Decizia penală nr. 641/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR. 641/R/2011

Ședința publică din 26 aprilie 2011

I. constituită din :

PREȘEDINTE :I. M., judecător

JUDECĂTORI :V. V. A.

:L. H. GREFIER :L. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : S. D.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații T. D. și Ș. D. V., împotriva deciziei penale nr.99/A/2011 pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C., inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de:

- inculpata T. D. - pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prev.și ped.de art.215 alin.1,2,3, art.288 alin.1 și art.290 C. cu aplicarea art.41 alin.2 și art.291 C., totul cu aplicarea art.33 lit.a C.;

- inculpata Ș. D. V. - pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.și ped.de art.26 rap.la art.215 alin.1,2,3 C., art.288 alin.1 și art.290 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C. și art.33 lit.a C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata T. D. personal asistată de apărător desemnat din oficiu, av. F. Oltița, din cadrul Baroului

C., cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpata Ș. D. V. personal asistată de apărător ales, av.Maxim A., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata Ș. D. V., av.M. I., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.

Apărătorul inculpatei T. D., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se dispună, achitarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.215 alin.1,2,3 C.penal în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen., iar pe latura civilă, respingerea acesteia. Se reține că la 12 mai 2005, inculpata a formulat o cerere pentru aprobarea unui credit către partea vătămată BCR S. C. în vederea plății unui furnizor. Conform martorilor audiați în cauză, respectiv

T. A., la data respectivă, pentru acordarea creditului, era necesarădepunerea adeverinței de salariu și a copiei carnetului de muncă tocmai pentru a se verifica concordanța dintre salariul exprimat în adeverința de serviciu și cele menționate în carnetul de muncă. Începând cu luna ianuarie 2005, venitul inculpatei a fost majorat succesiv. S. de plată reprezentînd veniturile salariale ale inculpatei erau întocmmite de coinculpata Ș., aceasta fiind contabila societății. Chiar dacăîn acea perioadă, statele de plată depuse la ITM nu erau conforme cu actele adiționale prin care s-au majorat veniturile inculpatei, statele de plată rectificative au fost depuse ulterior la 4 iunie pentru luna ianuarie și mai, la

25 mai pentru luna februarie și la 13 iunie pentru luna februarie, acestea fiind aspecte legale dacă se ia în vedere declarațiile martorilor H. și I. care erau referenzi la ITM și care au vizat statele de plată. Conform declarațiilor martorilor s-a constatat că statele de plată rectificative erau în concordanță cu salariul inculpatei. În cazul în care statele de plată conțineau erori, se puteau îndreptate prin depunerea de state de plată rectificative. Apreciază că contractul de muncă încheiat între angajator și angajat reprezintă contracte sinalgamatice care își pot produce efecte de la data menționată în cuprinsul acestora indiferent dacă sunt sau nu înregistrate la organele competente. Majorarea salariului nu reprezintă o încălcare a legii, aceasta fiind asociată și administratoare și se ocupa de interesele societății iar veniturile proveneau din salariul pe care îl încasa și din dividente. I. a folosit mijloace legale în acest sens, nedisimulând realitatea astfel încât partea vătămată să fie indusă în eroare. Dovadă în acest sens reprezintă faptul că mențiunile referitoare la majorările salariale ale inculpatei se regăsesc atât în cartea de muncă cât și în statele de plată rectificative depuse la ITM înregistrate și verificate. Cele două înscrisuri prezentante băncii nu reprezintă o împrejurare falsă ci o realitate. Aa data depunerii cererii pentru linia de credit, veniturile pe care inculpata le avea sunt cele care rezultă din actele prezentate băncii. Apreciază că este nefondată aprecierea instanței de fond referitoate la existența acestei infracțiuni pentru considerentul că inculpata a indus în eroare partea vătămată prin simplul fapt că în realitate nu a încasat sumele de bani menționate în adeverința de salariu, acestea fiind ulterioare datei la care s-a eliberat adeverința. Pentru aceste considerente, solicită achitarea inculpatei pentru această infracțiune iar cu privire la celelalte infracțiuni pentru care inculpata a fost condamnată, solicită menținerea hotărârii pronunțate de instanța de apel. La individualizarea pedepsei solicită a se da eficiență criteriilor prev.de art.72 C.penal. S. a se avea în vedere că inculpata este fără antecedente penale, sens în care solicită aplicarea art.74 lit.a și c rap.la art.76 C.penal iar ca modalitate de executare a pedepsei solicită suspendarea condiționată a executării pedepsei. Cu onorar din FMJ.

Apărătorul inculpatei Ș. D. V., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se dispună, menținerea în totalitate a hotărârii instanței de fond în sensul constatării incidenței prevederilor art.10 lit.d C.pr.pen., pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune; achitarea inculpatei pentru complicitate la fals în înscrisuri oficiale în temeiul art.10 lit.d C.pr.pen. iar pentru infracțiunea de fals în înscriusi sub semnătură privată a se constata incidența prevederilor art.18/1 C.penal. În ceea ce privește infracțiunea de complicitate laînșelăciune, consideră că nu s-a făcut dovada existenței vreunui element obiectiv al infracțiunii sau încercare de inducere în eroare a băncii în momentul formulării cererii de credit în sensul că așa cum a reținut instanța fondului și cea de apel, cele scrise în copia cărții de muncă era corespunzătoare realității. În mod judicios, instanța de fond reține că aceste contracte sunt sinalagmatice între angajatror și angajat, fiind opozabile terților din momentul încheierii acestora. Nu s-a încercat inducerea în eroare a reprezentanților băncii, fiind irelevant dacă inculpata a încasat sau nu salariul prevăzut în cartea de muncă din cursul anului 2005, având la dispoziție alte mijloace de a recupera de la angajator sumele înscrisele în actele adiționale. Tot ceea ce a făcut inculpata care avea cunoștință despre încheierea actelor adiționale respective, i s-a prezentat copia cărții de muncă iar în baza relațiilor de colaborare cu inculpata T. a crezut că cele scrise în cartea de muncă sunt corespunzătoare adevărului motiv pentru care nu a mai verificat originalul cărții de muncă. Consideră că nici una dintre cele două inculpate nu au încercat să denatureze realitatea în momentul în care a completat adeverința de salariu. I. de fons în mod judicios a dispus achitarea inculpatei. R. la celelale două infracțiuni, corect prima instanță a dispus achitarea inculpatei, pentru că nu s-a încercat contrafacerea vreunui înscris. S. înlăturarea susținerilor instanței de apel.

S. respingerea constituirii de parte civilă.

Reprezentantul Parchetului, arată că se solicită achitarea pentru o parte din infracțiuni dar se consideră justificată condamnarea pentru alte infracțiuni care sunt în strânsă legătură. I. de apel a dispus condamnarea inculpatelor având în vedere probele de la dosar. I. T. a indus în eroare reprezentanții părții civile prin prezentarea unui salariu care nu corespundea realității. Pentru a crea o aparență de legalitate a acestui salariu, s-a desfășurat ulterior o activitate infracțională laborioasă ce consta în falsificarea mai multor acte adiționale și state de plată rectificative. La câteva luni de la majorarea salariului inculpatei T., acesta a scăzut brusc apoi societatea a intrat în faliment și a fost lichidată. Pentru toate acestea, solicită respingerea recursurilor și obligarea inculpatelor la plata cheltuielilor judiciare către stat.

I. T. D., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său aratând că nu a vrut să înșele banca, a recunoscut ce a făcut.

I. Ș. D. V., având ultimul cuvânt, regretă cele întâmplate și îi pare rău că nu a fost mai atentă, trebuind să verifice cartea de muncă.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 810 pronunțată la data de 05 octombrie 2010 de Judecătoria Cluj-Napoca, în baza art. 11 pct. 2 lit. b din C. rap. la art. 10 lit. d din C. s-a dispus achitarea inculpatei T. D., fiica lui C. Ion și G., născută la data de 9 octombrie 1969 in mun. C.-N., cetățean roman, CNP

2., fără antecedente penale, domiciliată în C.-N., str. Parâng, nr. 29, bl. H13, ap. 15, jud. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev.de art. 215 al. 1, 2 și 3 din C.

În baza art. 288 al. 1 din C. a fost condamnat inculpatul T. D. lapedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 290 al. 1 din C. cu aplicarea art. 41 al.2 din C. a fost condamnată inculpata T. D. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 291 al. 1 din C. a fost condamnată inculpata T. D. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 33 lit. a din C. s-a constatat că toate cele trei infracțiuni de mai sus au fost săvârșite de către inculpata T. D. în condițiile concursului real de infracțiuni.

În baza art. 34 al. 1 lit. b din C. au fost contopite cele 3 pedepse de câte 3 luni închisoare, i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa 3 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 3 luni închisoare, iar inculpata T. D. executa 6 luni închisoare.

În baza art. 71 al. 1 din C. i-au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.

În baza art. 81 și 82 din C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei T. D. și s-a stabilit termenul de încercare de 2 ani și 6 luni.

În baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.

În baza 359 din C.p.p. i-a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b din C. rap. la art.10 lit. d din C. s-a dispus achitarea inculpatei Ș. D.-V., fiica lui Ș. G. și M. C., născută la data de 6 august 1976 in mun. C.-N., cetățean roman, CNP 2., fără antecedente penale, domiciliată în C.-N., str. Stejarului, nr. 125, bl. A1, ap. 3, jud. C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 rap. la art. 215 al.1, 2 și 3 din C.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b din C. rap. la art.10 lit. d din C. s-a dispus achitarea inculpatei Ș. D.-V. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 din C. cu aplicarea art. 41 al. 2 din C..

În baza art. 288 al. 1 din C. cu aplicarea art. 74 lit. c și art. 76 lit. e din C. a fost condamnat inculpatul Ș. D.-V. la 2.500 lei (două mii cinci sute lei) amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

În temeiul art. 63^1 din C. i-a fost atrasă atenția inculpatei cu privire la faptul că, în cazul sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui pedeapsa cu pedeapsa închisorii.

În temeiul art. 14 și la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 C. a fost respinsă acțiunea civilă formulată de către BCR A. VIG S. cu sediul în B.ești, str. G. M., nr.23, sector 1 prin S. BCR A. VIG S. - S. A. cu sediul în A. I., str. T. V., bl. V4, jud. A..

S-a constatat că partea vătămată BCR - S. C. nu s-a constituit parte civilă.

În temeiul art. 348 C.p.p. a fost anulată copia carnetului de muncă seria MPS nr.1759135 (filele 10-14 dos. UP).

Onorariul avocaților din oficiu, d-nii P. I. și ALBERT-LORINCZ CSANAD de 300 lei fiecare au fost suportate din fondurile M.ui Justiției.

În baza art. 191 al. 2 din C.p.p. au fost obligate inculpatele la plata sumei de 200 lei, fiecare reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :

Urmărirea penală a început împotriva inculpatei T. D. prin rezoluția din data de 15 ianuarie 2007 confirmată de către procuror la aceeași dată.

Urmărirea penală împotriva inculpatei S. D. V. a început prin rezoluția din data de 26 ianuarie 2007. Sesizarea s-a făcut din oficiu la data de (...) (fila 8 dos.UP).

În fapt s-a reținut că la data de 12 mai 2005 inculpata T. a formulat o cerere de credit pentru persoane fizice pentru suma de 5000 euro către BCR S. C. (filele 40-41 dos.UP). În acest sens a depus adeverința de salariu nr. 49/(...) eliberată de SC I. A. SRL din care a rezultat ca inculpata era angajata societății in funcția de director executiv si avea un salariu de încadrare de 27.500 ROL, iar salariul net pe ultimele trei luni este de

15.424.660 rol pe luna februarie, 15.424.660 rol pe luna martie,

19.573.000 rol pe luna aprilie. Adeverința de salariu a fost semnată de către directorul economic, inculpata S. si directorul general C. Alin (fila 9 dos.UP). Totodată inculpata T. a depus la dosar o copie a carnetului de munca seria MPS nr.1759135 (filele 10-14 dos.UP) care avea mențiunile de la nr. 1-8 ca inculpata T. era angajata societății SC I. A. SRL începând cu 1 septembrie 2003, in funcția de director executiv, cu salariul modificat la data de (...) de la suma de 1.400.000 ROL la 1.550.000 ROL, prin actul adițional nr. 2/(...), salariu modificat la data de 1(...) de la 1.550.000 ROL la 21.550.000 ROL, prin actul adițional nr. 17/(...), salariu modificat la data de 1 aprilie de la 21.550.000 ROL la 27.550.000 ROL, prin actul adițional nr. 29/(...). Copia carnetului de munca a fost certificată pentru conformitate de către inculpata S. aspect ce rezultă din declarația dată în fata instanței de către inculpată. Mențiunile din carnetul de munca purtau mențiunea înregistrării si vizării de către inspectorul de muncă din cadrul ITM, martora S. N.

Din declarația dată de către martora T. A. I. s-a reținut că la nivelul anului 2005 pentru acordarea unui credit bancar se făcea pe baza unei adeverințe de venit pentru ultimele 3 luni înainte de data cererii de creditare si o copia a carnetului de munca, aceste două înscrisuri fiind necesare pentru a verifica concordanța între salariul menționat în adeverința de venit eliberata de angajator si salariul menționat in carnetul de munca vizat de către I.

Audiată de către instanță martora S. N. a declarat că nu a vizat ultimele înregistrări din carnetul de muncă al inculpatei T. de la pozițiile 5,

6 și 7. Declarația martorei s-a coroborat cu declarația inculpatei care, in fata instanței a arătat că în primăvara anului 2005 avea nevoie urgenta de suma de 5000 E., iar in acest sens a decis să contracteze un credit bancar. A solicitat sprijinul inculpatei S. care era și contabila societății la acel moment și cu care era intr-o relație de amiciție, colaborând din anul 1999. I. S. a pregătit actele adiționale prin care au fost modificate veniturile salariale ale inculpatei T. începând cu luna ianuarie 2005 și a făcut mențiunile necesare in carnetul de muncă. Totodată i-a spus inculpatei T. că mențiunile din carnetul de munca trebui să fie vizate de către I. I. T. adeclarat că a dus carnetul de muncă la ITM pentru vizare împreună cu toate actele justificative, respectiv actele adiționale la contractul individual de muncă. Întrucât verificarea și vizarea carnetului de muncă nu s-a putut face intr-un timp util pentru ca inculpata T. să poată primi cei 5000 E. necesari efectuării unei plăti către un furnizor al societății, inculpata T. a scanat ștampila și semnătura inspectorului de muncă care a vizat mențiunile anterioare și a pus-o pe o copie a carnetului de muncă in dreptul ultimelor mențiuni creând aparenta că acel carnet de muncă a fost vizat de către inspectorii I. A predat inculpatei S. copia carnetului de muncă, iar S., după cum a declarat, a semnat-o pentru conformitate fără să o compare cu originalul.

I. Ș. a declarat că ea însăși întocmea statele de plată în conformitate cu salariile rezultate din contractele de muncă și actele adiționale. S. de plată erau trimise trimestrial la ITM pentru a fi înregistrate și a li se verifica conformitatea cu mențiunile din carnetele de muncă. Cert este că în aceeași perioadă la ITM au fost depuse state de plată neconforme cu actele adiționale la contractul de muncă al inculpatei T.

Din declarația martorelor S. N., H. I. și I. N. s-a reținut că un stat de plată care conținea erori cu privire la salariu sau la contribuțiile la bugetul de stat puteau fi îndreptate oricând prin depunerea unor state de plată rectificative. In continuare insă, tot pentru luna ianuarie 2005 mai există și un stat de plată rectificativ, purtând imprimată data de 4 iunie 2005 și parafa referentului H. Gabi; apoi pe luna februarie există un stat de plată inițial purtând imprimată data de 25 mai 2005 și parafa inspectorului de munca V. M., cu un salariu brut de 1.550.000 lei și salariul net de

1.280.660 lei, precum și un stat de plată rectificativ purtând imprimată dată de 4 iunie 2005 și parafa referentului H. Gabi, cu un salariu pentru T.

D. de 21.500.000 lei și un salariu net de 15.345.000 lei (f.164-165); pe luna martie 2005, există de asemenea un stat de plată inițial, purtând imprimată data de 25 mai 2005 și parafa inspectorului V. M., cu un salariu brut de

1.550.000 lei și salariul net de 1.280.660 lei, precum și un stat de plată rectificativ purtând imprimată data de 4 iunie 2005 și parafa referentului

H. Gabi (f.166-167); pe luna aprilie există un stat de plată inițial, purtând imprimată data de 13 iulie 2005 și parafa inspectorului ITM S. N., cu un salariu brut de 21.500.000 lei și un salariu net de 17.845.000 lei, precum și un stat de plată rectificativ, purtând imprimată data de 18 august 2006 și parafa inspectorului Flore C.a, cu un salariu brut de 27.500.000 lei și un salariu net de 22.825.000 lei (f.171-172). Începând cu luna mai 2005, există câte un singur stat de plată, cu un salariu brut pentru T. D. de

21.500.000 lei (iar din luna iulie, în urma denominării monedei naționale de 2150 lei RON) și un salariu net de 17.845.000 lei (respectiv 1784 lei

RON), cuantum care se modifica din luna octombrie 2005 la suma de 310 lei brut și 256 lei salariu net (f.174-193 dos UP).

Din declarațiile date de martorele H. și I. s-a reținut că după verificarea statelor de plată rectificative s-a constatat că acestea cuprind mențiuni care sunt in concordanță cu salariul inculpatei T. modificat prin actele adiționale menționate mai sus, dar că nu au fost prezentate înscrisurile justificative pentru efectuarea viramentelor bancare pentru obligațiile fiscale aferente salariului către bugetul de stat.

I. de fond a reținut faptul că un contract de muncă semnat intre angajat și angajator precum și un act adițional la contractul de muncăîncheiat in aceleași condiții produc efectele juridice chiar dacă nu au fost înregistrate la ITM, aceasta deoarece contractul individual de muncă rămâne un contract sinalagmatic a cărui formă scrisă este necesară doar pentru verificarea drepturilor și verificarea obligațiilor părților și înregistrare la I. De aceea, neînregistrarea contractului de muncă la ITM in termenul prevăzut de lege se sancționează contravențional fără să afecteze validitatea contractului.

In aceste condiții actele adiționale la contractul de muncă al inculpatei T. înregistrate de către societate au produs efecte juridice începând cu datele stipulate in cuprinsul lor. Mai mult, statele de plată rectificative care sunt valabile din punct de vedere juridic, fiind menite să îndrepte erori strecurate in statele de plată inițiale erau in acord cu actele adiționale și cu carnetul de muncă ale inculpatei T. R., s-a constatat că prin actele adiționale încheiate intre societate SC I. A. SRL și inculpata T. a fost majorat succesiv salariul inculpatei începând cu luna ianuarie 2005. Mențiunile cu privire la majorarea salariului au fost preluate in mod exact in copia carnetului de muncă prezentată de către inculpată la banca cu ocazia contractării creditului. De asemenea aceste mențiuni cu privire la limitele salariale ale inculpatei T. se regăsesc și în statele de plată rectificative depuse și înregistrate la I. Din aceste premise a rezultat o singură concluzie necesară: prin prezentarea adeverinței de salariu si a copiei după carnetului de muncă la BCR S. C.-N. in scopul obținerii unui credit bancar, inculpata T. nu a disimulat realitatea juridică. Căci, atâta vreme cât statele de plată erau in concordantă cu mențiunile din carnetul de muncă și cu actele adiționale, toate trei verificate de către ITM, acestea sunt opozabile atât angajatorului, cât și angajatului dar mai ales terților. Prin prezentarea celor două înscrisuri inculpata T. a prezentat o realitate și nu o împrejurare falsă, aceasta însemnând că salariul declarat pe adeverința de venit era salariul pe care trebuia să îl primească de la angajator, pe care putea să si-l valorifice pe căi legale și mai ales, care putea să fie urmărit direct de la angajator de către societatea bancară. I. era asociat si administrator al societății ocupându-se aproape în exclusivitate de interesele acesteia, veniturile sale fiind realizate fie din salariu fie din dividentele anuale. Reprezentând voința societală putem considera că inculpata T. si-a majorat salariul lunar exclusiv pentru obținerea creditului bancar, dar folosindu-se de mijloace legale. De aceea inculpata nu a disimulat o realitate ci a creat in mod legal una nouă.

Partea vătămată a acordat creditul bancar de 5000 E. in considerarea documentelor prezentate de către inculpată. Cum documentele prezentate de către inculpată exprimă in substanță un adevăr raportat la cuantumul salariului inculpatei vom aprecia că nu există nici un element obiectiv prin care partea vătămată să fi fost indusă în eroare. De aceea in temeiul art. 11 pct. 2 lit.a C. rap. la art. 10 alin. 1 lit. d C. s-a dispus achitarea inculpatei T. D. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 2, și 3 C.

Pe cale de consecință în baza art. 11 pct. 2 lit. b din C. rap. la art. 10 lit. d din C. s-a dispus achitarea inculpatei Ș. D.-V. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 rap. la art. 215 al.1, 2 și 3 din C.

Cât privește infracțiune de fals in înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. raportat la adeverința de venit pe care inculpata T. asemnat-o in locul administratorului C. Alin, instanța de fond a retinut că, inculpata a contrafăcut subscrierea, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătura privata, prev. de art. 290 din C.

Totodată, a mai precizat instanța de fond, fapta inculpatei T. D. care a contrafăcut subscrierea de pe copia carnetului de munca seria MPS nr.

1759135, creând aparenta ca ar fi fost atestate de către inspectorul de munca S. N., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material in înscrisuri sub semnătura privata prev. de art. 288 al. 1 din C..

Iar fapta inculpatei T. D. care a folosit cele două înscrisuri pentru a contracta un credit bancar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals prev. de art. 291 din C.

La individualizarea pedepselor instanța de fond a ținut seama de prev. art. 72 din C., a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșită de către inculpata, de gradul de pericol social relativ redus raportat la împrejurările de fapt reținute din ansamblul probator si la modalitatea de săvârșire a faptei.

În baza art. 288 al. 1 din C. a dispus condamnarea inculpatei T. D. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale. În baza art. 290 al. 1 din C. a condamnat pe inculpata T. D. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În baza art. 291 al.

1 din C. a condamnat pe inculpata T. D. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 33 lit. a din C. a constatat că toate cele trei infracțiuni de mai sus au fost săvârșite de către inculpata T. D. în condițiile concursului real de infracțiuni.

În baza art. 34 al. 1 lit. b din C. au fost contopite cele 3 pedepse de câte 3 luni închisoare, i-a aplicat inculpatei pedeapsa 3 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 3 luni închisoare, iar inculpata T. D. a executat

6 luni închisoare.

În baza art. 71 al. 2 din C. i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C., ținând seama de gravitatea faptelor care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

În baza art. 81 și 82 din C., considerând că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă, a dispus suspendarea condiționată a executării stabilind termenul de încercare de 2 ani și 6 luni.

În baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.

În baza 359 din C.p.p. i-a fost atrasă atenția inculpatei asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

I. S. a fost trimisa in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătura privata raportat la faptul ca ar fi semnat adeverința de venit pe care inculpata T. a folosit-o în scopul obținerii unui împrumut bancar. Așa cum am reținut mai sus mențiunile din adeverința de venit coincid cu mențiunile din carnetul de munca si cu cele din statele de plata rectificate. Totuși, prin art. 290 din C. nu se sancționează lipsa de veridicitate a mențiunile din cuprinsul unui înscris sub semnătura privata,ci faptul ca acel înscris a fost emis in alte condiții decât cele legale. Cum însă inculpata S. avea calitatea de contabil si avea dreptul și obligația de a atesta veniturile realizate de către angajații SC I. A. SRL, in baza art. 11 pct. 2 lit. b din C. rap. la art.10 lit. d din C. s-a dispus achitarea inculpatei Ș. D.-V. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 din C.

I. S. a scris mențiunea conform cu originalul pe copia carnetului de munca seria MPS nr. 1759135 falsificata de către inculpata T. in condițiile arătate mai sus. Este irelevanta împrejurarea ca inculpata S. nu a verificat daca acea copie este sau nu conforma cu originalul de vreme ce scriind mențiunea a acceptat si posibilitatea ca acea copie sa nu fie conforma cu originalul. Mențiunea scrisa de către inculpata S. a creat aparenta ca acea copie este conforma cu un act oficial, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 al. 1 din C.

Prin decizia penală nr. 99 pronunțată la data de 28 februarie 2011 de

Tribunalul Cluj s-a admis apelul parchetului, dispunându-se desființarea sentinței penale nr. 810/(...) a Judecătoriei C.-N. și pronunțându-se o nouă hotărâre s-a dispus condamnarea inculpatei T. D.

- 1 (un ) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,2,3 C. cu art. 74 lit. a C.pen și art. 76 lit. c C.

- 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 al.1 C. cu art. 74 lit. a și art. 76 lit. e C.;

- 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. art. 41 al.2 C. și art. 74 lit. a și 76 lit. e C. și

- 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. cu art. 74 lit. a și 76 lit. e C.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b C. s-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente și s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpata executând pedeapsa cea mai grea, acea de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 71 C. s-a interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II C. pe durata executării pedepsei, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, iar în baza art. 81,82 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării acestei pedepse pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

În baza art. 359 C. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, iar în baza art. 71 al. 5 C. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale a închisorii.

A fost condamnată inculpata Ș. D. V., fiica lui G. și M. C., născută la data de (...) în C.-N., jud. C., cetățean român, studii superioare, dom. în C.- N., str. Stejarului nr. 125, bl. A1, ap. 3, jud. C., fără antecedente penale, CNP 2., la pedepsele de:

- 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii decomplicitate la înșelăciune, prev. de art. 215 al. 1,2,3 C. cu art. 74 lit. a C.pen și art. 76 lit. c C.

- 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de falsmaterial în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 al.1 C. cu art. 74 lit. a și art. 76 lit. e C.;

- 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. art. 41 al.2 C. și art. 74 lit. a și 76 lit. e C.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b C., s-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente și s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpata executând pedeapsa cea mai grea, acea de 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 14,346 C. rap. la art. 998 C. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă BCR A. VIG S. A. (cu sediul în A.-I., str. T. V. nr. V4A, jud. A.) și au fost obligate inculpatele, în solidar, să plătească acesteia, despăgubiri civile în sumă de 14.631 lei cu dobânda legală de la data (...) până la achitarea integrală a debitului.

În baza art. 14 al. 3 lit. a rap. la art. 348 C. s-a dispus anularea în întregime a următoarelor înscrisuri falsificate: adeverința de salariu nr.

49/(...) (fila 9 d.u.p.), copia carnetului de muncă seria MPS nr.

1759135(filele 10-13 d.u.p.), actul adițional f.n. din 17.0. (fila 137 d.u.p.), actul adițional nr. 30/(...) (fila 24 d.u.p.), actul adițional nr. 38/(...) (fila 25 d.u.p.) și statele de plată rectificative, aferente lunilor februarie 2005, martie 2005 și aprilie 2005 (filele 124,125 și126 d.u.p.).

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatele T. D. si S. D. V.solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei tribunalului și menținerea hotărârii instanței de fond prin care s-a dispus achitarea inculpatelor în temeiul art. 11 pct. 1 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.pr.civ. pentru infracțiunea de înșelăciune și respectiv complicitate la înșelăciune și pentru celelalte infracțiuni reținute în sarcina lor.

În motivarea recursurilor s-a arătat că inculpatele nu se fac vinovate de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor, că statele de plată rectificative erau în concordanță cu salariul inculpatei, iar cele două înscrisuri prezentate băncii nu sunt false, fiind conforme cu realitatea, astfel că partea vătămată nu a fost indusă în eroare.

Recursul declarat în cauză este nefondat.

În baza probelor administrate în cauză, instanța de apel a reținut o corectă stare de fapt, dându-i acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpatelor fiind stabilită în afara oricărui dubiu.

Este evident că inculpata T. D. a indus în eroare pe reprezentanții băncii cu ocazia contractării creditului, prezentând ca adevărată o adeverință de salarizare completată de inculpata S. D. V., în care se prezentau venituri salariale pe care prima inculpată nu le-a încasat în realitate.

De altfel, ambele inculpate au recunoscut inițial că cele consemnateîn adeverința de salarizare nu erau reale și serveau exclusiv pentru obținerea creditului.

În aceste condiții, este evidentă inducerea în eroare a părții vătămate întrucât dacă banca ar fi cunoscut veniturile reale ale inculpatei T. D., nu i- ar fi acordat acesteia creditul solicitat.

Or, la data acordării creditului, inculpata nu obținea venitul menționat în adeverință, iar salariul prezentat pentru lunile următoare era de asemenea nereal. Faptul că după obținerea creditului cele două inculpate au încercat scriptic să acrediteze creșterea veniturilor prin întocmirea unor acte adiționale, nu au nici o relevanță sub aspectul infracțiunii de înșelăciune întrucât, pe de o parte, aceasta s-a consemnat la momentul acordării creditului iar, pe de altă parte, aceste majorări nu au fost reale.

În egală măsură, având în vedere circumstanțele care au dus la întocmirea adeverinței de venituri, recunoscute de cele două inculpate, a faptului că salariul trecut în aceasta nu era cel real, ele având reprezentarea că înscrisul astfel întocmit cuprinde date mincinoase, este evident că sunt întrunite și elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În mod legal și temeinic, tribunalul a concluzionat că activitatea infracțională a inculpatelor se circumscrie infracțiunilor pentru care au fost trimise în judecată.

Pedepsele aplicate inculpatelor au fost corect individualizate în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, atât în ce privește cuantumul acestora cât și în privința modalității de executare.

În afara motivelor de recurs invocate, Curtea a examinat cauza și din oficiu, constatând că nu există nici un motiv din cele prev. de art. 3. C. care să atragă casarea hotărârilor atacate.

Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C., Curtea va respinge recursul inculpatelor ca nefondat, obligându-le, conform art. 192 C. la 200 lei la cheltuieli judiciare în favoarea statului reprezentând cheltuieli judiciare și onorariu avocațial în recurs.

PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatele T. D. si S. D. V. împotriva deciziei penale nr. 99 din 28 februarie 2011 a T.ui C.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 300 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpate să plătească fiecare în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare, iar pe inculpata T. D. si la 300 lei reprezentând onorariu avocatial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 26 aprilie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, I. M. V. V. A. L. H.

GREFIER, L. S.

Red.V.V.A. Dact.H.C./3 ex./(...). Jud.fond:M.L.M.; Jud.apel:A.Țopan;L.Cociș;

← Decizia penală nr. 1638/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1148/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 641/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 641/2011, Curtea de Apel Cluj