mare în raport de alte cheltuieli stabilite în cauze similare, mai ales că nu există probe în acest sens.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen., cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. S. respingerea recursului și pentru solicitarea de achitare a inculpatului în baza art. 10 lit. a C.pr.pen., cât și pentru solicitarea subsidiară de reducere a pedepsei, care este neîntemeiată și nejustificată, raportat la probe, fapta comisă și conduita inculpatului. A. că nu pot fi reținute inculpatului circumstanțe atenuante, întrucât prin uzitarea de dreptul de a nu da declarații acesta și-a asumat poziția de a nu contribui la aflarea adevărului în cauză.
Referitor la excepțiile invocate de către apărătorul inculpatului, P. I. S. o parte din acestea fiind invocate parțial în faza de urmărire penală și în totalitate în fața instanței de fond, solicită a se constata că acestea sunt neîntemeiate, iar respingerea acestora este justificată. Astfel, referitor la excepția nulității absolute invocate de către apărare privind declarația olografă a inculpatului, solicită a nu fi avută în vedere deoarece aceasta este un act premergător, necesar urmăririi penale, mai ales că legea prevede ascultarea suspectului și consemnarea declarației olografe a acestuia. Consideră că încălcarea dreptului la apărare este o invocare cu rea credință a prevederilor legale, mai ales că inculpatul a fost ascultat în calitate de învinuit.
Cu privire la nulitatea procesului verbal de constatare față de lipsa semnăturii martorului asistent, solicită a se avea în vedere că această excepție a fost respinsă ca tardivă, fiind reală împrejurarea că după ce anterior s-a acordat un termen de judecată pentru refacerea acestuia, instanța de fond a revenit asupra acestei dispoziții, constatând tardivitatea nulității relative. Chiar dacă nu ar fi tardivă excepția invocată, consideră că aceasta nu are ca și consecință nulitatea procesului verbal de constatare, fiind o eroare vădită ce putea fi acoperită.
Referitor la nulitatea declarației martorului U. P., care a fost infirmată de către procuror, solicită a se reține că această declarație nu s-a avut în vedere deoarece s-a emis o ordonanță de infirmare a acesteia. Mai mult, această probă nu s-a mai administrat în fața instanței, iar apărarea nici nu a solicitat acest aspect, însă consideră că infirmarea acesteia nu poate avea ca efect lipsirea acesteia de suport probator ca mijloc de probă.
Constată că inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere atât în fața instanței de fond cât și în faza de urmărire penală, dar cu toate acestea la momentul prezentării materialului de urmărire penală acesta a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale pentru calcularea retroactivă a alcoolemiei, pe care o considere prea mare raportat la cantitatea de băuturi alcoolice consumate. A. că o astfel de cerere atestă că inculpatul nu contestă conducere autoturismului ci valoarea alcoolemiei. De asemenea, în acest sens există și buletinul de analiză, din care rezultă poziția exprimată de inculpat cu privire la consumul de băuturi alcoolice, din care rezultă că inculpatul nu a contestat că a condus autoturismul. Față de poziția inculpatului, în condițiile în care nu este indicată altă persoană și nu există nici probe în acest sens, consideră că nu se poate dispune achitarea acestuia. Mai mult, consideră că autoturismul nu putea ajunge în situația constatată de agentul constatator fără a fi condus de o persoană, iar inculpatul era singura persoană în acel loc.
Referitor la declarația martorului agent constatator, solicită a se avea în vedere că nu există dispoziții legale ce să interzică ascultarea organului constatator în această calitate, acesta consemnând împrejurările de care a luat act.
Cu privire la contradicțiile apărute în declarațiile martorilor, arată că șoferul ambulanței și pompierii s-au oprit întâmplător, pentru a acorda ajutor, declarațiile acestora fiind perfect valabile și nenăscătoare de contradicții chiar dacă aceștia nu își amintesc cu exactitate cine a fost persoana care l-a scos pe inculpat din autoturism. A. că probele administrate fac dovada clară a comiterii infracțiunii și a valorii alcoolemiei, astfel că nu se poate pronunța o soluție de achitare a inculpatului.
Nici împrejurarea că nu s-a insistat pentru a se stabili momentul sesizării prin dispecerat, cu mențiunea că inculpatul nu a explicat necesitatea acestei probe, deoarece există dovada orei la care inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest și la care i s-au recoltat probele biologice.
Pentru toate aceste motive, consideră că în mod corect în cauză s-a stabilit vinovăția inculpatului, cu respectarea dispozițiilor art. 72 C.pen., raportat la valoarea alcoolemiei, a împrejurării că a fost implicat într-un accident rutier și că nu a recunoscut sau regretat fapta comisă, astfel că solicită respingerea ca total nefondat a recursului declarat în cauză, susținerile în apărare fiind nepertinente și nejustificate.
Inculpatul P. I. S., având ultimul cuvânt, arată că achiesează concluziilor apărătorului său.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.614 din (...) pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr.(...), a fost condamnat inculpatul P. I. S. la pedeapsa de -2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică care depășește limita legală prev.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 republicată.
În temeiul art.81,82 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 4 ani.
În temeiul art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a teza II Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
În temeiul art.71 alin.ultim Cod penal s-a suspendat pe durata suspendării pedepsei închisorii executarea pedepsei accesorii.
În temeiul art.359 Cod proc.penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.83 Cod penal.
În temeiul art. 191 cod proc.penală, a fost obligat inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare în folosul statului.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de (...), în jurul orei 19,00 agenți din cadrul Poliției municipiului D., executând serviciul de patrulare, supraveghere și control al traficului rutier, au fost anunțați telefonic de către dispeceratul de serviciu că pe str. L. din D. la intersecția cu str. I.P.Reteganu s-a produs un accident de circulație soldat cu pagube materiale.
Deplasându-se imediat la fața locului, agenții de poliție au constatat că autoturismul, marca FORD FUSION cu nr.de înmatriculare (...), era scos în afara părții carosabile, pe spațiul verde dintre stradă și bordura de beton a V. S., orientat cu fața spre vale, pe direcția de mers B.-D., la volanul căruia se afla inculpatul P. I. S. ocazie cu care s-a constatat că acesta emana miros de alcool.
Deoarece inculpatul prezenta semnele specifice consumului de alcool a fost testat cu aparatul etilotest, ocazie cu care s-a depistat că inculpatul prezenta o alcoolemie de 1,22 mg alcool pur în litrul de aer expirat, conform Protocolului nr.00022 din (...) ora 19,07, context în care inculpatul a fost condus la S. municipal D., unde i s-au recoltat două probe biologice de sânge în vedere stabilirii gradului de alcoolemie.
În acest sens, din buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr.3400 din (...) al IML C.-Napoca,rezultă că inculpatul avea la ora 19,35 o alcoolemie de
2,10 g%o alcool pur în sânge, iar la ora 20,35 o alcoolemie de 2,00 grame la mie.
Starea de fapt reținută mai sus este dovedită cu procesul verbal de constatare a infracțiunii (f.4), declarațiile inculpatului(f.12-14) buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei(f.6),rezultatul aparatului etilotest(f.7), declarațiile martorilor (f.22-31,36-37).
În drept, fapta inculpatului P. I. S. care la data (...), în jurul orei 19,00 a condus autoturismul marca FORD FUSION cu nr.de înmatriculare (...) pe raza municipiului D. având în sânge o îmbibație alcoolică de peste limita legală, respectiv 2,10 grame la mie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002-republicată.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, modul concret de săvârșire, persoana inculpatului care nu are antecedente penale.
Raportat la aceste considerente, la limitele speciale prevăzute pentru această infracțiune, instanța l-a condamnat pe inculpatul P. I. S. la pedeapsa de
-2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică care depășește limita legală prev.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 - republicată;
Întrucât instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, în temeiul art.81,82 cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de
4 ani.
În temeiul art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a teza II Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
În temeiul art.71 alin.ultim. Cod penal s-a suspendat pe durata suspendării pedepsei închisorii executarea pedepsei accesorii.
În temeiul art.359 Cod proc.penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.83 cod penal.
În temeiul art.189 și 191 cod proc.penală, a fost obligat inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare în folosul statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul criticând soluția ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, inculpatul a învederat faptul că se impune achitarea acestuia întrucât nu există probe temeinice că acesta ar fi comis infracțiunea imputată.
În acest sens, s-a invocat faptul că declarația martorului U. P. a fost infirmată de către procuror, apoi martorul V., în calitate de agent de poliție nu putea fi audiat ca martor,iar inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare cu ocazia audierii sale din data de (...), astfel că această declarație este lovită de nulitate absolută.
Un alt motiv de nulitate absolută este acela că procesul verbal de constatare a infracțiunii nu este semnat de către martorul asistent, fără a se face vreo referire cu privire la motivul nesemnării procesului verbal.
Mai mult decât atât și probele administrate legal sunt contradictorii astfel că, în baza acestora nu poate fi reținută vinovăția inculpatului.
Analizând hotărârea pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
În urma administrării unui vast probatoriu, a analizei atente și detaliate a acestora, prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.
Astfel, s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, care la data
(...), în jurul orei 19,00 a condus autoturismul marca FORD FUSION cu nr. de înmatriculare (...) pe raza municipiului D. având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, respectiv 2,10 grame la mie.
În ceea ce privește excepțiile invocate pe calea recursului promovat, curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate din următoarele considerente:
Mai întâi, vom constata că inculpatului i-a fost respectat dreptul la apărare pe tot parcursul urmării penale, acesta a fost asistat de apărătorul său ales de la începutul urmăririi penale, potrivit delegației avocațiale de la dosar contractul de asistență juridică datează din data de (...), inculpatul prevalându-se de dreptul său la tăcere potrivit art.70 C. Declarația sa olografă - contestată de apărare - a fost consemnată la data de (...), fiind evident întocmită în faza actelor premergătoare și potrivit dispozițiilor art.224 C.
Apoi, inculpatul prin apărătorul său a învederat faptul că procesul verbal de cercetare la fața locului este nul deoarece nu a fost semnat de martorii asistenți și nici nu s-a consemnat motivul pentru care aceștia nu au semnat. Această apărare nu poate fi avută în vedere atâta vreme cât din conținutul actului contestat rezultă că a fost prezent martorul asistent U. Paul, cu datele de identitate stabilite. Faptul că acesta nu a semnat procesul verbal este în mod cert o eroare ce putea fi remediată și care în condițiile date, împrejurările de fapt stabilite prin coroborarea tuturor probelor administrate nu a produs nicio vătămare în cauză.
Declarația martorului U. P. aflată la fila 16 din dosarul de urmărire penală nu a fost administrată de instanța de judecată și nu a fost luată în considerare la pronunțarea hotărârii de condamnare.
În ceea ce-l privește pe martorul V. L.- agent constatator - apreciem că declarația acestuia nu este lovită de nulitate, atâta vreme cât nu există vreo normă imperativă care să interzică ascultarea acestuia în calitate de martor în cadrul procesului penal.
Instanța de fond a ținut seama la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate de toate criteriile prevăzute de art.72 C., de gradul de pericol social concret deosebit de ridicat al faptei comise, de valoarea alcoolemiei precum și de împrejurările concrete ale faptei, de persoana inculpatului, care se află la prima confruntare cu legea penală, dar care a refuzat, prin atitudinea sa să colaboreze cu organele de cercetare penală.
Așa fiind, vom constata că hotărârea pronunțată este temeinică și legală și în consecință, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C. se va respinge ca nefundat recursul declarat.
Va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei cu titlu de onorariu avocațial parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, care se avansează din
FMJ.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 C.pr.pen. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în recurs în sumă de 400 lei, sumă în care se include și onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. I. S. împotriva sentinței penale nr. 614/(...) a Judecătoriei D.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei cu titlu de onorariu avocațial parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, care se avansează din FMJ. În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în recurs în sumă de 400 lei, sumă în care se include și onorariul avocațial. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI I.A C. M. M. R. A. D. L. T. G. GREFIER Red.M.R./S.M.D. 3 ex./(...) Jud.fond. R. S.
| ← Decizia penală nr. 1872/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 97/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
