Decizia penală nr. 1638/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1638/R/2011
Ședința publică din data de 19 octombrie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : C. V. JUDECĂTORI : M. R.
A. D. L.
G.IER : T. G.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin PROCUROR : A. C.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpatul S. N. și partea civilă D. G. a F. P. B.-N. împotriva sentinței penale nr. 733/31 mai 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei B.-N., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii fiscale, prev. și ped. de 9 alin.
1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului S. N., av. C. M., cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpatul S. N., părțile civile S. R. prin A. B. și A. B. prin D. G. a F. P. B.-N. și partea responsabilă civilmente SC S. N. C. S.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea constată că în cauză s-a depus o cerere de amânare a judecării cauzei formulată de către apărătorul inculpatului S. N., av. K. N. T. din Baroul Ialomița, cu delegație avocațială la dosar, prin care acesta arată că a fost angajat în data de 18 octombrie 2011 și nu a avut timp să studieze cauza.
Reprezentanta P. consideră că cererea de amânare formulată în cauză nu este întemeiată, deoarece la termenul anterior de judecată inculpatul a formulat cerere de amânare pentru angajare de apărător, astfel că dreptul la apărare al acestuia a fost respectat, sens în care solicită respingerea cererii de amânare, asistența juridică a inculpatului putând fi asigurată de apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorul inculpatului S. N. solicită a se avea în vedere că inculpatul nu a fost prezent în fața instanței de fond pentru a fi audiat, precum și că cererea formulată de către apărătorul ales este justificată, sens în care solicită admiterea cererii de amânare și fixarea unui termen în acest sens.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de către apărătorul inculpatului S. N., av. K. N. T. din Baroul Ialomița, cu delegație avocațială la dosar, constatând că susținerile apărătorului ales sunt contrazise de actele dosarului, respectiv de înscrisul de la fila nr. 2 dosar, din care rezultă că recursul a fost declarat de apărătorul ales al inculpatului în data de
10 iunie 2011, prin urmare apărătorul nu a fost angajat doar în 18 oct.2011 ci în urmă cu patru luni.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea constată închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului S. N. solicită admiterea recursului formulat de inculpat, casarea sentinței penale atacate și reindividualizarea pedepsei, conform art. 385/15 pct. 14 C.pr.pen. C. că inculpatului i se poate aplica o pedeapsă mai redusă, raportat la gradul de pericol social redus al infracțiunii și având în vedere că este o faptă comisă în anul 2008, precum și că inculpatul este încadrat în muncă, a dat dovezi că pericolul pentru societate este redus. Pentru aceste motive consideră că o pedeapsă mai redusă poate asigura reintegrarea socială a inculpatului.
Referitor la recursul declarat de partea civilă A. B.-N. solicită respingerea acestuia, apreciind că daunele acordate părții civile sunt suficiente, cele solicitate în plus neavând legătură cu fapta comisă. Acesta cuantum reprezintă diferența dintre declarația de vector fiscal și impunere, care nu face obiectul prezentei cauze, putând face obiectul unei acțiuni civile.
Reprezentanta P. solicită a se constata că este nefondat atât recursul inculpatului cât și recursul părții civile, sens în care solicită respingerea acestora ca nefondate și neîntemeiate și menținerea sentinței penale atacate.
Constată că în cauză s-a reținut vinovăția inculpatului pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, în stare de recidivă mare postcondamnatorie, avându-se în vedere și dispozițiile art. 72 și 52 C.pen.
Apreciază că nu se impune reconsiderarea pedepsei în sensul diminuării acesteia, circumstanțele personale ale inculpatului fiind nefavorabile și nu determină reducerea pedepsei. În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate în cauză.
Referitor la excepția invocată în scris privind necompetența materială de soluționare a cauzei de către Judecătoria Bistrița, raportat la greșita aplicare a dispozițiilor Legii nr. 202, solicită respingerea acesteia, Judecătoria Bistrița fiind în mod legal sesizată și competentă cu soluționarea cauzei.
Obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei stabilite este nefondată, limitele sesizării în cauză sunt foarte bine stabilite prin actul de sesizare al instanței, prejudiciul la care se face referire de către A. exced obiectului stabilit prin rechizitoriul P., astfel că pretențiile formulate sunt nefondate, sens în care solicită respingerea solicitării părții civile. C. că este corectă obligarea la plata sumei de 23.621 lei, respectiv a prejudiciului ca urmare a săvârșirii infracțiunii. Cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
Referitor la majorările și penalizările de întârziere la suma de bază, care pot fi pretinse și în acest moment procesual, solicită admiterea recursului declarat de partea civilă pentru acest motiv.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 733/31 mai 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al
Judecătoriei B.-N. a fost condamnat inculpatul S. N., fiul lui V. și A., născut la data de (...) în localitatea Ș., jud. B.-N., cetățean român, studii medii, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, administrator la SC S.-N. C. S.- P., domiciliat în localitatea, B., nr.30, jud. B.-N., cu reședința în mun. B., str. Aleea G., nr.7A, sc.A, ap.10, jud. B.-N., recidivist, CNP 1., pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Teza a
II-a (de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), lit. b (de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat) și lit. c Cod penal (dea avea calitatea de fondator, administrator, director sau reprezentant legal al societăților comerciale).
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 raportat la art. 64 lit. a Teza II-a, lit. b și lit. c Cod penal.
S-a dispus comunicarea către OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI a unei copii după dispozitivul hotărârii judecătorești, la data rămânerii definitive și înscrierea hotărârii de condamnare în cazierul fiscal.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC
S. N. C. S. P. să plătească părții civile S. R., prin A. B., reprezentată de D. G. a F. P. B.-N., suma de 23.631 lei (12.828 lei cu titlu TVA și 10.803 lei impozit pe profit) și respinge ca nefondate celelalte pretenții civile formulate.
S-a stabilit în favoarea avocatului D. G. suma de 200 lei cu titlu onorariu avocat desemnat din oficiu ce se va achita din fondurile M.ui de J.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 900 lei cu titlu cheltuieli judiciare din care 200 lei onorariu avocat oficiu.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Bistrița nr. 3., înregistrat la
Judecătoria Bistrița sub dosar nr. (...) a fost trimis în judecată inculpatul S. N., pentru săvârșirea infracțiuni fiscale, prev. de art. 9 alin.1, lit.b, din Legea
241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, și art. 37 lit.b, Cod penal.
Apreciind materialul probator administrat, respectiv actele și lucrările dosarului de urmărire penală nr. 3. al P. de pe lângă Judecătoria Bistrița, instanța a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul S. N. deține calitatea de administrator al S. S.-N. C. S. P. începând cu data de (...). În data de (...) inculpatul a încheiat cu Turcă Cristian, administrator al S. R. S. Lechința, un contract de prestări servicii, cu valabilitate pe un an de zile, iar potrivit anexei la contractul menționat, în perioada 03 -(...) inculpatul a prestat pentru S. R. S. Lechința activități de îndepărtate a cauciucului de pe cablaje cu conținut de cupru, aprovizionat de la S. R. S. L.
Urmare serviciilor prestate, inculpatul S. N. a emis către S. R. S.
Lechința următoarele facturi fiscale: seria A.F.nr.58/ 03.(...) în valoare de
3.742,55 lei, seria A.F. nr.59/ (...) în valoare de 4.902,80 lei, seria A.F. nr.60/ (...) în valoare de 4.349,45 lei, seria A.F. nr.61/ 08.(...) în valoare de 4.570,79 lei, seria A.F. nr.62/ (...) în valoare de 4.570,79 lei, seria A.F. nr.63/(...) în valoare de 4.570,79 lei, seria A.F. nr.64/ 13.(...) în valoare de 4.807,60 lei, seria A.F. nr.65/ (...) în valoare de 3.915,10 lei, seria A.F. nr.66/ (...) în valoare de 3.915,10 lei, seria A.F. nr.67/ (...) în valoare de 3.587,85 lei, seria A.F. nr.68/ (...) în valoare de 3.867,50 lei, seria A.F. nr.69/ (...) în valoare de
4.880,19 lei, seria A.F. nr.70/ (...) în valoare de 4.674,32 lei, seria A.F. nr.71/ (...) în valoare de 4.905,18 lei, seria A.F. nr.72/(...) în valoare de 4.778,50 lei, seria A.F. nr. 73/ (...) în valoare de 4.884,95 lei, seria A.F. nr. 74/ (...) în valoare de 4.751,67 lei și seria A.F. nr. 75/ (...) în valoare de 4.670,75 lei.
Valoarea totală a acestor facturi este în sumă de 80346 lei, facturi achitate cu chitanțele nr.23/(...), 27/(...), 29/(...), 32/(...), 33/(...), 36/(...),
37/(...), 38/(...), 42/(...), 45/(...), 47/(...), 48/(...), 52/(...), 54/(...), 55/(...),
57/(...), 58/(...) și 61/(...).
Inculpatul deși a emis facturile fiscale menționate și a încasat contravaloarea acestora, nu le-a înregistrat în evidența contabilă, sustrăgându-se astfel de la plata sumei de 12.828 lei reprezentând T.V.A și
10.803 lei reprezentând impozit pe profit (suma totală datorată bugetului consolidat fiind de 23.631 lei).
Din raportul de expertiză grafică, rezultă că scrisul de mână ce completează rubricile celor 18 facturi menționate mai sus, a fost executat de inculpatul S. N., ca de altfel și scrisul olograf din cuprinsul înscrisurilor denumite „. de prestări servicii" din (...), încheiat între S. S.-N. C. S. P. și S. R. S. Lechința și „Anexa la C. nr.l din (...)" din (...), încheiat între aceleași două societăți. Totodată s-a mai concluzionat că semnătura de la poziția „." din chitanțele fiscale precizate a fost executat de inculpat.
Raportat la această stare de fapt, instanța a apreciat că fapta inculpatului S. N. administrator al S. S.-N. C. S. P., de a nu înregistra veniturile obținute în cuantum de 67518 + 12828 TVA colectat, sustrăgându- se astfel de la plata sumei de 12828 lei reprezentând T.V.A. și 10803 lei reprezentând impozit pe profit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr.
241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b Cod penal, text legal în baza căruia va fi condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Teza a II-a (de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), lit. b (de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat) și lit. c Cod penal (de a avea calitatea de fondator, administrator, director sau reprezentant legal al societăților comerciale).
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs inculpatul S. N.
și partea civilă D. G. A F. P. B. N.
Primul recurent a solicitat reindividualizarea pedepsei și aplicarea unei pedepse mai mici datorită gradului de pericol social redus al faptei - ce datează din 2008 - și a împrejurării că este încadrat în muncă.
Partea civilă recurentă a solicitat obligarea la plata integrală a despăgubirilor solicitate de 260.097 lei la care se adaugă prin efectul legii dobânzi și penalități de întârziere până la achitarea integrală a debitului.
A motivat că la dosar s-a comunicat întregul prejudiciu constatat în sarcina părții responsabile civilmente SC S. - N. C. S. și implicit cu referire la faptele reținute în rechizitoriu, însă comunicarea prejudiciului inițial mai mic a avut loc datorită împrejurării că inculpatul s-a sustras verificărilor fiscale, astfel încât doar ulterior, din oficiu, în urma estimării bazei de impunere a fost emisă în sarcina contribuabilului decizia de impunere pentru suma de
260.097 lei.
Examinând sentința atacată, din perspectiva motivelor de recursinvocate, precum și din oficiu - conform art.3856 alin.3 C. , sub toateaspectele de fapt și de drept - Curtea constată următoarele:
În mod temeinic, prima instanță a reținut starea de fapt constând în aceea că recurentul, în calitate de administrator al SC S.-N. C. S. P., nu a înregistrat în contabilitate 18 facturi, sustrăgându-se astfel de la plata TVA de
12828 lei și a impozitului pe profit de 10.803 lei, faptă ce constituie infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 C.
Contrar susținerilor recurentului inculpat, la individualizarea judiciară a pedepsei principale de 3 ani închisoare și de 4 ani pedeapsă complementară, prima instanță a avut în vedere toate criteriile generale și speciale prev. de art.72 C.
Într-adevăr, acesta nu a colaborat cu organele fiscale pentru a le pune la dispoziție întreaga documentație solicitată și este recidivist față de condamnarea la pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sent.pen. nr.236/2000 a T. B.-N., astfel încât nu există nici un argument temeinic pentru reducerea pedepsei.
Sub aspectul laturii civile însă este fondat parțial recursul părții civile datorită împrejurării că prima instanță nu a dispus obligarea la plata dobânzilor și penalităților de întârziere, în temeiul art.119 din Codul de procedură fiscală, aferente sumei principale la care l-a obligat pe inculpat.
Curtea nu va reține celălalt motiv invocat conform căruia partea responsabilă civilmente - societatea administrată de către inculpat - ar fi trebuit obligată, în solidar cu acesta, la plata tuturor datoriilor fiscale deoarece, în primul rând, nu partea responsabilă civilmente a fost trimisă în judecată pentru infracțiunea de evaziune fiscală, ci inculpatul; în al doilea rând, acțiunea civilă alăturată celei penale are drept unic obiect repararea prejudiciului cauzat prin actele materiale dovedite, și nu estimate, ce constituie latura obiectivă a infracțiunii judecate, deci doar suma reprezentând TVA și impozit pe profit aferentă celor 18 facturi neînregistrate în contabilitate.
Ca atare, în baza art.38515 pct.2 lit.d C. va admite recursul părții civile și va dispune obligarea părților în solidar inclusiv la plata majorărilor și penalităților de întârziere de la data emiterii primei facturi neînregistrate - deci a primului act material comis - în contabilitate și până la achitarea efectivă a sumei stabilite de 23.631 lei. În baza art. 38515 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondat recursul inculpatului pentru motivele precizate anterior. Văzând și disp.art.192 alin.2 C. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE : Admite recursul declarat de partea civilă D. G. A F. P. B. N., cu sediul în B., str. 1 D. nr. 6, jud. B. N. împotriva sentinței penale nr. 733/(...) a Judecătoriei B. pe care o casează în parte, numai sub aspectul modului de soluționare a laturii civile. Rejudecând în limitele de mai sus, dispune obligarea inculpatului S. N. (cu datele personale la dosar), în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S. N. C. S. la plata despăgubirilor civile în sumă de 23.631 lei (din care 12.828 lei cu titlu de TVA și 10.803 lei cu titlu de impozit pe profit), sumă la care se adaugă majorările și penalitățile de întârziere de la data de (...) și până la achitarea efectivă, respingând restul pretențiilor civile formulate în cauză. Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. N. împotriva aceleiași sentințe. Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei cu titlu de onorariu avocațial cuvenit apărătorului din oficiu al inculpatului. Obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în recurs în sumă de 400 lei, din care 200 lei reprezintă onorariul avocațial. Cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul părții civile rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, V. C. M. R. A. D. L. T. G. G.IER Red.CV Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 1795/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 641/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
