Decizia penală nr. 160/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.160/A/2011
Ședința publică din 29 septembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. G., judecător
JUDECĂTOR : M. B.
GREFIER : D. S.
P.ul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. D. S.
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul M. Z. împotriva sentinței penale nr.48/F din 27 aprilie 2011 a T.ui B.-N., pronunțată în dosar nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev.de art.6 din Legea 78/2000 rap.la art.257 alin.1 C.pen. cu aplic.art.37 lit.b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Sabadîș M., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care întrebat fiind, inculpatul arată că a trimis prin fax, adeverința medicală, pentru a justifica lipsa de la termenul anterior, sens în care depune la dosar dovada expedierii acesteia. Avea convingerea că adeverința se află la dosar, motiv pentru care nu s-a prezentat la termenul de astăzi având asupra sa actul medical. Solicită amânarea cauzei pentru angajarea unui apărător ales. Arată că a luat legătura cu d-l avocat C. A., săptămâna trecută, dar acesta i-a comunicat că, fiind un termen prea scurt, nu se poate prezenta.
Reprezentantul P. se opune amânării cauzei, având în vedere că inculpatului i s-au acordat deja două termene de judecată, astfel că avea posibilitatea să-și angajeze apărător, dacă dorea acest lucru.
Apărătorul inculpatului susține cererea de amânare, solicitând acordarea unui nou termen de judecată.
Deliberând, instanța respinge cererea de amânare a judecării cauzei formulată de inculpat pentru angajarea unui apărător ales, având în vedere că i s-au acordat două termene de judecată pentru același motiv, iar dispozițiile legale permit amânarea cauzei o singură dată pentru angajarea unui apărător.
Apărătorul inculpatului solicită în probațiune reaudierea martorilor B. N. și M. V., deoarece așa cum rezultă din declarația martorei L. M., ambii sunt rude cu denunțătorul, M. e fratele, iar B. e ginerele. Aceștia au fost audiați la instanța de fond, însă nu se precizează că sunt rude cu denunțătorul. Declarațiile celor doi martori se contrazic în privința distanței la care se aflau diverși martori față de locul unde se pretinde că s-ar fi oferit banii. În declarațiile de la instanța de fond, nu sunt lămurite aceste aspecte pe deplin și pentru respectarea dreptului la apărare, solicită reaudierea celor doi martori.
Reprezentantul P. se opune reaudierii celor doi martori, aceștia fiind audiați în faza de urmărire penală și la instanța de fond. C. dacă ar fi rude cu denunțătorul, cei doi au depus un jurământ și s-ar face vinovați de infracțiunea de mărturie mincinoasă, dacă ar declara necorespunzător adevărului.
Deliberând, instanța respinge cererea privind reaudierea martorilor B. N.
și M. V., având în vedere că aceștia au fost audiați în faza de urmărire penală și la instanța de fond, au dat declarații complete și nu se impune reaudierea pentru a se lămuri aceleași aspecte. De altfel, relația de rudenie nu este un impediment pentru audiere, care să fie prevăzut de codul de procedură penală.
Apărătorul inculpatului solicită în probațiune audierea martorilor I. Rad și M. R., care au fost propuși și la instanța de fond. M. I. Rad este membru
PSD, iar denunțătorul și soția lui au fost în audiență la el.
Inculpatul, personal, solicită audierea numiților D. I. și L. N., în calitate de martori, aceștia fiind persoane influente care pot să ateste șantajul la care a fost supus de denunțător. Nu este vinovat, nu a comis nicio infracțiune și nu poate fi condamnat pe declarații date de rudele denunțătorului. D. I. este secretarul general al PSD B., iar L. N. este președintele P. R.
Reprezentantul P. solicită respingerea cererii, apreciind că nu este pertinentă administrarea acestei probe, starea de fapt fiind pe deplin lămurită.
Apărătorul inculpatului arată că starea de fapt este lămurită de denunțător și 3 martori care sunt rude cu el.
Deliberând, instanța respinge cererile formulate, apreciind că la dosar sunt suficiente probe care au lămurit situația de fapt, inclusiv convorbirile telefonice dintre inculpat și denunțător.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea apelului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună, în principal, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen. achitarea inculpatului de sub învinuirea comiterii infracțiunii de trafic de influență. În mod greșit a apreciat instanța de fond că infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul este dovedită prin probele existente la dosar. D. denunțătorului pot fi apreciate ca fiind concludente, numai dacă se coroborează cu alte mijloace de probă obiective. În speță, pe lângă declarațiile denunțătorului, există declarațiile unor martori, care toți cu rude cu denunțătorul. Astfel, L. A. este denunțătorul, L. M., soția acestuia, L. A. V., fiul, B. N., ginerele, iar M. V., fratele. Acestea sunt singurele probe care au dus la condamnarea inculpatului. De precizat că toți martorii, rude cu denunțătorul, locuiesc în aceeași casă. Prin modul în care a relatat împrejurările comiterii faptei, denunțătorul a creat dubii cu privire la obiectivitatea sa. În privința persoanelor aflate alături de inculpat și a sumei care se pretinde că a fost dată acestuia, sunt ezitări și contradicții în declarațiile de la dosar. E. adevărat că relația de rudenie nu este un impediment pentru audiere, dar trebuie avută în vedere de instanță în analizarea declarației. S-a probat că inculpatul a cunoscut pe denunțător, problemele juridice ale acestuia din urmă, însă acțiunea de pretindere și de acceptare a sumei de bani în schimbul intervenirii pe lângă organele statului nu sunt dovedite. Nu s-a probat influența pe care inculpatul a lăsat să se creadă că o are asupra funcționarilor statului. Pentru aceste motive, nu sunt întrunite din punct de vedere obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, astfel că se impune pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art.10 lit.d C.pr.pen.
În subsidiar, solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate, ca efect alreținerii circumstanțelor atenuante prev.deart.74 C.pen. cu aplicarea art.76 lit.d C.pen. Susține că pedeapsa nu a fost corect individualizată, raportat la modalitatea de comitere a infracțiunii, împrejurările cauzei și circumstanțele personale ale inculpatului. A. este încadrat în muncă, se bucură de o bună reputație, fiind apreciat în familie și societate și este absolvent de studii superioare. Scopul preventiv și educativ al pedepsei poate fi realizat și princondamnarea la o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul P. solicită respingerea apelului declarat de inculpat canefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Din probele administrate în cauză rezultă vinovăția inculpatului, astfel înregistrările convorbirilor telefonice se coroborează cu declarațiile denunțătorului și ale martorilor audiați în cauză, motiv pentru care nu se impune pronunțarea unei soluții de achitare.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită achitarea sa, deoarece infracțiunea de trafic de influență nu există, nu este vinovat și nu poate fi condamnat pe declarațiile unei familii. De asemenea, arată că în momentul când se reține că ar fi comis infracțiunea, nu mai avea nicio funcție, fiind demis din luna august 2008.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.48 din 27 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr.(...), în baza disp. art. 257 alin.1 Cod penal, rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 37 lit. "b" Cod penal.
A fost condamnat inculpatul M. Z. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență la pedeapsa de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplic. art. 71 și 64 lit. "a" și "b" Cod penal.
Potrivit disp. art. 6/1 alin.4 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus obligarea inculpatului să restituie denunțătorului L. A., suma de 400 lei.
A fost respinse, ca nefondate, cheltuielile judiciare pretinse de denunțătorul L. A.
Acordă av. Feier Mihai suma de 200 lei cu titlu de onorariu, sumă ce s-a suportat din fondurile M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 3oo lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care, suma de 200 lei cu titlu de onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul M. Z. a deținut funcția de președinte al O. de T. a P. R. „.-E.- S. județeană B.-N. în perioada 2007 - februarie 2010.
Denunțătorul L. A. este locuitor al comunei M. I. și a îndeplinit calitatea de secretar al P. R. „.-E., la nivel local.
La data de 13 octombrie 2009 denunțătorul L. A. a condus, pe drumurile publice, autoturismul cu nr. provizoriu BN-0., cu toate că autorizația provizorie de circulație expirase. Cel în cauză a fost identificat în trafic de organele de poliție, ocazie cu care, constatându-se fapta comisă, i s-a ridicat permisul de conducere în vederea suspendării.
Ulterior, celui în cauză, i s-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 85 alin.1 din OUG nr.195/2002 (dosar penal nr.1313/P/2009 al P. de pe lângă Judecătoria Năsăud).
Prin ordonanța din data de (...) emisă de procuror în dosarul mai sus menționat, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului L. A. pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, cu încadrarea juridică mai sus menționată, și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ (f.32).
În perioada în care față de denunțător se efectuau cercetările penale sub aspectul infracțiunii anterior precizate, acesta a făcut cunoștință cu inculpatul în condițiile ce se vor releva în cele ce urmează.
La finele anului 2009, în calitatea sa de președinte al O. de T. a P. R. „. E.
- S. județeană B.-N., inculpatul M. Z. a participat la campania electorală organizată pentru alegerile prezidențiale, deplasându-se , în acest scop, în mai multe localități din județul B.-N.. Cu ocazia unei astfel de deplasări în comuna M. I. inculpatul a făcut cunoștință , prin intermediul martorei L. L. - ce avea calitatea de președintă a O. de F. a P. R. la nivel județean - cu numitul L. A.
Cu prilejul discuțiilor purtate de cei doi, inculpatul i-a solicitat denunțătorului sprijinul său, pe perioada campaniei, fapt ce presupunea deplasarea sa în localitățile componente ale comunei. N. L. A. și-a manifestat disponibilitatea de a participa la campania electorală prezidențială dar a arătat că, din cauza problemelor de natură penală cu care se confruntă, nu se poate deplasa cu autoturismul propriu, iar fiul său are propriile sale probleme, astfel încât nu îl poate transporta în vederea îndeplinirii misiunilor de campanie.
În aceste condiții inculpatul i-a permis celui în cauză că, prin relațiile sale, va face demersurile ce se impun pentru ca denunțătorul să-și recapete permisul de conducere și pentru ca dosarul penal aflat pe rolul parchetului „să fie închis";.
În concret, inculpatul s-a prevalat de influența pe care o are în raport de persoanele cu putere de decizie la nivel local, pe care le cunoaște, făcând referire la comandantul P. J. B.-N., la deputatul PSD M. R., la primarul municipiului B. și la cel al orașului N. și la anumiți procuror, pe care i-a indicat cu numele, pretinzând - în vederea rezolvării problemelor denunțătorului - suma de 150 E., cu motivarea că trebuie să organizeze o masă cu persoanele în cauză.
Ulterior acestei prime discuții, începând din ziua următoare, inculpatul l- a apelat în mai multe rânduri pe denunțător, relatându-i că îi poate rezolva problema dar că, pentru aceasta, așteaptă să primească de la acesta suma de bani stabilită.
La insistențele inculpatului, înaintea turului doi de scrutin, denunțătorul a acceptat să se întâlnească cu cel în cauză pentru a-i da suma de bani necesară rezolvării problemei sale.
Ca urmare, potrivit înțelegerii stabilite cu inculpatul, denunțătorul, însoțit de soția sa, L. M.-V., de fiul său, L. A.-V., de fratele său M. V. și de martorul B. A.-N., s-a deplasat în municipiul B., întâlnindu-se cu inculpatul în apropierea sediului primăriei.Cu acea ocazie, inculpatul i-a relatat denunțătorului că este foarte grăbit deoarece trebuie să ajungă în municipiul C.-N. dar că, în acele momente, era așteptat de comandantul poliției, de primarul municipiului și de deputatul M. R., cu care urma să meargă la restaurant pentru a lua masa, cerându-i denunțătorului săi îi dea banii, respectiv suma de 150 E. În aceste condiții, soția denunțătorului i-a relatat inculpatului că nu au asupra lor decât suma de 400 lei, pe care o luaseră împrumut în acea zi. Inițial, inculpatul a insistat să i se remită suma de 600 lei (echivalentul a 150 E.= însă, în cele din urmă, constatând că denunțătorul nu are posibilitatea de a-i onora pretenția, a luat cei 400 lei, spunând că va pune diferența din banii săi. Totodată, inculpatul i-a propus denunțătorului, să se întâlnească peste două ore în orașul N., pentru a-i remite acestuia permisul de conducere, moment la care denunțătorul urma să îi dea și diferența de 200 lei.
Ulterior întâlnirii, denunțătorul s-a deplasat, împreună cu cei care îl însoțeau, în N., unde l-a așteptat pe inculpat, care trebuia să îi aducă permisul de conducere. Î. inculpatul nu a mai apărut la întâlnirea programată, denunțătorul l-a apelat telefonic în mai multe rânduri, ocazii cu care cel în cauză i-a relatat că se află la parchet, unde discută cu o grefieră în vederea rezolvării dosarului penal.
Cu același prilej inculpatul a relatat că este însoțit și de un polițist, penume C., cu care încearcă să facă unele completări la dosarul penal în cauză, astfel încât „să iasă dosarul bun";. După aceea, inculpatul nu a mai răspuns la telefoanele denunțătorului decât după aproximativ 3 zile, de fiecare dată oferind diferite pretexte pentru întârzierea în rezolvarea problemei acestuia. În final, s-a angajat să restituie denunțătorului suma de bani primită însă nu și-a onorat nici această promisiune astfel că, în cele din urmă, L. A. s-a adresat organelor de cercetare penală.
Audiat fiind, inculpatul M. Z. a negat săvârșirea faptei susținând că l-a cunoscut pe L. A. în perioada campaniei electorale, prin intermediul martorei L. L. că într-o singură ocazie acesta i s-a plâns că i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule și că are un dosar penal; că i-a promis că va încerca să îl ajute după alegeri; că după încheierea campaniei electorale s-a întâlnit cu denunțătorul în apropierea Primăriei municipiului B., ocazie cu care acesta din urmă i-a cerut imperativ să îl ajute, astfel cum i-a promis amenințându-l că, în caz contrar îl va reclama deputatului PSD M. R. că i-a pretins bani pentru sprijinul făgăduit; că nu a discutat telefonic cu L. A. despre problema permisului de conducere, convorbirile telefonice avute cu acesta purtându-se pe telefonul numitei L. L. că nu a pretins bani de la denunțător și că, dimpotrivă, el este cel care l-a ajutat cu bani pe denunțător în campania electorală.
În fine, inculpatul a susținut că acest dosar penal are la bază o comandă politică, comandă dată de E. N. L., președintele P. R. Pro E. - S. județeană B.- N., care l-a și instruit pe denunțător cum să procedeze, urmărindu-se astfel îndepărtarea inculpatului din funcție și denigrarea sa (f.40 dos.instanță).
Afirmațiile inculpatului sunt combătute de probațiunea administrată în cauză, probațiune ce conturează starea de fapt astfel cum a fost aceasta reținută mai sus, prin apărările sale acesta încercând să se sustragă răspunderii penale. De altfel, prin atitudinea adoptată, prin excepțiile invocate, prin neprezentarea sa în fața instanței în mod nejustificat ca și prin întârzierea prezentării martorilor propuși în apărare, inculpatul a încercat , în mod
„consecvent";, să tergiverseze soluționarea cauzei.
Starea de fapt, astfel cum a fost aceasta descrisă, rezultă din coroborarea tuturor probelor cauzei. Astfel, în sensul vinovăției inculpatului pledează declarațiile constante ale denunțătorului L. A., care se coroborează cu cele ale martorilor L. M.-V., L. A.-V., B. N.-A. și M. V., care l-au însoțit pe denunțător la întâlnirea cu inculpatul, care au fost martorii convorbirilor telefonice purtate de cei doi pe durata deplasării la B., dar și la discuțiile avute de inculpat, pe de o parte, și de denunțător și soția sa, pe de altă parte, cu ocazia remiterii către inculpat a sumei de 400 lei.
Pe de altă parte, martora L. L., propusă spre audiere de către inculpat a infirmat susținerile acestuia potrivit cărora discuțiile telefonice purtate cu denunțătorul s-ar fi efectuat doar pe telefonul martorei, întrucât L. A. nu îi cunoștea numărul de telefon. Din declarația martorei rezultă că aceasta nu a dat niciodată telefonul său inculpatului sau altei persoane și că, în consecință, telefonul nu a fost folosit decât de ea (f.43 do. Instanță).
În fine, transcrierile convorbirilor telefonice purtate de denunțător și înregistrate de acesta, evidențiază existența unei înțelegeri între acesta și o persoană pe nume „. în ceea ce privește obținerea, de către L. A., a permisului de conducere (f.22-27 dos. de urm.penală).
Faptele astfel reținute în sarcina inculpatului întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev.de art. 257 alin.1 Cod penal, rap.la art. 6 din Legea nr.78/2000. Această calificare este dată de calitatea ce o îndeplinea inculpatul la momentul săvârșirii fapteiîntrucât, potrivit dispozițiilor art.1 alin.1 lit.";f"; din Legea nr.78/2000, dispozițiile legii se aplică și persoanelor care dețin o funcție de conducere într- un partid sau într-o formațiune politică.
Inculpatul a săvârșit fapta dedusă judecății în condițiile recidivei postexecutorii, prev.de art.37 lit.";b"; Cod penal, raportat la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.118/2003 a Judecătoriei B., din executarea căreia s-a liberat condiționat la data de (...), cu un rest neexecutat de 397 zile închisoare.
În baza textelor legale menționate și făcând și aplic.art.72 Cod penal, tribunalul a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
La stabilirea pedepsei instanța a avut în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptei, gradul de pericol social ridicat al acesteia dar și împrejurările ce caracterizează persoana inculpatului, care nu a recunoscut săvârșirea faptei, a tergiversat judecarea cauzei și este recidivist.
În cauză s-a făcut aplicarea art.71 și 64 lit.";a"; și „b"; Cod penal, apreciindu-se că, în raport de gravitatea faptei se justifică și restrângerea drepturilor electorale în totalitate.
Potrivit dispozițiilor art.6/1 alin.4 din Legea nr.78/2000 s-a dispus obligarea inculpatului la restituirea sumei de 400 lei către denunțătorul L. A.
Cu ocazia judecății cauzei , L. A. a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 2.000 lei din care 400 lei suma pretinsă de inculpat, diferența de bani reprezentând zilele pierdute, la solicitarea inculpatului, anterior sesizării organelor de urmărire penală cât și după aceea, în cursul urmăririi penale și la instanță precum și zilele de muncă pierdute.
Î. însă, denunțătorul nu a produs nicio probă în dovedirea acestor pretenții, instanța a respins, ca nedovedite aceste cheltuieli.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și judecând cauza să se dispună în principal achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C. cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În motivele de apel inculpatul a arătat că infracțiunea pentru care acesta a fost trimis în judecată nu a fost dovedită la instanța de fond, că depozițiile denunțătorului pot fi apreciate ca fiind concludente numai dacă se coroborează cu alte probe. În cauză pe lângă declarațiile denunțătorului există declarațiile unor martori, care toți sunt rude cu denunțătorul, astfel L. M. este soția denunțătorului, L. A. fiul acestuia, B. N. ginere iar M. V. frate și că acestea sunt singurele probe care au dus la condamnarea inculpatului .
Pe de altă parte toți martorii, rude cu denunțătorul locuiesc în aceeași casă , iar prin modul cum denunțătorul a relatat comiterea faptei, există dubii referitoare la obiectivitatea acestuia.
Referitor la suma predată inculpatului există ezitări și contradicții între probele administrate în cauză.
S-a dovedit în cauză că inculpatul l-a cunoscut pe denunțător, problemele juridice ale acestuia , însă acțiunea de pretindere și de acceptare a sumei de bani în schimbul intervenirii pe lângă organele statului nu sunt dovedite.
Pentru aceste motive s-a solicitat pronunțarea unei soluții de achitare în baza art.10 lit.d C..
În subsidiar inculpatul a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art.74 C., pe motiv că pedeapsa nu a fost corect individualizată raportat la împrejurările în care a fost comisă fapta și circumstanțele personale ale inculpatului, care este încadrat în muncă, are o bună reputație și este absolvent de studii superioare.
Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate de inculpat și acelor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că la sfârșitul anului 2009 inculpatul M. Z. în calitatea de președinte a O. de T. a P. R. - S. B.-N. a participat la campania electorală organizată pentru alegerile prezidențiale, deplasându-se în acest scop în mai multe localități din județul B.-N., iar în comuna M. I. inculpatul a făcut cunoștință prin intermediul martorei L. L., care avea calitatea de președintă a O. de F. a P. R. la nivel județean, cu numitul L. A.
Cu această ocazie inculpatul i-a solicitat denunțătorului L. A. sprijinul pe perioada campaniei electorale, fapt ce presupunea deplasarea sa în localitățile componente ale comunei.
N. L. A. și-a manifestat disponibilitatea de a participa la campania electorală, însă a arătat că din cauza unor probleme de natură penală cu care se confruntă nu se poate deplasa cu autoturismul propriu.
În aceste condiții inculpatul i-a promis denunțătorului că prin relațiile sale, va face demersuri pentru ca denunțătorul să-și recupereze permisul de conducere, iar dosarul să fie închis.
Inculpatul s-a prelevat de influența pe care o are asupra persoanelor cu putere de decizie la nivel local, făcând referire la comandantul P. J. B.-N. , la deputatul PSD M. R., la primarul municipiului B. și cel al orașului N., precum și la anumiți procurori, cărora le-a indicat numele, pretinzând pentru rezolvarea problemelor denunțătorului suma de 150 euro pe motiv că trebuie să organizeze o masă cu persoanele în cauză.
Ulterior inculpatul l-a apelat de mai multe ori pe denunțător, relatându-i că poate să rezolve problema, însă așteaptă să primească suma de bani stabilită.
Ca urmare a înțelegerii stabilite cu inculpatul denunțătorul împreună cu soția sa L. M. , fiul acestuia L. A. și fratele său M. V., precum și martorul B. A. s-au deplasat în municipiul B., unde s-au întâlnit cu inculpatul în apropierea sediului primăriei, iar inculpatul i-a relatat că este foarte grăbit și că trebuie să ajungă în scurt timp în municipiul C.-N., însă în acel moment este așteptat de C. P., de P. M. și de deputatul M. R. cu care urma să meargă la restaurant pentru a lua masa, cerându-i denunțătorului să-i predea suma de 150 euro.
În aceste condiții soția denunțătorului i-a relatat inculpatului că are asupra sa doar 400 lei, sumă luată cu împrumut în acea zi, însă inculpatul a insistat să-i fie predată suma de 600 lei , respectiv echivalentul la 150 euro, dar constatând că inculpatul nu are decât suma de 400 lei a acceptat și această sumă, afirmând că va pune inculpatul diferența.
După aceasta denunțătorul s-a deplasat împreună cu persoanele menționate mai sus în localitatea N. unde l-au așteptat pe inculpat să-i predea permisul de conducere, dar inculpatul nu s-a prezentat, fiind apelat telefonic de mai multe ori de denunțător, inculpatul a relatat că se află la P. și discută cu o grefieră în vederea rezolvării dosarului penal.
Cu ocazia acelei discuții inculpatul a relatat că este însoțit de un polițist pe nume C., care încearcă să facă unele completări la dosarul penal pentru ca acesta să fie închis, însă în zilele următoare inculpatul nu a mai răspuns la apelurile telefonice ale denunțătorului, iar când răspundea oferea diferite pretexte pentru întârzierea în rezolvarea dosarului denunțătorului și într-un final s-a angajat să-i restituie denunțătorului suma primită de la acesta.
Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. deart.257 alin.1 C. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.37 lit.b C. raportat la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.118 din 2003 a Judecătoriei B. din executarea căreia s-a liberat condiționat la data de (...), cu un rest de pedeapsă rămas de executat de
397 zile, care s-a împlinit până la data săvârșirii prezentei infracțiuni.
Î. la data comiterii faptei inculpatul îndeplinea o funcție de conducere într-un partid politic, având funcția de președinte al O. de T. a P. R. - S. B.-N., dispozițiile art.1 alin.1 lit.f din Legea nr.78/2000 aplicându-se și persoanelor care dețin o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată de către instanța de fond, ținându-se seama de disp. art.72 C.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii nici la instanța de fond și nici în apel, solicitând achitarea acestuia în baza art.10 lit.d C. pe motiv că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
Solicitarea inculpatului este neîntemeiată raportat la probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv declarația denunțătorului L.
A. , care arată că în urma discuției purtată cu inculpatul în cursul lunii noiembrie sau decembrie 2009 i-a relatat acestuia că are permisul de conducere suspendat , însă inculpatul i-a comunicat că este prieten cu comandantul poliției N., căruia i-a precizat numele, dar martorul nu l-a reținut, cu comandantul poliției B. cu primarul municipiului B. și cu deputatul PSD M. R. și că aceste persoane pot interveni pentru ca denunțătorul să-și primească permisul de conducere.
Pentru rezolvarea acestor probleme inculpatul i-a solicitat suma de 150 euro, însă denunțătorul i-a predat doar 400 lei, fiind însoțit de soția sa și de martorii M. V. și B. A.
Această sumă urma să fie folosită de inculpat pentru plata contravalorii mesei pe care urma să o ia cu persoanele menționate mai sus.
Inculpatul nu și-a onorat promisiunea făcută față de denunțător privind restituirea permisului de conducere și nici nu a restituit banii primiți de la acesta din urmă (f.8-9 d.u.p.).
Potrivit declarației inculpatului din faza de urmărire penală acesta l-a cunoscut pe denunțătorul L. A. și i-a promis denunțătorului că se va deplasa în orașul N. să verifice dosarul denunțătorului și că va încerca să rezolve problema acestuia, fără însă să precizeze numele anumitor persoane (f.13 d.u.p.).
Din declarația martorei L. M. rezultă că inculpatul i-a solicitat suma de
150 euro pentru a achita contravaloarea unei mese care urma să fie servită cu persoanele care puteau să rezolve dosarul penal pe care îl avea denunțătorul, însă martora i-a predat doar suma de 400 lei, afirmând că și aceștia bani i-a luat cu împrumut în ziua respectivă, că are 7 copii de întreținut și dacă nu poate rezolva problema denunțătorului să nu primească suma de bani pe care martora o avea asupra sa, însă inculpatul a promis în mod ferm că poate să rezolve restituirea permisului soțului său prin influența pe care o are asupra unor persoane din conducerea P. B., a P.ui municipiului B., a deputatului M. R. și a unui procuror.
Ulterior martora l-a apelat telefonic pe inculpat de mai multe ori însă acesta a arătat că studiază dosarul, că vorbește cu procurorul și că soțul său nu va avea nicio problemă cu dosarul penal, care urmează să fie închis fără nicio repercusiune (f.16-17 d.u.p.).
Din declarația martorului L. A. V. fiul denunțătorului rezultă că acesta l-a însoțit pe denunțător în momentul în care inculpatul i-a solicitat suma de 150 euro, însă mama sa având doar suma de 400 lei, i-a predat-o inculpatului, carea promis că prin cunoștințele pe care le are la șeful poliției, la primarul orașului, care sunt în mașina poliției parcată după colțul străzii și care îl așteaptă pot să rezolve restituirea permisului denunțătorului.
Inculpatul nu s-a ținut de promisiunea onorată și nu a restituit nici până în prezent suma de bani predată acestuia de părinții martorului (f.19 d.u.p.).
M. B. N. arată în declarația dată în faza de urmărire penală că i-a însoțit pe denunțător și soția acestuia și a observat când L. M. a predat o sumă de bani inculpatului, iar de la L. A. a aflat că inculpatul în schimbul acelei sume urma să-i restituie permisul de conducere prin influența pe care o are asupra unor persoane importante din administrația locală (f.20 d.u.p.).
Din procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice purtate de denunțător cu inculpatul rezultă că denunțătorul l-a sunat de mai multe ori și a insistat ca inculpatul să rezolve restituirea permisului de conducere, dar inculpatul a arătat că au fost sărbători și că în momentul în care se întâlnea cu o persoană, nu o putea întâlni pe alta, urmând să-l sune la ora 2,30 și că treaba va fi rezolvată.
Inculpatul l-a rugat pe denunțător să nu-l mai apeleze telefonic și să nu mai spună altor persoane despre dosarul penal, iar azi o să-i fie restituit permisul, întrucât este cu șeful poliției și că urmează să-i ducă permisul acasă.
Într-o altă convorbire telefonică inculpatul fiind apelat de denunțător, acesta relatează că nu a putut să rezolve, asumându-și obligația de a restitui opt milioane, respectiv dublul sumei primite de la denunțător, de unde rezultă cu certitudine că denunțătorul a predat inculpatului suma de 400 lei (f.24-26 d.u.p.).
Prin Ordonanța din 9 martie 2010 dată în dosar nr.1313/P/2009 al parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud s-a dispus scoaterea de sub de sub urmărirea penală a învinuitului L. A. (denunțătorul din prezenta cauză) pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prev. de art.85 alin.1 din OUG nr.195/2002 și s-a aplicat sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 400 lei (f.32-33 d.u.p.).
Audiați la instanța de fond martorii L. A., L. M., B. N. și M. V. au relatat că l-au cunoscut pe inculpat la sfârșitul anului 2009 cu ocazia campaniei prezidențiale și s-au întâlnit cu acesta în comuna M. I. , inculpatul fiind președinte a O. de T. a P. R.
În aceste împrejurări martorul L. A. i-a relatat inculpatului că i-a fost suspendat permisul de conducere, iar acesta din urmă s-a obligat ca în schimbul sumei de 150 euro poate să rezolve restituirea permisului de conducere, cu motivarea că cunoaște pe comandantul poliției județene, pe deputatul M. R., pe P. municipiului B. precum și pe anumiți procurori, inclusiv pe polițistul care i-a ridicat permisul de conducere, afirmând că acesta se numește C.
Ulterior acestei discuții martorul însoțit de fratele său M. V., fiul său L. A. martorul B. A. și soția sa s-au întâlnit cu inculpatul iar soția martorului i-a predat acestuia suma de 400 lei și că ulterior s-au deplasat în orașul N. pentru ca inculpatul să-i restituie permisul de conducere, dar acesta nu s-a mai prezentat, iar în discuțiile telefonice purtate cu inculpatul a promis că va restitui permisul sau suma de bani în cuantum de 1000 lei (f.23-24, 31-32, 33,
34 și 41 dosar fond).
La instanța de fond inculpatul a propus doi martori în apărare, respectiv
L. L. și Rad M., care au fost audiați însă din declarațiile celor doi martori nu rezultă nicio împrejurare referitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului.
Având în vedere că din starea de fapt prezentat în detaliu mai sus rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului cu privire la fapta reținută în sarcinaacestuia, motive pentru care solicitarea inculpatului din motivele de apel privind achitarea sa în baza art.10 lit.d C. este neîntemeiată.
Tot neîntemeiată este solicitarea inculpatului de înlăturare a depozițiilor martorilor L. A., L. M., L. A. V., B. V. și M. V., pe motiv că aceștia sunt rude, respectiv soția denunțătorului, fiul acestuia, ginerele sau fratele denunțătorului întrucât toți aceștia martori au participat efectiv la discuțiile pe care le-a avut denunțătorul cu inculpatul, soția denunțătorului a predat inculpatului suma de 400 lei iar ceilalți martori au asistat sau au aflat despre discuțiile purtate între denunțător și inculpat, sens în care sunt martori care au cunoștință directă în cauză, iar depozițiile acestora nu pot fi înlăturate, neexistând vreo dispoziție legală în acest sens.
Nici solicitarea subsidiară a inculpatului din motivele de apel referitoare la reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia nu este întemeiată, raportat la împrejurările în care a fost comisă fapta, respectiv inculpatul a afirmat că are cunoștințe la persoane importante din conducerea administrației locale sau din sistemul judiciar și că poate să rezolve problema denunțătorului, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii încercând sub diferite pretexte să facă dovada că nu ar fi vinovat de fapta pentru care a fost trimis în judecată, apărare susținută și în apel și încercând să tergiverseze soluționarea cauzei pentru diferite motive, respectiv să-și angajeze apărător ales, motive medicale, deși s-au acordat inculpatului mai multe termene în cauză pentru ca acesta să-și angajeze apărător ales, inculpatul nu s-a conformat obligației asumate.
Pe de altă parte inculpatul a mai fost trimis în judecată tot pentru infracțiuni de trafic de influență prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul
Bistrița Năsăud întocmit în dosarul nr.203/P/2009 din (...).
Având în vedere că din probele administrate în cauză și care au fost prezentate în detaliu mai sus rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului cu privire la fapta pentru care acesta a fost trimis în judecată, că nu se impune înlăturarea declarațiilor martorilor care au fost audiați în faza de urmărire penală și la instanța de fond și nici reducerea pedepsei aplicate inculpatului prin aplicarea de circumstanțe atenuante, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.379 pct.1 lit.b C. apelul formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr.48 din 27 aprilie 2011 a T.ui B. N. urmează să fie respins ca nefondat.
În baza art.189 C. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A.
C. suma de 200 lei reprezentând onorariu avocațial, care va fi suportat din
FMJ.
Potrivit art.192 alin.2 C. inculpatul urmează să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul M. Z., domiciliat in B. str. O., nr. 33, jud. B. N., împotriva sentinței penale nr. 48/F din 27 aprilie
2011 a T.ui B. N..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpatul M. Z. să plătească în favoarea statului suma de 400lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 29 septembrie 2011.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER | |
V. G. | M. B. | D. S. |
Red.V.G./S.M.D.
4 ex./(...)
Jud.fond.P. A.D.
| ← Decizia penală nr. 1245/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1946/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
