Decizia penală nr. 1992/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1992/R/2011
Ședința publică din data de 7 decembrie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : M. R., judecător
JUDECĂTORI : C. I.
: A. D. L.
GREFIER : M. V.-G.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații M. S. și M. S. și de moștenitorii inculpatului decedat - M. I., M. V., M. ION M. L. și M. M. împotriva sentinței penale nr. 130 din 14 iulie 2011 a J. N., inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 271 alin. 2 Cod penal
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă moștenitorul inculpatului decedat, M. V. asistat de avocat S. R. cu delegație în substituirea apărătorului ales, av. S. Gavril din cadrul Baroului de A. B.-N., cu delegație la dosar, care se prezintă și pentru inculpații M. S., M. S. și moștenitorii inculpatului decedat M. I., M. L. și M. M. și apărătorul ales al părții vătămate M. S., av. B. M. din cadrul Baroului de A. B.-N., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpații M. S., M. S., moștenitorii inculpatului decedat M. I., M. L. și M. M. și partea vătămată M. S.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul ales al inculpaților M. S., M. S. și al moștenitorilor inculpatului decedat M. V., M. I., M. L. și M. M., av. S. Gavril susține recursul așa cum a fost formulat în scris și în esență solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 130 din 14 iulie 2011 a J. N. și, rejudecând cauza să se dispună:
Achitarea inculpatului M. S. în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod pr.pen. de sub învinuirea infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești, având în vedere că în dosarul în care se invocă nerespectarea hotărîrii judecătorești acesta nu a fost parte astfel că nu se poate face vinovat de comiterea infracțiunii prev. de art.271 Cod penal.
Cu privire la moștenitorii inculpatului decedat M. I., este clar că aceștia sunt succesori dar nu s-a făcut dovada calității de moștenitori în dosarul de fond prin certificatul de moștenitor sau prin aceptarea tacită a moștenirii astfel încât să fie posibilă obligarea acestora la plata daunelor morale, pe latura civilă a cauzei.
Solicită achitarea inculpatei M. S. în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit. b1 Cod pr.pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Solicită să se aibă în vedere că inculpata M. S. are peste 80 de ani și are o stare de sănătate precară. În subsidiar, solicită suspendarea condiționată a amenzii aplicate de prima instanță. Solicită respingerea constituirii de parte civilă formulată în cauză de partea vătămată. Cu cheltuieli judiciare conform chitanței depuse la dosar. Apărătorul părții vătămate M. S., av. B. M. solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică. Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatei M. S. a fost corect individualizată, având în vedere că aceasta a mai fost condamnată anterior de trei ori pentru același gen de infracțiuni. De asemenea, apreciază că și soluția adoptată față de inculpatul M. S. este legală și temeinică, având în vedere că practica judiciară și literatura de specialitate a arătat că nu este necesar ca partea să fie parte în dosarul civil. A. a cunoscut hotărârea instanței din dosarul civil, precum și faptul că inculpata M. S. a fost condamnată anterior pentru comiterea infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, arată că de asemenea a fost corect soluționată. Inculpatul M. I. a decedat, astfel că în cauză au fost introduși moștenitorii acestuia, care în opinia sa au calitate procesuală în prezentul dosar deoarece aceștia au acceptat tacit moștenirea și au intrat în posesia terenurilor. Cu cheltuieli judiciare. Moștenitorul inculpatului decedat, M. V. arată că folosește terenul care este întabulat pe tatăl său. Reprezentantul M.ui P. solicită în temeiul art. 38515 pct. 1 lit.b Cod pr.pen. respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de inculpații M. S. și M. S. și de moștenitorii inculpatului decedat - M. I., M. V., M. Ion M. L. și M. M. și menținerea sentinței penale nr.130/2011 a J. N., ca legală și temeinică. În ceea ce o privește pe inculpata M. S., apreciază că în mod corect s-a reținut vinovăția acesteia, precum și conduita pe care aceasta a înțeles să o aibă de a lungul timpului, anterior fiind condamnată pentru același tip de infracțiune. C. dacă s-ar ține seama de vârsta inculpatei, consideră că nu se poate aplica o simplă sancțiune adminsitrativă, având în vedere că sancțiunile anterioare nu și-au atins scopul. De asemenea, apreciază că pentru inculpatul M. S. nu este întemeiată critica adusă hotărârii și nici în ceea ce privește susținerea că nu ar fi subiect activ al infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești, prev. de art. 271 alin. 2 Cod penal, având în vedere că legea nu prevede vreo condiție suplimentară pentru a avea calitatea de subiect activ, nici măcar aceea de a fi fost parte în dosarul civil. Mai arată că, succesorii nu au invocat anterior că au refuzat în mod expres succesiunea și că din atitudinea adoptată de moștenitori rezultă că aceștia au acceptat tacit succesiunea. Apărătorul inculpaților, în replică, arată că legea civilă nu vorbește de refuzul succesiunii, ci doar de acceptare a succesiunii. C U R T E A : Prin sentința penală nr. 130 din 14 iulie 2011 a J. N., în baza art. 11, pct. 2, lit. „b"; raportat la art. 10, lit. „g"; Cod procedură penală, s-a încetat procesul penal pornit la plângerea penală a părții vătămate M. S. CNP 1. cu domiciliul în loc. I. M., nr. 313, jud. B. N. împotriva inculpatului M. I. fiul lui V. și L., născut la data de (...), în loc. I. M., jud. B. N. CNP 1., cu ultimul domiciliu cunoscut în loc. I. M., nr. 250, jud. B. N., pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 271 alin. 2 Cod penal, prin decesul inculpatului survenit la data de (...) în localitatea B., jud. B.-N., conform certificatului de deces nr. 7. (...). Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. S-a dispus condamnarea inculpatei M. S., fiica lui C. D. și L., născută la data de (...), în loc. I. M., jud. B. N., CNP 2., cetățean român, studii 4 clase, agricultoare, căsătorită, cu domiciliul în loc. I. M., nr. 250, jud. B. N. cu antecedente penale, la pedeapsa de 3000 lei amendă, pentru comiterea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 271 alin. 2 Cod penal. S-a pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 63/ Cod penal. S-a dispus condamnarea inculpatului M. S. fiul lui I. și S. născut la data de (...), în N., jud. B. N., cetățean român, studii 8 clase, agricultor, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, CNP 1., cu domiciliul în loc. I. M., nr. 250, jud. B. N., fără antecedente penale la pedeapsa de 1500 lei amendă, pentru comiterea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 271 alin. 2 Cod penal. S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 631 Cod penal și s-a dispus restabilirea situației de fapt anterioare. Au fost obligați inculpații M. S. și M. S. să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare. Au fost obligați inculpații M. S. și M. S. (atât în nume propriu cât și în calitate de moștenitor) în solidar și pe moștenitorii inculpatului decedat M. I. - respectiv pe M. V. - loc. I. M., str. S., nr. 250 jud. B. N., M. L. - loc. I. M., str. V., nr. 160 jud. B. N., M. V. - loc. I. M., str. S., nr. 250 jud. B. N., M. I. - loc. I. M., str. S., nr. 250 jud. B. N., M. L. (n. M.) comuna J. B., sat. M. B., nr. 215 sau 13, jud. B. N. și M. M. - loc. I. M., str. S., nr. 250 jud. B. N., în aceeași modalitate și conform cotelor de moștenire aferente, să-i plătească părții vătămate M. S. suma de 1500 lei reprezentând despăgubiri civile. A fost obligată inculpata M. S. să-i plătească părții vătămate M. S. suma de 450 lei reprezentând cheltuieli de judecată, iar inculpatul M. S. a fost obligat să-i plătească părții vătămate M. S. suma de 350 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Au fost obligați moștenitorii inculpatului decedat M. I. - respectiv pe M. V., M. L., M. V., M. I., M. L. (n. M.), M. M. să-i plătească părții vătămate M. S., suma de 150 lei reprezentând cheltuieli de judecată Au fost obligați inculpații M. S. și M. S. să achite diferența onorariu expert 500 lei vizată conform decontului din expertiza inițială în contul Biroului local de expertize B. N., expert topo H. F.. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Năsăud înregistrat la nr. (...) al J. N. (dosar nr.770/P/2005) au fost trimiși în judecată inculpații M. I., M. S. și M. S., pentru comiterea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută de art.271 alin. 2 Cod penal. Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că prin sentința civilă nr. 4. a J. N. pronunțată în dosarul nr.2958/1993, inculpata M. S. a fost obligată să predea în posesia reclamantului, antecesorul părții vătămate M. S.), terenul înscris în CF nr. 2189 I. M. nr. top 3832/1 în suprafață de 1643 mp. silită. Rămânând definitivă și irevocabilă, sentința a fost pusă în executare Cu toate acestea inculpata a refuzat să recunoască valabilitatea acestei hotărâri judecătorești definitive și respectiv să predea terenul părții vătămate și a continuat să-l folosească și să culeagă în fiecare an fructele acestui teren. Drept consecință, inculpata a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești prev. de art. 271 alin. 2 Cod penal la pedeapsa amenzii prin S. penale nr. 248/1998 și nr. 715/2001 ambele ale J. N.. Prin aceleași sentințe s-a dispus restabilirea situației anterioare, iar conform proceselor-verbale de executare silită din data de (...) și respectiv (...) măsura restabilirii situației anterioare a fost efectiv executată. Cu toate acestea în primăvara anului 2004, inculpata i-a determinat pe soțul său și fiul său M. S. să nu respecte aceste hotărâri și drept urmare la începutul lunii aprilie 2004 cei doi au arat și semănat acest teren, iar în vara aceluiași an l-au cosit și și-au însușit recolta. Ca urmare prin sentința penală nr. 2/(...) inculpații M. S. și M. I. au fost din nou condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de instigare, respectiv nerespectarea hotărârilor judecătorești la pedeapsa amenzii dispunându-se totodată și restabilirea situației de fapt anterioare. Cu toate acestea, în luna iulie 2005, inculpații M. S., M. I. și M. S. au pătruns din nou pe terenul cu nr. top 3832/1, în suprafață de 1643 mp, pe care l-au cosit, iar fânul rezultat a fost însușit. Această faptă s-a apreciat că întrunește pe deplin elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești prev. de art. 271 alin. 2 Cod penal. Toți inculpații au cunoscut existența hotărârii judecătorești prin care M. S. a fost obligată să predea în posesia părții vătămate terenul în discuție, respectiv prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare. Cu toate acestea au declarat în mod repetat și constant că nu înțeleg să respecte nici în prezent și nici în viitor aceste hotărâri judecătorești, deoarece consideră că terenul le aparține, deși acesta a fost predat în posesia părții vătămate de către executorul judecătoresc în mai multe rânduri. Poziția adoptată de inculpați în cuprinsul declarațiilor date, s-a apreciat că demonstrează periculozitatea socială a acestora, faptul că în mod deliberat refuză să se supună dispozițiilor cuprinse în hotărârile judecătorești, înțelegând atitudinea de a se orienta pentru o poziție exclusivistă (să-și fac singuri dreptate), aspect evident inacceptabil și inadmisibil. S-a menționat că Sentința civilă nr. 1., extrasul de CF nr. 2226 I. M. și procesul-verbal de executare silită din (...) depuse în apărare de inculpatul M. I. se referă la alte imobile și ca atare nu au nicio relevanță în speță. Inculpatul M. I. prin declarația dată în faza de cercetare judecătorească (f. 52) n-a recunoscut comiterea infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești pe considerentul că terenul în discuție aparține familiei M. fiind obținut cu titlu de moștenire de către M. S. de la părinții săi. Concomitent s-a recunoscut și faptul că în vara anului 2005 M. I. împreună cu M. S. s-au deplasat pe terenul în litigiu și s-a cosit iarba, iar fânul s-a adunat în clăi. Inculpata M. S. prin declarația dată în faza de cercetare judecătorească (f. 53) n-a recunoscut comiterea infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești pe considerentul că terenul în discuție, aparține familiei M. fiind dobândit de la antecesorii săi. De asemenea deși inculpata a recunoscut că în momentul deplasării executorului judecătoresc în teren și a efectuării operațiunii de punere în posesie a hotărârii judecătorești civile, în baza căreia trebuia predat terenul în suprafață de 1643 mp către antecesorul părții vătămate M. I., totuși atât în cursul anilor (...) au continuat să lucreze terenul în litigiu pe considerentul redat. Mai mult, s-a menționat că în vara anului 2005, soțul M. I. împreună cu fiul lor M. S. s-au deplasat pe terenul în litigiu și s-a cosit iarba, iar fânul s-a adunat în clăi și la această ultimă operațiune a participat și inculpata M. S. Inculpatul M. S. prin intermediul declarației date în faza de cercetare judecătorească (f. 62-63) a menționat nerecunoașterea comiterii infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești, reiterând considerentele redate de către ceilalți doi inculpați, în sensul că terenul pe care-l utilizează partea vătămată face parte dintr-un teren care a aparținut inițial bunicii sale, respectiv ulterior coinculpatei M. S. Concomitent s-a relevat o localizare eronată a terenului părții vătămate prin raportare și la sensul de curgere a pârâului care străbate terenul din litigiu și respectiv linia de mejdă (gardul care separă cele două terenuri aparținând părinților săi de terenul aparținând părții vătămate). Implicit inculpatul M. S. a precizat faptul că a cosit terenul situat în partea dreaptă a pârâului cu mențiunea că nu s-a atins de terenul din partea stângă a pârâului. Partea vătămată M. S., prin declarația inițială dată în faza de cercetare judecătorească (f.50-51), cât și implicit prin suplimentul de declarație (f 248) a menționat că deține un teren de natură fânaț situat în ridul „Dealul Captalanului"; de pe raza localității I. M. care i-a revenit în baza unei hotărâri judecătorești. În acest sens s-a relevat că prima punere în posesie a survenit în anul 1994 după care au intervenit inculpații M. care nu i-au mai permis să lucreze acest teren. S-a precizat că în cursul anului 2005 după pronunțarea condamnării privind nerespectarea hotărârii judecătorești s-a procedat din nou la o punere în posesie și de stabilire a situației anterioare, dar și cu acest prilej inculpații au avut o atitudine recalcitrantă și chiar au demontat gardul pe care l-a instalat pentru a evita disensiunea cu părțile și în scopul utilizării terenului ce-i aparține. Deoarece în vara anului 2005 cei trei inculpați au cosit fânul de pe proprietatea sa și au utilizat acest fân în gospodărie proprie, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000.000 lei vechi din care cuantumul de 3.000.000 lei vechi reprezintă contravaloarea unei clăi de fân (circa 700-800 kg fân) și respectiv suma de 12.000.000 lei vechi reprezentând contravaloarea producției de prune, de care nu a beneficiat în cursul acelui an. Pe terenul în discuție s-a precizat că există 30 de pruni, din care anual se poate obține o producție de circa 2 tone de prune, cu un preț aferent/kg de 6000 lei vechi. Datorită survenirii decesului inculpatului M. I. în cursul procesului, s- a impus luarea uni supliment de declarație de parte vătămată (f.248) prinintermediul căreia s-au menținut practic pretențiile civile conturate inițial, dar s-a solicitat obligarea pentru suportarea prejudiciului total de 15.000.000 lei vechi de către cei doi inculpați rămași și implicit de către moștenitorii inculpatului decedat care au fost introduși în cauză după decesul autorului lor. În faza de cercetare judecătorească s-au administrat și probe testimoniale și s-a dispus și efectuarea unei expertize topo pentru clarificarea aspectelor sesizate privind identificarea tuturor dezmembrărilor nr. top 3832 I. M. cu redarea distinctă a suprafețelor ce constituie proprietatea părții vătămate M. S. și respectiv proprietatea inculpaților M. și cu o concluzie certă privind ocuparea de către inculpați a vreunei suprafețe din nr. top nou 3832/1 și în caz afirmativ redarea distinctă a acestei suprafețe pe planul de situație. În privința probelor tehnice s-a evidențiat o primă expertiză efectuată de expert B. L. (f.128-131) prin care s-a concluzionat că la dezmembrarea inițială a nr. top 3832 expertul nu a sesizat că drumul de acces și-a modificat traseul, astfel încât a efectuat o schiță după schița medalion și implicit a dezmembrat terenul în 5 loturi. De asemenea prin raportare la schița medalion CF și modul de dezmembrare a imobilului teren cu nr. top 3832 s-a constatat că inculpații M. I., M. S. și M. I. folosesc întreg imobilul teren cu nr. top nou 3832/1 în suprafață de 1643 mp. Datorită obiecțiunilor conturate s-a dispus efectuarea în cauză a unei noi lucrări de expertiză topo de către expert H. F. prin care s-a menționat că reținându-se modul de dezmembrare a imobilului cu nr. top 3832 și schița medalion de CF, inculpații M. folosesc din imobilul cu nr. top 3832/1 suprafață de 922 mp, iar diferența de suprafața de 721 mp este situată în afara porțiunii îngrădite și este folosită de către M. G. (care nu este parte în proces). Pe această suprafață de teren se regăsește și o parte din drumul actual, iar această suprafață nu este înscrisă în CF ca drum, fiind utilizată la înțelegere, drumul vechi și traseul drumului actual, fiind evidențiate pe planul de situație. S-a reținut că aceste fapte, comise de către inculpați întrunesc pe deplin elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prev. de art. 271 alin. 2 Cod penal. Toți inculpații cunoșteau existența hotărârii judecătorești civile prin care M. S. a fost obligată să predea în posesia părții vătămate terenul în discuție, respectiv prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare, dar au reiterat in mod constant ipoteza susținută in apărare și care vizează apartenența terenului in litigiu și eliminarea variantei susținute de configurația propriu-zisă a terenului. Conform certificatului de deces nr. 7.(...), anexat la dosarul cauzei f.229) rezultă că a survenit la data de (...) în localitatea B., județul B. N., decesul inculpatului M. I. - CNP 1.. Printr-o verificare a datelor de identificare menționate în cuprinsul acestui certificat de deces cu datele de identificare ale inculpatului consemnate în actul de sesizare al instanței și respectiv în declarația de inculpat, rezultă că există similitudine cu privire la aceste date și în speță se atestă implicit ipoteza de deces a acestui inculpat, aspect confirmat si de celelalte părți din proces.. În consecință instanța în baza art. 11, pct. 2, lit. „b"; raportat la art. 10, lit. „g"; Cod procedură penală, a încetat procesul penal pornit laplângerea penală a părții vătămate M. S. împotriva inculpatului M. I. pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 271 alin. 2 Cod penal, prin decesul inculpatului. Raportat la starea de facto redată, instanța a apreciat că, fapta inculpatei M. S. de a o împiedica pe partea vătămată M. S. să folosească un imobil deținut in baza unei hotărâri judecătorești (in speță conform lucrării de expertiză se vizează suprafața de 922 mp. din nr. top. 3832/1) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută și pedepsită de art.271 alin.2 Cod penal. În temeiul acestui text legal, coroborat cu art.345 Cod procedură penală, instanța a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 3000 lei amendă. De asemenea prin raportare si la fapta inculpatului M. S. de a o împiedica pe partea vătămată M. S. să folosească un imobil deținut in baza unei hotărâri judecătorești (in speță conform lucrării de expertiză se vizează suprafața de 922 mp. din nr. top.3832/1) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută și pedepsită de art.271 alin.2 Cod penal. În temeiul acestui text legal, coroborat cu art.345 Cod procedură penală, instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1500 lei amendă, Instanța a atenționat pe cei doi inculpați asupra dispozițiilor art. 631 Cod penal ce vizează înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în ipoteza sustragerii cu rea credință de la executarea amenzii. La individualizarea pedepselor în modalitatea arătată, instanța s-a raportat la prevederile art. 72 Cod penal, ce vizează criteriile generale de individualizare ale pedepselor respectiv, gradul de pericol social concret al faptelor comise, circumstanțele producerii acestora si repetabilitatea faptei prin raportare la aceeași parte vătămată, același imobil vizat, atitudinea deficitară care împiedică partea vătămată să-și exercite dreptul de proprietate asupra imobilului teren dobândit de către antecesori, prin intermediul unei hotărâri civile și respectiv prin moștenire cât si cu consecința implicită nefastă privind obținerea si utilizarea in interes propriu a recoltei. Deși inculpata M. S. se află practic la a patra condamnare pentru comiterea aceleiași infracțiuni și ar fi oportună individualizarea și orientarea instanței pentru o pedeapsă cu închisoarea, totuși reținând cu precădere considerentul vârstei înaintate (80 ani) s-a apreciat că se impune stabilirea din nou a unei pedepse cu amendă, într-un cuantum major prin raportare la celelalte pedepse evidențiate in cazierul judiciar. In privința inculpatului M. S. prin apărarea efectuată s-a susținut ipoteza de achitare pe considerentul că acesta nu a fost parte in cauza civilă, (sentința civilă nr.4. din dosarul nr.2958/1993 al J. N.), astfel încât această hotărâre nu îi este opozabilă si nu poate să fie subiect pasiv al infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești. per a contrario, argumentele redate în literatura de specialitate s-aapreciat că vizează faptul că subiect activ nemijlocit al infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești poate fi orice persoană, astfel încât cerința din latura subiectivă cât și din latura obiectivă privind cunoașterea existenței hotărârii judecătorești cât si a împrejurării că aceasta a fost pusă in executare cu concursul executorului judecătoresc se regăsesc in speță. De asemenea sub acest aspect s-a apreciat că nu are relevanță susținerea privind participarea sau nu ca parte in dosarul civil a subiectului pasiv al infracțiunii sesizate. In acest context totuși pentru individualizarea pedepsei și cuantumului amenzii aplicate pentru inculpatul M. S., instanța a reținut conform fișei de cazier absența antecedentelor penale precum si atitudinea acestuia de susținere implicită a părinților săi, prin solidaritatea manifestată si lucrările efectuate pe terenul ocupat. Conform prevederilor art. 170 Cod pr. penală, instanța a dispus restabilirea situației de fapt anterioară săvârșirii infracțiunii si prin corelare si cu concluziile din lucrarea de expertiză tehnică efectuată in cauză si in sensul predării suprafeței de teren ocupate de către inculpați in favoarea părții vătămate. În baza art. 14 , art. 15 și art. 346 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil, instanța i-a obligat pe inculpații M. S. și M. S. (atât în nume propriu cât și în calitate de moștenitor) în solidar și pe moștenitorii inculpatului decedat M. I. - respectiv pe M. V., M. L., M. V., M. I., M. L. (n. M.) și M. M., în aceeași modalitate și conform cotelor de moștenire aferente, să-i plătească părții vătămate M. S. suma de 1500 lei reprezentând despăgubiri civile. S-a menționat că instanța s-a raportat la prejudiciul cauzat părții vătămate prin imposibilitatea de folosință a imobilului teren din litigiu si a suprafeței efectiv ocupată de către inculpați si contravaloarea recoltei ce se putea obține de pe acest teren. In concret, despăgubirile civile acordate vizează contravaloarea recoltei de fân ce se putea obține de pe acest teren si fructele culese de către inculpați din pomii fructiferi existenți si perioada de timp aferentă. Sunt elocvente in acest sens depozițiile martorilor audiați la cererea părții vătămate si care vizează cantitatea de fân ce se poate aduna de pe terenul in litigiu și implicit a fructelor și prin corelare cu echivalentul valoric al unui kg de fân si prune la nivelul anului 2005. Pentru inculpatul decedat în cursul procesului, latura civilă a fost soluționată și în raport de moștenitorii inculpatului decedat si conform cotelor de moștenire aferente, reținându-se vocația succesorală legală a acestora in calitate de descendenți direcți, chiar dacă nu s-a manifestat dreptul de opțiune succesorală (s-a menționat că acest drept în ipoteza de renunțare cât si de acceptare expresă implică declarații autentificate, astfel încât per a contrario se poate inocula premisa unei acceptări tacite a succesiuni). În temeiul art.189, art. 191, art. 349 Cod procedură penală, instanța a obligat pe inculpații M. S. si M. S. să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare. În baza art. 189, art. 193, art. 349 Cod procedură penală, instanța a obligat pe inculpata M. S. să-i plătească părții vătămate M. S. suma de 450 lei reprezentând cheltuieli de judecată, pe inculpatul M. S. să-i plătească părții vătămate M. S. suma de 350 lei cu același titlu și respectiv pe moștenitorii inculpatului decedat M. I. - respectiv pe M. V., M. L., M. V., M. I., M. L. (n. M.), M. M. să-i plătească părții vătămate M. S., suma de 150 lei reprezentând cheltuieli de judecată. In acest sens s-au reținut conform notei de cheltuieli anexate de către partea vătămată cheltuieli ce rezidă din contravaloare onorariu avocat, contravaloare zile de prezentă în instanță pentru partea vătămată. Deoarece s-a omis achitarea întregului cuantumului al expertizei topo. dispusă în cauză, instanța de fond a apreciat că se impune obligareainculpaților M. S. și M. S. să achite în contul Biroului local de expertize B. N., - expert topo H. F., diferența onorariu expert 500 lei și vizată conform decontului din expertiza inițială. Împotriva acestei sentințe, inculpații M. S. și M. S. și moștenitorii inculpatului decedat - M. I., respectiv M. V., M. ION, M. L. și M. M. au declarat recurs. În motivele de recurs s-a solicitat, în principal, de către M. S. și M. S. achitarea lor, în temeiul prev. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.b ind. 1 C.pr.penală, respectiv art. 10 lit. a C.pr.pen. S-a susținut că fapta inculpatei M. S. nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, având în vedere vârsta înaintată a acesteia, precum și litigiile civile anterioare existente între părți. În ceea ce-l privește pe inculpatul M. S. s-a susținut că acesta nu a avut calitatea de parte în litigiul civil cu partea vătămată M. S., astfel încât nu poate avea calitate de subiect activ al infracțiunii de tulburare de posesie. De cealaltă parte, succesorii inculpatului decedat M. I., respectiv numiții M. V., M. ION, M. L. și M. M. au criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul laturii civile a cauzei, respectiv au susținut că nu au acceptat moștenirea după defunctul M. I., condiție în care nu putea fi obligați la plata despăgubirilor civile și nici a cheltuielilor de judecată în favoarea părții vătămate. Analizând recursurile declarate în cauză prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor legale în materie și a actelor dosarului, Curtea apreciază că acestea sunt nefondate. Prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, reținând o stare de fapt conformă cu realitatea și procedând la administrarea unui vast material probatoriu. Instanța de control judiciar nu va relua argumentele ce au stat la baza pronunțării hotărârii atacate, având în vedere că și le însușește în totalitate. Vor fi subliniate doar argumentele invocate de recurenți în motivele de recurs, criticile acestora urmând a fi analizate punctual. În ceea ce privește solicitarea inculpatei M. S., de achitare a sa pe motiv că fapta nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni, această critică nu este întemeiată. Inculpata în mod constant începând din cursul anului 1995, de când a fost obligată prin hotărâre judecătorească irevocabilă să-i recunoască părții vătămate M. S. dreptul de proprietate asupra terenului în discuție, nu s-a conformat acestei hotărâri. Ca dovadă stă faptul că inculpata a mai suferit trei condamnări anterioare în cursul anului 1998, 2001 și 2005 tot pentru comiterea aceleiași infracțiuni. De fiecare dată, pedepsele au constat în amendă penală, pe considerentul cel mai probabil a vârstei inculpatei. P. infracțională a acesteia nu poate fi însă scuzată de vârsta înaintată și dovedește că sancțiunile anterioare nu și-au atins scopul. În aceste condiții, Curtea apreciază că fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar sancțiunea amenzii penale aplicate nu se impune a fi suspendată condiționat, nefiind întrunite condițiile prev. de art. 81 Cod penal. În ceea ce-l privește pe inculpatul M. S., chiar dacă acesta nu a avut calitatea de parte în cauza civilă care a făcut obiectul dosarului nr. 2958/1993 al J. N., nu se poate susține că acesta nu ar avea calitatea de subiect activ al infracțiunii prev. de art. 271 alin. 2 C.penal, câtă vreme acest text de lege nu impune ca subiectul activ al infracțiunii să aibă vreo calitate specială. Așa cum s-a arătat și în conținutul hotărârii atacate,subiectul activ al acestei infracțiuni poate fi orice persoană care a avut cunoștință despre existența hotărârii judecătorești și mai mult, cum este cazul în speță și de faptul că aceasta a fost pusă în executare prin intermediul executorului judecătoresc. În final, în ceea ce privește criticile aduse de moștenitorii inculpatului decedat M. I. nu pot fi primite de către instanța de recurs deoarece aceștia până în acest moment au efectuat acte de acceptare tacită a succesiunii, nu au invocat până în prezent faptul că ar fi refuzat această moștenire, condiții în care în mod corect prima instanță a reținut vocația succesorală legală a acestora în calitate de descendenți direcți. Față de toate cele de mai sus expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen., Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații M. S. și M. S. și de moștenitorii inculpatului decedat - M. I., respectiv M. V., M. ION, M. L. și M. M., împotriva sentinței penale nr. 130 din 14 iulie 2011 a J. N.. În temeiul art. 193 C.pr.pen., având în vedere soluția dispusă în cauză, Curtea va respinge implicit cererea inculpaților formulată prin apărători de obligare a intimaților la plata cheltuielilor judiciare în recurs. Se va dispune obligarea fiecărui recurent la plata cheltuielilor de judecată în favoarea părții vătămate M. S. în sumă de câte 250 lei fiecare, cheltuieli reprezentând contravaloarea onorariului avocațial (.19-20) În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., Curtea va dispune obligarea fiecărui recurent la plata cheltuielilor de judecată în favoarea statului în sumă de câte 100 lei fiecare. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații M. S. și M. S. (ambii domiciliați în localitatea I. M., nr. 250, jud. B.-N.) și de moștenitorii inculpatului decedat - M. I., respectiv M. V., M. ION (ambii domiciliați în localitatea I. M., str. S., nr. 250, jud. B.-N.), M. L., domiciliată în localitatea I. M., str. V., nr. 168, jud. B.-N. și M. M., domiciliată în localitatea I. M., str. S., nr. 250, jud. B.-N. împotriva sentinței penale nr. 130 din 14 iulie 2011 a J. N.. Respinge cererea inculpaților formulată prin apărători de obligare a intimaților la plata cheltuielilor judiciare în recurs. Obligă pe fiecare recurent la plata cheltuielilor de judecată în favoarea părții vătămate M. S. în sumă de câte 250 lei fiecare. Obligă pe fiecare recurent la plata cheltuielilor de judecată în favoarea statului în sumă de câte 100 lei fiecare. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 7 decembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, M. R. C. I. A. D. L. GREFIER, M. V.-G. Red.A.D.L. Dact.H.C./4 ex./(...) Jud.fond: P. A.T..
| ← Decizia penală nr. 1438/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1678/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
