Decizia penală nr. 1627/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR. 1627/R/2011

Ședința publică din 18 octombrie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : V. V. A.- judecător JUDECĂTORI: L. H.

: I. M. G. : M. N.

P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin

PROCUROR - S. DOBRESCU

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpatul C. F. și asiguratorul SC A. R. A. V. I. G., împotriva sentinței penale nr. 1027/(...), pronunțată în dosar nr. (...) al J. B. M., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.86 alin.1 din OUG nr.1., art.87 alin.1 din OUG nr.1., ambele cu aplic.art.33 lit.b C., art.178 alin.3 C., art.184 alin.2 și 4 C., ambele cu aplic.art.33 lit.b C..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul personal asistat de apărătorul ales avocat S. F., din cadrul Baroului de avocați M., cu delegația la dosar, pentru partea civilă P. G. A. apărătorul ales avocat A. C. B., din cadrul Baroului de avocați M., cu delegația la dosar, partea civilă P. M. asistată de apărătorul ales avocat A. C. B., din cadrul Baroului de avocați M., cu delegația la dosar, partea civilă S. I. G. asistată de apărătorul ales avocat A. C. B., din cadrul Baroului de avocați M., cu delegația la dosar, pentru asigurătorul SC A. R.- A. V. I. G. SA-S. B.-M. consilier juridic E. L., cu delegația la dosar, lipsă fiind partea civilă P. G. A., părțile vătămate S. J. DE U. DR. C. O. B.-M., S. DE B. P. B.-M., S. DE A. B.-M.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care,

Apărătorul inculpatului solicită în temeiul art. 385^{6 alin.3 C., efectuarea unei contraexpertize în cauză, care să stabilească calculul retroactiv al alcoolemiei, motivat de faptul că nu s-au luat în calcul toate elementele de fapt care puteau influența valoarea alcoolemiei la momentul săvârșirii infracțiunii și în plus s-au avut în vedere chiar date eronate. Se consideră că raportul de expertiză cuprinde doar o părere, concluziile fiind cât se poate de relative, atâta timp cât nu se explică metodologia de calcul al nivelului alcoolemiei. Se mai arată că, este esențial a stabili cu certitudine nu numai nivelul maxim al alcoolemiei ci și ora la care se atingea acest nivel, întrucât așa cum rezultă din rezultatele analizelor de sânge consemnate în buletinul toxicologic și din concentrația alcoolului pur în aerul expirat stabilită cu aparatul etilotest, este situația unei scăderi a nivelului alcoolemiei, regresiune care justifică solicitarea unor lămuriri suplimentare pentru a clarifica fără dubiu care putea fi nivelul alcoolemiei la ora producerii accidentului.}

Apărătorul părților civile solicită respingerea cererii în probațiune formulată de apărătorul inculpatului, la efectuarea expertizei s-au avut în vedere toate elementele invocate de inculpat, în acest moment nu este justificată cererea.

De asemenea, depune la dosar o serie de înscrisuri respectiv: sentința penală nr.

26 din 23 februarie 2011 a J. Șomcuta-M.; chitanța cu care s-a achitat onorariu avocatîn sumă de 500 lei de către partea civilă P. M. decizia penală nr. 667 din 2 mai 2011 a

Curții de A. C. jurisprudență din anul 2008.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea cererii în probațiune formulată de apărătorul inculpatului ca inutilă soluționării cauzei.

Curtea, deliberând respinge cererea în probațiune formulată de apărătorul inculpatului de efectuarea unei contraexpertize în cauză, ca nefiind utilă cauzei.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul inculpatului solicită în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, pentru infracțiunile prevăzute de art. 89 alin 1 din OUG nr. 1. și art. 87 alin.1 C., achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit a raportat la art. 10 lit d C. pentru restul de infracțiuni, inculpatul recunoscând faptele, solicitând condamnarea acestuia cu închisoarea orientată sub minimul special prevăzut de lege și cu suspendarea executării pedepsei. În subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei aplicată inculpatului cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit a, c C. Se mai solicită schimbarea încadrării juridice a faptei, în temeiul art. 334 C., din infracțiunea prevăzută de art. 178 alin.3 C. în infracțiunea prevăzută de art 178 alin.2 C.

Consideră că probele administrate și raportul de expertiză nu duc la convingerea că alcoolemia la momentul producerii accidentului a fost peste limita legală, raportul de calcul al alcoolemiei generând doar o presupunere. Mai mult, raportul de expertiză coroborat și cu declarațiile martorilor și a inculpatului nu a înlăturat prezumția de nevinovăție.

Părăsirea locului accidentului nu a fost probată, inculpatul apelând mai întâi numărul de urgență 112, dar având în vedere că inculpatul s-a speriat a plecat la mătușa acestuia, fapt ce reiese și din declarația martorului M. C., care a declarat că atât martorul, cât și inculpatul au fost speriați.

Cu privire la recursul asigurătorului solicită admiterea recursului sub aspectul penal al cauzei, respectiv reducerea pretențiilor.

Reprezentantul asigurătorului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea în parte a cererii de constituire de parte civilă a numitului P. G. A. până la concurența sumei de 60.000 lei cu titlu de daune morale.

În continuare se arată că hotărârea penală recurată este nelegală sub aspectul modului de soluționare a laturii civile a cauzei, cu referire expresă la modul de soluționare a cererii de constituire de parte civilă formulată în cauză de numitul P. G. A., căruia inculpatul a fost obligat să-i plătească suma de 70.000 euro cu titlu de daune morale.

Art. 49 arată că „la stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corprale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele: în caz de deces; daunele morale: în conformitate cu legislația și jurisprudența din România";.

În cauză, instanța de fond a acordat despăgubiri morale de aproximativ 5 ori mai mari, neavând nici o justificare probatorie sau legală care să stea la baza deciziei sale.

Apărătorul părților civile solicită respingerea recursurilor formulate de inculpat și asigurător ca nefondate, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Se solicită a se reține multitudinea de infracțiuni săvârșite de inculpat, atitudinea acestuia după producerea accidentului, motiv pentru care solicită aplicarea unei pedepse rezultante cu executarea pedepsei în regim de detenție. P. pentru societate derivă și din faptul că în orice moment inculpatul se mai poate urca la volan băut fiind și să repete o nenorocire. Victima este singurul care întreținea familia, motiv pentru care partea civilă P. A., așa bolnav cum este, a plecat în străinătate să lucreze pentru a lucra să acopere prejudiciul datoriilor acumulate.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpat și asigurător ca nefondate, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, împrejurările săvârșirii faptelor dar și persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală.

Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile stabilite de art. 998-999 din Codul civil și anume: existența unui prejudiciu care este urmarea directă a faptei inculpatului, precum și vinovăția acestuia sub forma culpei cu prevedere.

Prin faptele ilicite de natură penală, s-a cauzat părților civile și un prejudiciu de natură morală.

Inculpatul C. F. având ultimul cuvânt arată că regretă fapta comisă.

C U R T E A :

Deliberând retine că prin sentința penală nr. 1027/(...), pronunțată în dosar nr. (...) al J. B. M., a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 178 alin. 3 C. în infracțiunea prev. de art. 178 alin. 2 C. și din infracțiunea prev. de art. 184 alin. 2 și 4 C. în infracțiunea prev. de art. 2 și 4 ind. 1 C..

A fost condamnat inculpatul C. F. D., fiul lui D. și M. R., născut la data de (...) în B. M., jud. M., cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, domiciliat în comuna S., sat C., nr. 127, jud. M., fără forme legale în B. M., str. George C., nr. 24/18, jud. M., fără antecedente penale, CNP: 1.:

- la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 1.;

- la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 1.;

- la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 1.;

- la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 3 C.;

- la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 C..

În baza art. 33 lit. a și b C., rap. la art. 34 lit. b C., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În baza art. 71 C., s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a-

II-a C..

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 de ore din data de (...).

În baza art. 14 C. rap. la art. 346 C., art. 998 și urm. Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 38 RON reprezentând daune materiale și 70.000 E. reprezentând daune morale către partea civilă P. G. A. domiciliat în comuna S., sat C., nr. 10, jud. M. și 9500 RON și 1000 E. reprezentând daune materiale și 30.000 E. reprezentând daune morale către părțile civile P. M. domiciliată în S., sat C., nr. 10, jud. M. și S. I. G. domiciliată în B. M., str. Motorului, nr. 6/52, jud. M..

S-a constatat că la data producerii accidentului, autoturismul condus de inculpate era asigurat de către SC A. R. - A. V. I. G. SA care va răspunde potrivit dispozițiilor Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în R.

În baza art. 313 din Legea 95/2006, a fost obligat inculpatul la plata sumei de

6.671,83 lei către partea civilă S. J. de U. ". C. O. B. M., 820,53 lei către partea civilă S. de P. B. M. și 496,83 de lei către partea civilă S. de A. J. M., sume la care se va calcula dobânda legală până la data plății.

În baza art. 7 din Legea 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

În baza art. 193 alin. 2 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2200 de lei către partea civilă P. M., reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de acestea.

În baza art. 191 alin. 1 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4500 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul înregistrat pe rolul J. B. M. sub nr. de dosar (...), P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului C. F. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, faptă prevăzută de art. 86 alin.1 din OUG nr. 1., conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, faptă prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG nr. 1., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b C., ucidere din culpă, faptă prevăzută de art. 178 alin.3 C., vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 C., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b C., părăsirea locului accidentului, faptă prevăzută de art. 89 alin.1 din OUG nr. 1., totul cu aplicarea art. 33 lit.a C..

În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut că în dimineața zilei de (...), în jurul orei 05,47, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, inculpatul C. F. D. a urcat la volanul autoturismului marca M.des cu nr. de înmatriculare (...) pe care l-a condus pe direcția B. M. - C. pe DJ 1., cu intenția de a ajunge la rudele sale.

La intrarea în localitatea S., într-o curbă la dreapta, inculpatul a pierdut controlul volanului, a pătruns pe contrasens, și a lovit frontal autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare (...), care circula regulamentar din sensul opus. În urma impactului a rezultat decesul numitului P. G. A., conducătorul autoturismului marca Dacia 1310 și vătămarea corporală gravă a fiului acestuia, numitul P. G. A., care se afla în același autoturism pe bancheta din față.

D. impact, inculpatul a părăsit locul accidentului, deplasându-se pe jos, peste câmp, până în localitatea C., la domiciliul rudelor sale, fiind depistat după aproximativ 2 ore de căutări. D. ce a fost testat cu aparatul etilotest, inculpatul a fost condus la S. J. de U. „. C. O. din B. M. unde i-au fost recoltate probe biologice, stabilindu-se că acesta a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 0,55 g %0 la prima probă recoltată, respectiv

0,45 g%0 la cea de-a doua probă recoltată.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei, la momentul producerii incidentului rutier, inculpatul avea în sânge o alcoolemie mai mare de 0,8., cu o valoare teoretică apropiată de 0,90 g%.

În cauză a fost efectuat un raport de constatare medico-legală potrivit căruia moartea conducătorului auto P. G. A. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne produsă prin ruptură de aortă. Leziunile tanatogeneratoare precum și cele constatate la examinarea externă și internă a cadavrului, s-au putut produce prin lovire de corpurile dure din interiorul autovehiculului, în decelerație bruscă, în cadrul unui accident rutier.

În urma incidentului rutier, partea vătămată P. G. A. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 63-65 de zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul a fost audiat și în cursul cercetării judecătorești, recunoscând că a condus un autoturism pe drumurile publice deși nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. A mai arătat inculpatul că raportat la cantitatea de alcool consumată nu putea fi depășită limita legală. Întrucât s-a speriat, inculpatul a părăsit locul accidentului fără a aștepta organele de poliție.

Sub aspectul probatoriului, a fost încuviințată și administrată proba testimonială, declarațiile martorilor fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

În cursul cercetării judecătorești, apărătorul inculpatului a solicitat efectuarea unei noi expertize medico-legale de calcul retroactiv al alcoolemiei, cerere în probațiune respinsă de instanță, având în vedere că în faza de urmărire penală a fost administrată această probă, având în vedere declarațiile inculpatului privind cantitatea de alcool și intervalul de timp în care aceasta a fost consumată, iar între timp nu au apărut date noi care să justifice o nouă expertiză.

Părțile vătămate P. M. și S. I. G. s-au constituit parte civilă în cauză cu sumele de 1000 E. reprezentând contravaloarea autoturismului distrus în totalitate, 9500 RON reprezentând cheltuieli de înmormântare și 70.000 E. reprezentând daune morale.

Partea vătămată P. G. A. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 9380 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor generate de zilele de îngrijiri medicale și

100.000 E. reprezentând daune morale.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:

În dimineața zilei de (...), în jurul orei 05,40, după ce în seara de 30/(...) consumase 800 ml vin roșu în intervalul orar 19.00-24.00 și un litru de bere în intervalul orar 24.00-03.00, inculpatul C. F. D. a urcat la volanul autoturismului marca M.des cu nr. de înmatriculare (...) pe care l-a condus pe direcția B. M. - C. pe DJ 1., cu intenția de a ajunge la rudele sale.

D. impact, după ce la fața locului a oprit un autoturism marca Opel Astra condus de martorul M. C. M., inculpatul a părăsit locul accidentului, deplasându-se pe jos, peste câmp, până în localitatea C., la domiciliul rudelor sale, fiind depistat după aproximativ 2 ore de căutări. D. ce a fost testat cu aparatul etilotest, inculpatul a fost condus la S. J. de U. „. C. O. din B. M. unde i-au fost recoltate probe biologice, stabilindu-se că acesta a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 0,55 g %0 la prima probă recoltată, respectiv

0,45 g%0 la cea de-a doua probă recoltată.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 8638/IX/d/353 din (...), la momentul producerii incidentului rutier, inculpatul avea în sânge o alcoolemie mai mare de 0,8., cu o valoare teoretică apropiată de 0,90 g%. Inculpatul a susținut în declarațiile date în data de (...) că a consumat singur 800 ml vin roșu și 2-3 beri de 0,33 ml (f. 63 dos.u.p.).

În urma incidentului rutier, partea vătămată P. G. A. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 63-65 de zile de îngrijiri medicale.

În data de (...), în cursul urmăririi penale s-a efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară, stabilindu-se că accidentul de circulație s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului C. F. D. care a condus pe drumurile publice un autoturism deși nu poseda permis de conducere, cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, accidentul putând fi evitat de inculpat dacă ar fi adaptat viteza de circulație la condițiile de drum, reducând-o la intrarea în curbă, astfel încât să nu fie nevoit să treacă pe contrasens.

Partea vătămată P. G. A. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 9380 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor generate de zilele de îngrijiri medicale și

100.000 E. reprezentând daune morale.

Starea de fapt astfel cum a fost reținută de instanță se probează cu: declarațiile inculpatului (f. 62-64, 69-71 dos.u.p., f. 52 dos.fond), declarațiile martorilor audiați în cauză (f. 55-59 dos.u.p., f. 64-71 dos.fond), buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1. /(...) (f. 29 dos.u.p.), certificat medico-legal nr. 1361/(...) și completarea la actul medico-legal (f. 36-37 dos.u.p.), raport de constatare medico-legală nr. 1048/(...) (f.

120-121 dos.u.p.), raport de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 8638/IX/d/353 din (...) (f. 118-119 dos.u.p.), raport de expertiză tehnică judiciară (f.

98-108 dos.u.p.), proces-verbal de cercetare la fața locului și planșă foto (f. 6-16 dos.u.p.), schița accidentului de circulație (f. 17 dos.u.p.), adresa nr. 160425/(...) a S.ui P.ției Rutiere (f. 28 dos.u.p.).

În drept, faptele inculpatului C. F. D., care în data de (...), deși nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, după ce a consumat băuturi alcoolice a urcat la volanul autoturismului marca M.des cu nr. de înmatriculare (...), pe care l-a condus de drumurile publice, pierzând controlul volanului și intrând în coliziune cu autoturismul marca Dacia 1310 nr. (...), în urma accidentului rutier numitul P. G. A. decedând iar partea vătămată P. G. A. suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 63-65 de zile de îngrijiri medicale, după care inculpatul a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, faptă prevăzută de art. 86 alin.1 din OUG nr. 1., conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, faptă prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG nr. 1., ambele cu aplicarea art.

33 lit.b C., ucidere din culpă, faptă prevăzută de art. 178 alin.3 C., vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 C., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b C., părăsirea locului accidentului, faptă prevăzută de art. 89 alin.1 din OUG nr. 1., totul cu aplicarea art. 33 lit.a C..

Întrucât fiecare dintre faptele care fac obiectul cauzei a fost săvârșită anterior condamnării definitive pentru vreuna dintre acestea, instanța a constatat incidența dispozițiilor art. 33 C. privind concursul de infracțiuni.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, instanța a apreciat că aceasta a fost în mod corect reținută în rechizitoriu. Astfel, dispozițiile art. 184 alin. 4 ind. 1 C., incriminează ca formă agravată a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptele prev. la alin. 3 și 4 săvârșite de către o persoană care se află în stare de ebrietate.

Prin „stare de ebrietate"; se înțelege starea de tulburare psiho-fiziologică manifestă, produsă ca efect sau sub influența intoxicației cu alcool, un element de fapt, și poate fi constatată prin orice mijloace de probă.

Martorii audiați în cursul cercetării judecătorești au declarat că nu au observat ca inculpatul să fi fost în stare de ebrietate (martorii S. V. G., M. C. M., f. 64, 67 dos.fond).

Potrivit Deciziei nr. 26/2009, pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai nu se află în stare de ebrietate, dar are o îmbibație alcoolică peste limita legală, există o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului real între infracțiunea prevăzută la art. 184 alin. 3 C. și art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 1. sau între art. 184 alin. 4 C. și art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 1..

Instanța a apreciat că în cauză nu s-a făcut proba stării de ebrietate, dar, potrivit raportului de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei, îmbibația alcoolică la momentul producerii accidentului depășea limita legală, încadrarea juridică a faptelor fiind corect reținută prin actul de sesizare a instanței.

La individualizarea și dozarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C., limitele de pedeapsăprevăzute de lege (1-5 ani infracțiunile de conducere fără permis și conducere cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, de la 2 la 7 ani pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului, 6 luni - 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, și de la 5 la 15 ani pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă), împrejurările săvârșirii faptelor (inculpatul a condus un autoturism pe o distanță relativ mare după ce a consumat băuturi alcoolice și nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, iar după producere accidentului rutier, accident care a avut drept consecință decesul unei persoane și vătămarea corporală a altei persoane, a părăsit locul accidentului fără a încunoștiința organele de poliție), dar și persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală, apreciind că se justifică aplicarea unei pedepse egale cu minimul special al pedepsei prevăzute de lege.

În ceea ce privește daunele materiale solicitate de către partea vătămată P. G. A., instanța a considerat că acesta a făcut numai dovada achitării sumei de 38 lei reprezentând contravaloarea certificatului medico-legal (f. 45 dos.u.p.), motiv pentru care a dispus obligarea inculpatului la plata acestei sume.

Părțile vătămate P. M. și S. I. G. au făcut dovada achitării sumelor de 9500 RON reprezentând cheltuieli de înmormântare (f. 53-54 dos.u.p., declarațiile martorilor B. M. I. și P. D. V. - f. 65, 66 dos.fond).

Prin faptele ilicite de natură penală s-a cauzat părților civile și un prejudiciu de natură morală. Întrucât textele legale nu oferă criterii de stabilire a întinderii unui asemenea prejudiciu, instanța a avut în vedere raporturile dintre părți, împrejurările săvârșirii faptei, împrejurarea că în urma săvârșirii faptei, partea civilă P. G. A. în vârstă de 18 ani. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 63-65 de zile de îngrijiri medicale (potrivit certificatului medico-legal nr. 1361/(...), f. 36 dos.u.p., partea civilă a fost internat în Secția Chirurgie Generală S. J. de U. „. C. O. în perioada

31.10-(...) suferind o intervenție chirurgicală, iar în perioada 09.11-(...) a fost internat în S. B. P. B. M.), iar în urma accidentului și-a pierdut tatăl, apreciind că se justifică acordarea daunelor morale în cuantum de 70.000 E. pentru partea civilă P. G. A., respectiv 30.000 E. în ceea ce le privește pe părțile civile P. M. și S. I. G. în compensarea traumelor psihice suferite.

Pentru aceste considerente, instanța, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 178 alin. 3 C. în infracțiunea prev. de art. 178 alin. 2 C. și din infracțiunea prev. de art. 184 alin. 2 și 4 C. în infracțiunea prev. de art. 2 și 4 ind. 1 C..

A fost condamnat inculpatul C. F. D., la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 1.; la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 1.; la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 1.; la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 3 C.; la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 C..

În baza art. 33 lit. a și b C., rap. la art. 34 lit. b C., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În baza art. 71 C., s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a-

II-a C. având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al uneifuncții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 de ore din data de (...).

S-a constatat că la data producerii accidentului, autoturismul condus de inculpat era asigurat de către SC A. R. - A. V. I. G. SA care va răspunde potrivit dispozițiilor Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în R.

În baza art. 313 din Legea 95/2006, a fost obligat inculpatul la plata sumei de

În baza art. 7 din Legea 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

În baza art. 193 alin. 2 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2200 de lei către partea civilă P. M., reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de acestea.

În baza art. 191 alin. C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4500 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul C. F. D. și asiguratorul SC A. R. - A. V. I. G. SA - S. B. M. criticându-se sentinta atacată ca fiind netemeinică si nelegală.

Inculpatul a solicitat casarea sentintei instaei de fond si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună, în principal, schimbarea încadrării juridice a faptei, în temeiul art. 334 C., din infracțiunea prevăzută de art. 178 alin.3 C. în infracțiunea prevăzută de art 178 alin.2 C. si achitarea sa în temeiul art. 11 pct.2 lit a raportat la art. 10 lit d C. pentru infracțiunile prevăzute de art. 89 alin 1 din OUG nr. 1. și art. 87 alin.1 C., iar pentru restul infracțiunilor, aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate sub minimul special prevăzut de lege și cu suspendarea executării pedepsei. În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate, cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit a, c C.

În motivarea recursului inculpatul a arătat că probele administrate și raportul de expertiză nu duc la convingerea că alcoolemia la momentul producerii accidentului a fost peste limita legală, raportul de calcul al alcoolemiei generând doar o presupunere. Mai arată că părăsirea locului accidentului nu a fost probată, inculpatul apelând mai întâi numărul de urgență 112, conduita sa fiind justificată de faptul că s-a speriat.

Asigurătorul a solicitat casarea sentintei atacare si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună admiterea în parte a cererii de constituire de parte civilă a numitului P. G. A. până la concurența sumei de 60.000 lei cu titlu de daune morale.

În motivarea recursului s-a arătat că instanta de fond a stabulit în mod nelegal cuantumul daunelor morale în favoarea părtii civile P. G. A. si prin încălcarea art. 49 din legea asigurărilro care arată că „la stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corprale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele: în caz de deces; daunele morale: în conformitate cu legislația și jurisprudența din România";. Ori, în cauză, instanța de fond a acordat despăgubiri morale de aproximativ 5 ori mai mari, neavând nici o justificare probatorie sau legală care să stea la baza deciziei sale.

Procedând la solutionarea recursurilor prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Instanța de fond a efectuat o cercetare judecătorească extrem de laborioasă, administrând în mod direct și nemijlocit probe noi și procedând la readministrarea celor din faza de urmărire penală, ajungând în final la concluzia că inculpatul se face vinovatde comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, iar culpa în producerea accidentului îi aparține în exclusivitate.

Fără a relua argumentația extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care Curtea și-o însușește în întregime, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ), se va sublinia cu privire la apărările invocate de către inculpat următoarele:

Instanța de fond a statuat în mod corect că raportat la ansamblul probatoriului administrat nu poate fi reținută teza potrivit căreia la ora producerii evenimentului rutier inculpatul ar fi avut o alcoolemie sub limita minimă prevăzută de lege, sustinerea inculpatului în acest sens fiind infirmată de concluziile raportului de expertiză medico- legală de clacul retroactiv al alcoolemiei (f. 118-119 dos.u.p.).

De altfel, inculpatul nu a contestat că, anterior producerii evenimentului rutier, a consumat băuturi alcoolice, respectiv a consumat singur 800 ml vin roșu în intervalul orar 19.00-24.00 și un litru de bere în intervalul orar 24.00-03.00, iar aceste aspecte au fost avute în vedere la efectuarea calcului retroactiv al acoolemiei. Este de observat că potrivit aceluiași raport, pe baza consumului total de acool declarat de inculpat, acesta ar fi realizat o alcoolemie maximă de 1,1., valoare care s-a atins în jurul orelor

3,30.

Nu poate fi omisă nici conduita inculpatului care imediat după consumarea evenimetului rutier a părăsit locul faptei, scopul fiind acela de a întârzia testarea sa și, evident, ascunderea valorii reale a alcoolemiei.

Cu privire la infractiunea de părăsire a locului accidentului, Curtea retine că există infractiunea { H. "http://www.euroavocatura.." | locului accidentului} fara incuviintarea organelor de politie, de catre oricare dintre conducatorii vehiculelor angajate intr-un { H. "http://www.euroavocatura.." | de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea, vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii vreunei persoane, sau daca accidentul constituie infractiune, ori s-a produs ca urmare a unei { H. "http://www.euroavocatura.." |

Prin fapta de parasire fara { H. "http://www.euroavocatura.." | a locului accidentului sunt puse in pericol doua valori sociale, si anume siguranta circulatiei pe drumurile publice si activitatea organelor judiciare.

Asadar, aceasta obligatie impusa conducatorilor de autovehicule de a ramane la locul accidentului se justifica prin necesitatea stabilirii cauzelor ce au provocat accidentul, al identificarii persoanelor vinovate de producerea lui si, pe cale de consecinta, atragerii la raspundere a acestora.

In consecinta, elementul material al infractiunii analizate consta in actiunea de parasire - ilicita - a locului accidentului, { H. "http://www.euroavocatura.." | ce are ca rezultat crearea unei stari de pericol pentru valorile sociale ocrotite.

Pe de alta parte, sub aspectul laturii subiective, infracțiunea se savarseste cu {

H. "http://www.euroavocatura.." | care există atunci cand faptuitorul isi da seama ca prin

{ H. "http://www.euroavocatura.." | locului accidentului} se creeaza o stare de pericol pentru siguranta circulatiei si, totodata, se impiedica ori se ingreuneaza activitatea organelor judiciare in legatura cu acel accident.

Astfel, pentru existenta infractiunii nu este, deci, necesara intentia de sustragere de la urmarire, ci de zadarnicire a unor constatari utile (ICCJ, decizia nr. 2878/(...)).

Din examinarea probelor administrate in cauza, rezulta ca inculpatul a părăsit locul accidentului tocmai pentru a evita tragerea sa la răspundere penală și a îngreuna activitatea organelor d eurmărire penală. Astfel, martorul M. C. M. (f. 55 dos.u.p., f. 67 dos. fond), persoană care a ajuns la locul faptei imediat după impact, arată că inculpatul a afirmat, în pofida evoidenței, că victimele ar fi fost culpabile de producerea accidentului, că nu a anunțat organele de politie și nici nu a solicitat intervenția vreunui cadru medical (deși martorul i-a solicita acest lucru), nu a intervenit pentru a acordaajutor și că a fugit efectiv de la locul faptei în timp ce martorul se ocupa de acordarea ajutorului victimei rămase în viață.

De altfel, inculpatul a fost găsit abia după 2 ore de la constatarea accidentului ca urmare a demersurilor organelor abilitate, inculpatul având în tot acest timp o atitudine pasivă.

Cu privire la individualizarea sanctiunilor aplicate, Curtea constată că deși pe baza stării de fapt reținute s-a dat o încadrare juridică legală infracțiunilor comise de inculpat, doar modalitatea de executare a pedepselor aplicate reflectă în mod just gradul de pericol social concret al faptelor comise.

Potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

În acest context, desi nu poate fi ignorat faptul că evenimentul rutier a fost consecința culpei exclusive a inculpatului care a încălcat flagrant norme elementare care reglementează siguranța traficului rutier, urmarea fiind producerea unor consecințe dramatice pentru victime și familia acestora, nu poate fi omis faptul că inculpatul a avut o poziție sinceră și a colaborat în toate fazele proceului penal, nu posedă antecedente penale si a manifestat regret, iar din această perspectivă retinerea circumstantelor atenuate legale prev. de art. 74 lit. a, c C., cu consecinta coborârii sanctiunilor sub minimul special prevăzut de lege este justificată.

Practica judiciară a statuat că recunoașterea anumitor situatii ca circumstanțe atenuante judiciare este posibilă dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei. Astfel, „conduita bună";, în sensul art. 74 alin. 1lit. a C., presupune, între altele, absența antecedentelor penale, bunul renume în rândul comunității de care se bucură inculpatul și referințele pozitive; „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultă din prezența sa în fața autorităților și recunoașterea, în esență, a infracțiunii.

Asa fiind, Curtea concluzionează că o pedeapsă de câte 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev.-de art. 87 al.1 din O.U.G. 1. si pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără permis de conducere prev. de art. 86 al.1 din O.U.G. 1., o pedeapsă de 1 an și 6 luni inchisoare pentru comiterea infracțiunii de părăsirea locului accidentului prev. de art. 89 al.1 din O.U.G.1., o pedeapsă de 3 ani si 6 luni inchisoare pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art. 178 al.3 C. si o pedeapsă de 5 luni inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art 184 al.2 și 4 C. sunt sanctiuni juste și proporționale în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, scopul preventiv al sancțiunii și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptelor, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului.

Totodată, Curtea consideră că numai prin executare în detenție se asigură atât exemplaritatea, cât și finalitatea sanctiunilor, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b C. se vor contopi pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni inchisoare, sporită cu 6 luni, deci in total 4 ani inchisoare.

Aplicarea sporului de pedeapsă este justificat de multitudinea faptelor comise, ceea impune o agravare a răspunderii prin majorarea sancțiunii rezultante

Potrivit art. 71 C. de la rămânerea definitivă a sentintei si până la executarea pedepsei inculpatul va fi lipsit de drepturile prev. de art.64 lit.a teza II-a C.

Referitor la pedepsele accesorii, Curtea retine că deși prin art.71 alin.2 C. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, instanța a avut în vedere Decizia nr.74/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Potrivit acestei decizii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții E.pene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.

Ca atare, în prezenta cauză, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a din C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepselor aplicate. Față de aceste dispoziții și analizând circumstanțele concrete ale prezentei cauze, instanța a apreciat că în speță nu se impune interzicerea dreptului de a alege prevăzut de dispozițiile art.64 lit.a) teza I din C. și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzut de dispozițiile art.64 lit.b) din C.

Referitor la dispozițiile art.64 alin.1 lit.c) din C. instanța a avut în vedere și jurisprudența Curții E.pene a Drepturilor Omului în cauza Sabou și Pârcălab c. României prin care Curtea stabilește că interzicerea de drept a unor drepturi nu e conformă exigențelor Convenției, precum și dispozițiile art.11 alin.2 din Constituția României.

Potrivit art. 88 C. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea de 24 de ore din16 noiembrie 2009 .

Pentru aceste motive, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. a C. se va admite ca fondat recursul declarat de inculpatul C. F. D. si sentința penală atacată se va casa in latura penală cu privire la nereținerea circumstanței atenuante prev.-de art 74 lit. a,c Cp. și individualizarea pedepselor urmând ca în rejudecare sa se procedeze potrivit celor arătate mai sus.

Cu privire la recursul asigurătorului, referitor la critica privind acordarea daunelor morale solicitate de către partea civilă P. G. A., Curtea reține că spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, despăgubirile pentru daune morale nu se probează, ci se stabilesc pe baza unei evaluări a organului judiciar.

În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. Astfel, la stabilirea cuantumului daunelormorale trebuie avute în vedere mai multe criterii și anume importanța valorii morale lezate, durata și intensitatea durerilor fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral, ținând seama în același timp de scopul pentru care legiuitorul a permis cuantificarea prejudiciului moral, acela de compensare a suferinței persoanei prejudiciate și nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala în bani.

S-a considerat, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii.

Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.

În prezenta speță este vorba de repararea atât a unui prejudiciu moral justificat de suferinta fizică si psihică încercată ca victimă a accidentului, dar si a unui prejudici de afecțiune ca victimă indirectă, prejudiciu care trebuie reparat de către persoana culpabilă, sens în care, s-a dispus și prin R. C. de M. al C. E. nr.75 adoptată la 14 martie 1965 în materia prejudiciului corporal care statuează expres că „în caz de deces, reparația pentru prejudiciul de afecțiune trebuie acordată părinților, soțului și copiilor victimei pentru că doar în aceste cazuri reparația este supusă condiției ca aceste persoane să fi avut legături de afecțiune strânse cu victima, în momentul decesului";.

În cauză s-a dovedit mai presus de orice dubiu că partea civilă a suferit o traumă psihică de profundă, determinată de fapta săvârșită de inculpat, traumă constând în suferintele suportate ca urmare a leziunilor cauzate propriei persoane, dar si ca urmare a decesului violent, în prezenta sa, a tatălui, astfel că acordarea de daune morale se justifică pentru a compensa prejudiciul afectiv cauzat acestuia.

Cu privire la suma acordată cu titlu de daune morale Curtea apreciază că aceasta reprezintă o justă și echitabilă compensare, fiind corespunzătoare întinderii prejudiciului nepatrimonial invocat de partea civilă P. G. A. și proporțională culpei inculpatului, iar soluția este conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene (P.Tercier, Op.cit.p.268).

Așa fiind, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. a C.rpoc.pen. se va respinge ca nefondat recursul asigurătorului.

Vor fi mentinute restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Se va stabili in favoarea Baroului de A. C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu ce va fi suportat din fondul MJ.

În temeiul art. 192 al. 2 C. se va obliga asiguratorul SC A. R. - A. V. I. G. SA - S. B. M. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de inculpatul C. F. D. impotriva sentinței penale nr. 1027 pronunțată la 11 mai 2011 de Judecătoria Baia Mare pe care o casează in latura penală cu privire la nereținerea circumstanței atenuante prev.-de art 74 lit. a,c Cp. și individualizarea pedepselor și rejudecând cauza :

Condamnă pe inculpatul C. F. D.

- la 10 luni inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev.-de art. 87 al.1 din O.U.G. 1.;

- la 10 luni inchisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără permis de conducere prev. de art. 86 al.1 din O.U.G. 1.;

- la 1 an și 6 luni inchisoare pentru comiterea infracțiunii de părăsirea locului accidentului prev. de art. 89 al.1 din O.U.G.1.;

- la 3 ani si 6 luni inchisoare pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art. 178 al.3 C.;

- la 5 luni inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art 184 al.2 și 4 C. , toate cu reținerea circumstanței atenuante prev.de art.74 lit. a,c C..

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b C. contopește pedepsele aplicate inculpatului, stabilind ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni inchisoare , sporită cu 6 luni, deci in total 4 ani inchisoare.

Face aplicarea art. 71 rap.la art.64 lit.a teza II-a C. .

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea de 24 de ore din16 noiembrie 2009 .

Respinge ca nefondat recursul declarat de asiguratorul SC A. R. - A. V. I. G. SA

- S. B. M.

Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Stabilește in favoarea Baroului de A. C., 50 lei onorariu parțial ce va fi suportat din fondul MJ.

Obligă pe asiguratorul SC A. R. - A. V. I. G. SA - S. B. M. la 400 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 18 octombrie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. V. A. L. H. I. M.

G., M. N.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...) J..fond.C. R.

← Decizia penală nr. 1694/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1813/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1627/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1627/2011, Curtea de Apel Cluj