Decizia penală nr. 1630/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR. 1630/R/2011

Ședința publică din 18 octombrie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : V. V. A.- judecător JUDECĂTORI : L. H.

: I. M. GREFIER : M. N.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin

PROCUROR - S. DOBRESCU

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul F. G. împotriva sentinței penale nr.708 din 2 iunie 2011, pronunțată în dosar nr.(...) al J. C.-N., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002 republicată.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul personal asistat de apărătorul ales avocat M. S. D. din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu avocat D. I. G., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care,

Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.

Î. inculpatul are apărător ales, se constată încetat de drept mandatul apărătorului desemnat din oficiu, prin prezentarea apărătorului ales în fața instanței de recurs.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pedepsei conform art. 3201 pct 7 C., cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit a și c, cu aplicarea și reducerea pedepsei confrom art 76 pct.1 lit d C.pen..

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată de apărătorul inculpatului că instanța de fond a reținut aplicarea art. 3201 alin 7 C. motivând faptul că „în caz de condamnare se beneficiază de cauza legală de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege";, în dispozitivul sentinței se omite aplicarea acestuia, stabilind pedeapsa de 1 an închisoare în loc de 8 luni închisoare.

De asemenea, se solicită reținerea art. 74 lit a, c C.pen. cu aplicarea prevederilor art. 76 pct 1 lit d C.pen..

Se mai arată că inculpatul nu are antecedente penale și a recunoscut încă din prima declarație săvârșirea infracțiunii, prezentându-se în fața organelor de anchetă atunci când i s-a solicitat. Cu toate acestea, instanța a considerat că „nu se justifică șinu este oportună reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului atâta timp cât nu se regăsesc în conduita acestuia"; fără a motiva acest aspect.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Se arată că la individualizarea cuantumului pedepsei aplicate pentru infracțiunea săvârșită, în conformitate cu art. 72 C.pen., instanta a avut în vedere pericolul social concret al faptei săvârșite apreciat ca fiind unul ridicat în raport cu importanța valorilor sociale încălcate, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În speță, instanța de fond a reținut că starea de fapt a fost dovedită și a reieșit din declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală, care a recunoscut că a consuma băuturi alcoolice respectiv, 4-5 beri cu alcool, cu aport alimentar.

Potrivit art. 87 alin.1 din actul normativ menționat, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolilcă de peste 0,80 gr/l alcool pur sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani. Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii din fișa emisă în urma testării cu aparatul alcooltest coroborată cu buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie, declarațiile inculpatului și declarația martorului asistent, rezultă faptul că inculpatul a circulat pe drumurile publice din municipiul C.-N., în data de 16 septembrie 2010 în jurul orei 2,30 având în sânge o îmbibație alcolică de 1,55 gr./l alcool pur în sânge.

Se mai arată de reprezentantul parchetului că, sub aspectul individualizării pedepsei în speță, s-a ținut seama de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptei comise agravată de circumstanțele reale ale săvârșirii ei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului , care nu este cunoscut cu antecedente penale și nu în ultimul rând nivelul ridicat al alcoolemiei, precum și distanța relativ mare parcursă la volanul autovehicului pe un tronson de drum intens ciruclat.

Inculpatul F. G. având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.

C U R T E A :

Deliberând retine că prin sentința penală nr. 708 din 2 iunie 2011, pronunțată în dosar nr.(...) al J. C.-N., în baza art. 87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002R cu aplicarea art.3. C. a fost condamnat inculpatul F. G., fiul lui F. G. și F. R., născut la data de (...) în mun.C.-N. jud.C., cu domiciliul în mun.C.-N., str.L. nr.14 ap.15 jud.C., cetățean român, fără antecedente penale, căsătorit, CNP 1. la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.

În temeiul art. 71 C.pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a C.pen..

În temeiul art.81 alin.1 și 2 raportat la art. 82 alin.1 C.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 1 an închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

În baza art.71 alin.5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

În baza art.359 C. raportat la art.83 C. P. s-a atras atenția inculpatului cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate.

În baza art. 191 alin. 1 C., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 Ron, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 250 Ron reprezintă cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale, iar 50 Ron cheltuielile efectuate pe parcursul judecății.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin R. P. de pe lângă Curtea de A. C. nr. 1. emis la data de (...) și înregistrat pe rolul J. C.-N. sub nr.10109/211/(...) s-a reținut în esență, că în data de (...), in jurul orei 2,30 inculpatul a condus pe drumurile publice din mun.C.-N., respectiv, pe str.M.ilor, autovehiculul marca Seat Cordoba cu nr. de inmatriculare (...), având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,5. alcool pur in sânge.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile învinuitului F. G.(f.19-declarația olografă, f.17-18dos.UP), procesul verbal de constatare a faptei(f.7dos.UP), rezultatul testării cu aparatul alcotest(f.8 dos UP), buletinul de examinare clinică(f.10-11dos.UP) și buletinul de analiză toxicologică- alcoolemie(f.9dos.UP), declarațiile martorilor V. T.(f.12 dosUP), înscrisuri- polita de asigurare RCA a autovehiculului (...) și certificatul de inmatriculare a autovehiculului, fotocopie carte de identitate și permis de conducere a invinuitului(f.20 dosUP), procesul verbal de prezentare a materialului UP (f.28 dos UP). În aceeași fază procesuală invinuitul F. G. a recunoscut fapta săvârșită pe care a declarat că o regretă, necontestând valorile alcoolemiei stabilite prin buletinul de analiză toxicologică și nemaisolicitând calculul retroactiv al acesteia.

În faza cercetării judecătorești prezent personal în fața instanței inculpatul a declarat că dorește soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate a judecății reglementată de dispozițiile art.3. C.pr.pen., recunoscând în totalitate săvârșirea faptei pentru care a fost trimisă în judecată, nemaisolicitând administrarea altor probe decât cele din faza de urmărire penală pe care și le-a însușit(proces verbal f.13 dosI).

S-a solicitat IPJ C. fișa de cazier actualizată a inculpatului(f.11dos I).

Inculpatul a mai depus la dosar inscrisuri în circumstanțiere: caracterizare (f.14 dosI)

Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de (...) in jurul orei 2,30 lucrători din cadrul Politiei mun.C.-N.-Biroul Rutier, aflati in serviciul de supraveghere, indrumare și control pe str.M.ilor din mun.C.- N. au oprit in trafic pentru control autoturismul marca Seat Cordoba cu nr. de inmatriculare (...) ce se deplasa din directia str.Memorandumului spre C. M.

În prezenta martorilor asistenti V. T. și C. V. Mirel organele de politie au identificat conducătorul autovehiculului mentionat în persoana numitului F. G. și intrucît acesta prezenta halenă alcoolică, s-a procedta la testarea cu aparatul alcotest, rezultatul testului nr.623 indicînd o valoare a alcoolemiei la momentul testării, ora 02.33 de 0,79 mg/l alcool pur in aerul expirat(fisa alcotest f.8 dos UP).

În conformitate cu dispozitiile art.88 alin.6 OUG nr.195/2002R susnumitul a fost condus la C. UPU 1 C.-N. în vederea recoltării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.2435/(...)(f.9 dosUP) in urma analizei probei de sânge recoltate a rezultat o alcoolemie a acestuia la momentul prelevării primei probe-ora 02,50, de 1,5., respectiv, de 1,4. la momentul prelevării celei de a doua probe-03,50, imprejurare confirmată și de constatările efectuate cu ocazia examinării clinice a inculpatului mentionate de către medic in buletinul de examinare clinică seria 00643645(f.10 dosUP).

Starea de fapt reținută anterior de instanță reiese și din declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală(f.17-18dosUP) care a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice respectiv, 4-5 beri cu alcool, in intervalul orar 22,30-23,20 al zilei de (...), in incinta Stadionului CFR cu ocazia desfăsurării meciului de fotbal CFR C.-N. FC

B., cu aport alimentar. Ulterior terminării meciului de fotbal inculpatul s-a deplasat pe str.Horea unde isi lăsase autoturismul iar in jurul orei 02,00 a pornit spre casă, pe str.Calea motilor fiind oprit de către organele de politie.

În drept, fapta inculpatului care, în data de (...) în jurul orei 02,30 a condus autovehiculul marca Seat Cordoba cu nr.de înmatriculare (...) pe drumurile publice din mun.C.-N., respectiv, pe traseul str.Horea- str.M.ilor, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,55 g%o întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de peste

0,8. alcool pur în sânge prev. și ped. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 modif. și republ.

Potrivit art.87 alin.1 din actul normativ menționat, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,8. alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii din fișa emisă în urma testării cu aparatul alcotest coroborată cu buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie, declarațiile inculpatului și declarația martorului asistent V. T. rezultă faptul că inculpatul a circulat pe drumurile publice din mun.C.-N. în data de (...) în jurul orei 02,30 având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,55 gr./l alcool pur în sânge.

Dat fiind că limita legală permisă de lege este de 0,80 gr/l alcool pur în sânge, se realizează elementul material al infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002. Urmarea imediată este dată de starea de pericol pentru relațiile sociale privind circulația pe drumurile publice, ocrotite prin norma penală ce incriminează fapta respectivă ca infracțiune. Î. infracțiunea ce face obiectul prezentei cauze este una de pericol, legătura de cauzalitate rezultă din însăși materialitatea faptei (ex re).

În ceea ce privește vinovăția inculpatului instanța a reținut că acesta a săvârșit infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică mai mare decât limita legală cu intenția directă definită în cadrul art.19 pct.1 lit.a) din C.pen. Chiar din declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală reiterate în faza cercetării judecătorești, reiese că acesta a prevăzut rezultatul faptei sale urmărind producerea lui prin săvârșirea infracțiunii.

Pentru considerentele anterior expuse, reținând că fapta există, a fost comisă de inculpat și constituie infracțiune în accepțiunea art.17 C.pen., instanța, în temeiul art.345 alin.2 din C.pr.pen. l-a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică mai mare decât limita legală prev. și ped. de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 modif. și republ.

Potrivit dispozițiilor legale care incriminează infracțiunea prev. și ped. de art. 87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 ce face obiectul prezentei cauze stabilesc că săvârșirea acestei fapte penale se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani.

În situația judecării pricinii penale potrivit procedurii simplificate a „pledoariei de vinovăție";, cum este situația speței dedusă judecății de față, în conformitate cu dispozițiile exprese ale art.3. alin.7 C.pr.civ. inculpata, în caz de condamnare beneficiază de cauza legală de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Totodată, la individualizarea cuantumului pedepsei aplicate pentru infracțiunea săvârșită instanța, în conformitate cu art.72 din C.pen. a avut în vedere pericolul social concret al faptei săvârșite apreciat ca fiind unul ridicat în raport cu importanța valorilor sociale încălcate, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, sub aspectul individualizării pedepsei în speță, s-a apreciat că trebuia să se tină seama de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptei comise agravată de circumstanțele reale ale săvârșirii ei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, însa nu in ultimul rand s-a retinut nivelulridicat al alcoolemiei (1,55gr.%o-1,40 gr.%o) precum și distanta relativ mare parcursă la volanul autovehiculului pe un tronson de drum (in mun.C.-N., drum european) intens circulat.

Față de imprejurările mai sus mentionate, in contextul in care infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica de 1,5. respectiv 1,4. o% este o infractiune de pericol, pericol constand tocmai in aceea ca legea a stabilit ca a conduce un autovehicul cu o a1coolemie de

0,80 gr%o constituie infractiune iar pericolul unei astfel de fapte este unul obiectiv, legal si efectiv, s-a apreciat că nu se justifică și nu este oportună retinerea de circumstante atenuante în favoarea inculpatului atata timp cat nu se regasesc in conduita acestuia.

De asemenea nu s-a putut ține seama de numărul in crestere al infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avînd in sînge o imbibatie alcoolică de cele mai multe ori cu mult peste limita legală, ceea ce implică din partea instanțelor de judecată aplicarea unor sanctiuni mai severe pentru sanctionarea și reeducarea celor vinovati de comiterea unor astfel de infractiuni.

In contextul celor deja expuse s-a apreciat că in cauză nu se impune achitarea inculpatului intrucât faptei comise i-ar lipsi pericolulul social specific unei infractiuni, raportat la natura infractiunii comise-infractiune de pericol și gradul ridicat al alcoolemiei.

Pe cale de consecintă instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. și ped. de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 modif. și republ., apreciind că o astfel de pedeapsă constituie un avertisment suficient pentru inculpat de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, deși art.71 alin.2 din C.pen. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, instanța a avut în vedere Decizia nr.74/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Potrivit acestei decizii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C.pen. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.

Ca atare, în prezenta cauză, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a din C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepselor aplicate. Față de aceste dispoziții și analizând circumstanțele concrete ale prezentei cauze, instanța a apreciat că în speță nu se impune interzicerea dreptului de a alege prevăzut de dispozițiile art.64 lit.a) teza I din C.pen. și a dreptului de a ocupa ofuncție implicând exercițiul autorității de stat prevăzut de dispozițiile art.64 lit.b) din

C.pen.

Referitor la dispozițiile art.64 alin.1 lit.c) din C.pen. instanța a avut în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Sabou și Pârcălab c. României prin care Curtea stabilește că interzicerea de drept a unor drepturi nu e conformă exigențelor Convenției, precum și dispozițiile art.11 alin.2 din Constituția României.

Apreciind în contextul celor deja menționate, că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei, conform art.81 din C.pen. pe durata unui termen de încercare de 3 ani potrivit art.82 din C.pen, constatând indeplinite conditiile impuse de textul de lege mentionat.

În conformitate cu dispozițiile art.71 alin.5 din C.pen. instanța a suspendat executarea pedepselor accesorii.

În baza art.359 din C.pr.pen. i-a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 din C.pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul F. G. , criticând solutia instantei de fond ca fiind netemenică si a solicitat casarea acesteia si pronuntarea unei decizii penale prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepaei aplicate prin acordarea de eficientă dispozitiilor art. 3. C. si retinerea de circumstante atenuante.

În morivarea recursului s-a arătat că desi instanta de fond a încuviinta cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. 3. C., nu s-a dat eficienta dispozitiilor privind reducerea cu o treime a limitelor speciale de pedepasă. S-a mai arătat că în cauză se impunea retinerea circumstantelor atenuante invocând faptul că a avut constant o atitudine sinceră si s-a prezentat în fata autoritătilor la fiecare solicitare, colaborând activ la aflarea adevărului.

Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conforma cu realitatea, sprijinita pe analiza si interpretarea judicioasa a unui probatoriu complet administrat în faza de urmărire penală, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat în procedura prevăzută de art. 3. C. că inculpatul recurent a comis infracțiunile care fac obiectul cauzei, vinovăția acestuia fiind corect reținută.

Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanței inferioare ( Helle impotriva Finlandei ), urmând a se va sublinia cu privire la criticile invocate de către inculpat următoarele:

Potrivit art. 385/9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Curtea reține că potrivit art.72 din C.pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Verificând modul în care s-a individualizat sancțiunea penală aplicată inculpatului, Curtea constată că s-au respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din C. penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare.

În acest context, nu poate fi omis faptul că inculpatul a circulat pe un tronson de drum intens de circulat, pe o distanta lungă, la o ora târzie din noapte, punând în pericol grav siguranta circulatiei pe drumurile publice ca urmare a diminuării semnificative a aptitudinilor si a capacitării de reactie ca urmare a alcoolemiei ridicate si stării de oboseală.

Curtea consideră că aspectele invocate de inculpat au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la coborârea sancțiunii spre minimul special prevăzut de lege, acordându-se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunii comise, condițiilor concrete în care s-a produs, dar și totalității urmărilor faptei din perspectiva punerii în pericol a siguranței circulației rutiere.

Critica privind nelegalitatea sanctiunii este nefondată deoarece, procedura prevăzută de art. 3. C. nu presupune aplicarea automată a minimului special de pedepasă rezultat ca urmare a reducerii limitelor speciale cu o treime. Astfel, în spetă, urmare a judecării cauzei în procedura mentionată, pedeapsa pentru infractiunea dedusă judecătii constă în închisoarea cuprinsă între 8 luni si 3 ani si 4 luni, pedeapsa de 1 an închisoare stabilită de către instanta de fond fiind situată în limitele arătate.

Raționamentul instanței de fond care a condus la nereținerea de circumstanțe atenuante este justificat.

Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este, însă, posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei. Astfel, „conduita bună";, în sensul art. 74 alin. 1lit. a C.pen., presupune, între altele, absența antecedentelor penale, fără a conduce în mod automat la coborârea sanctiunii sub minimul special; „stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., nu se regăsește în prezenta cauză; „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunii, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea infracțiunii.

Pentru aceste motive Curtea consideră că pedeapsa stabilită de către instanța de fond este justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, scopul preventiv al sancțiunii și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptei, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului motiv pentru care în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C. se va respinge ca nefondat recursul inculpatului, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică.

Potrivit art. 192 al. 2 C. se va dispune obligarea inculpatului la plata în favoarea statului a sumei de 200 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul F. G. împotriva sentintei penale nr. 708 din 2 iunie 2011 a J. C. N..

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. V. A. L. H. I. M.

GREFIER, M. N.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...) Jud.fond.T.L.P.-Pușcaș

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1630/2011, Curtea de Apel Cluj