Decizia penală nr. 166/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.166/A/2011

Ședința publică din 4 octombrie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : V. V. A., judecător

JUDECĂTOR : L. H. GREFIER : L. S.

P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin

PROCUROR: V. GĂZDAC

S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, inculpatul P. I. și partea civilă SC C. I. S., împotriva sentinței penale nr.139/F/2010 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, în dosar nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată prin R. DIICOT - B. T. B. N., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev.de art.215 alin.1,2,3,4 și 5 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C..

La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 septembrie

2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Deliberând retine că prin sentința penală nr. 139/F din (...) pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, în dosar nr.(...), a fost condamnat inculpatul P. I., fiul lui I. și I., născut la data de (...) în Lechința, jud. B.-N., domiciliat în B., str. A. P., nr. 1, sc. C, ap. 31, jud. B.-N., CNP: 1., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c (acesta din urmă vizând interzicerea dreptului de a ocupa funcții de administrator în societăți comerciale și funcții care presupun activități și atribuții specifice celei de administrator al societăților comerciale) C., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3, 4 și 5 C. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., art. 74 lit. a, b, c, art. 74^{1 alin. 1, art. 76 lit. b C..}

S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a teza a II-a, b, c C. (acesta din urmă vizând interzicerea dreptului de a ocupa funcții de administrator în societăți comerciale și funcții care presupun activități și atribuții specifice celei de administrator al societăților comerciale).

C. art. 81 C. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei și s-a stabilit conform art. 82 C. un termen de încercare de 5 ani.

S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C..

C. art. 71 alin. 5 C. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut 24 de ore la data de (...).

S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părților vătămate constituite părți civile.

A fost obligat inculpatul să plătească B.ui T. de expertize contabile și tehnice

(în favoarea expertului contabil Sztankovszky Zoltan Arpad) suma de 1.900 lei cu titlu de diferență onorariu.

A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului 4.410 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin R. nr.74/D/P/2006 al D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B.-N. a fost trimis în judecată inculpatul P. I. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev.de art. 215 alin.1,2,3,4 și 5 C. , cu aplic.art.41 alin.2 C..

Prin actul de acuzare în sarcina inculpatului s-a reținut următoarele:

În perioada iunie 2005-mai 2006, în calitate de administrator sau împuternicit la S. S. I. S. B., S. I. S. B., S. C. S. și S. S., inculpatul P. I. , a emis , în baza aceleiași rezoluții infracționale, mai multe cecuri sau bilete la ordin fără a avea disponibil bănesc în cont , știind că pentru valorificarea acestor instrumente de plată nu exista provizia necesară acoperirii, în scopul inducerii în eroare a mai multor părți vătămate, respectiv a retras după emiterea cecurilor, în tot sau în parte, provizia necesară acoperirii, utilizând în unele situații și mijloace frauduloase (constând în aceea că a afirmat că S. C. I. S. nu s-a aflat niciodată în CIP, aspect nereal), precum și inducerea sau menținerea în eroare a unor persoane vătămate cu prilejul încheierii unor contracte în așa fel încât în lipsa erorii , cel înșelat nu ar fi încheiat contractul în condițiile stipulate, pricinuind un prejudiciu total de 3.155.578,7 RON, ulterior recuperat prin plată sau livrare de marfă în compensare.

S-a mai arătat în actul de acuzare că inducerea sau menținerea în eroare cu prilejul încheierii sau executării unui contract constă în aceea că, de fiecare dată, la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, una din clauze era că marfa care face obiectul contractului, se va achita cu cec, bilet la ordin sau numerar și nicidecum cu mărfuri în compensare, menționându-se totodată că dacă părțile vătămate ar fi cunoscut în momentul încheierii contractelor că inculpatul P. I. le va livra alte mărfuri în compensare nu ar mai fi încheiat contractele respective.

În concret, potrivit actului de acuzare,activitatea infracțională a fost săvârșită de inculpat în modalitatea descrisă în continuare:

1. În data de (...), inculpatul P. I. s-a deplasat la sediul părții vătămate S. I. unde, în calitate de administrator al S. C. S. s-a arătat interesat să achiziționeze profile din oțel. Cu acea ocazie, la solicitarea administratorului acestei societăți (numitul D. C.) inculpatul a dat o declarație prin care arată că S. C. S. nu se află în incapacitate de plată și nu figurează în Centrala Incidentelor de P. A. afirmație nu a fost reală întrucât la data de (...) și de (...), S. „Cem C. S. B. a fost înregistrată în Centrala Incidențelor de P. D. completarea declarației de către inculpat, între cele două societăți comerciale s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 36/(...), conform căruia societatea din T. urma să livreze societății administrate de inculpat oțeluri laminate. În aceeași zi, pe bază de factură fiscală S. I. S. T. a livrat către S. C. S. oțel în valoare de 133.062,461 lei. Pentru plata mărfii, în baza înțelegerii cu D. C. (administrator al societății furnizoare) inculpatul a emis 4 cecuri, trei în valoare de câte 33.000 lei RON , iar unul de

34.062,468 lei RON, afirmând că nu vor fi probleme la decontare, situație în care, beneficiarul cecurilor le-a girat către S.Lamil Steel"; S.B..

În momentul în care au fost scadente, S. Lamil Steel"; B. a depus cecurile în bancă, spre decontare, însă au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil și plătitor aflat în CIP. S.Lamil Steel"; S.B. a restituit către S. I. S. toate cele 4 cecuri astfel că D. C. l-a contactat pe inculpat cerându-i explicații referitor la refuzul cecurilor de la decontare. În această situație, inculpatul a recunoscut că societatea pe care o administrează se află într-o situație dificilă din lipsa lichidităților, solicitând un termen pentru acoperirea cecurilor. Inculpatul a achitat în cele din urmă, cu ordin de plată, suma de 30.000 lei RON la data de (...) și încă 22.500 lei RON la data de (...), rămânând nerecuperată suma de 80.562,47 lei RON.

Partea vătămată s-a constituit (inițial) parte civilă cu suma de 98.134,92 lei RON, luând în calcul și o tranzacție din (...) pentru care însă inculpatul nu a fost trimis în judecată.

2. În cursul anului 2002, prin intermediul S. I. S. B. inculpatul P. I. a derulat relații comerciale cu S.S. G., administrată de A. G., raporturile comerciale desfășurându-se normal, în sensul că a achitat la timp mărfurile achiziționate de la această din urmă societate.

În data de (...), între S. „R."; S. G. și S. C. S. B. s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.4, conform căruia, societatea din G. urma să livreze celei administrate de inculpat motorină Euro 3. În acest contract se stipula că inculpatul lasă cu titlu de garanție, pentru anul 2005, un cec pe care l-a completat la toate rubricile, mai puțin la rubrica „. de plată";.

În perioada 2.03.-(...), conform unui număr de 25 facturi fiscale, S. S. a livrat către S. C. S. motorină Euro 3 și tablă în valoare totală de 1.107.114,31 lei RON. La data de (...), în numele S. C. S., inculpatul a emis societății furnizoare un bilet la ordin în valoare de 100.000 lei RON care însă a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil în bancă.

U., din suma de 1.107.114,31 lei RON, inculpatul a achitat părții vătămate suma de 168.700 lei RON, rămânând nerecuperată suma de 938.414,31 lei RON. Apoi, la (...) inculpatul a emis în numele S. C. S. un alt bilet la ordin, în valoare de 65.000 lei RON, care introdus în bancă spre decontare de către reprezentanții societății furnizoare , a fost refuzat din lipsă de disponibil.

Din acest motiv, numitul A. G. a completat cecul primit de la inculpat (cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 4/(...)), cu suma de 808.571 lei RON și l-a introdus la bancă spre decontare, care de asemenea a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil.

U., inculpatul P. I. a livrat către S. S. G., mărfuri în compensare, astfel că această societate nu s-a mai constituit parte civilă.

3. În actul de acuzare se mai arată că inculpatul P. I. a derulat relații comerciale cu S. S. și prin intermediul S. S. I. B. A., la data de 12 și (...), S. S. G. a livrat către S. S. I. S. tablă LB2 și tablă zincată în valoare totală de 210.157,57 lei RON. Pentru plata contravalorii mărfii, inculpatul P. I. a emis 4 bilete la ordin care introduse în bancă spre decontare (la data scadenței) au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil bănesc.

U., inculpatul P. I. a livrat societății furnizoare mărfuri în compensare, astfel că S.

S. G. nu s-a mai constituit parte civilă.

4. În data de (...), inculpatul P. I. s-a deplasat la G. și a încheiat în numele S. C. S. B., contractul de vânzare-cumpărare nr.95/2005 cu S. S., având ca obiect livrarea de diferite produse de către societatea din G.. Societatea administrată de inculpat și-a asumat obligația de a face plata în numerar, cu ordin de plată sau cec.

În baza contractului S.T."; S. a livrat către S. C. S. mărfuri în valoare totală de

148.728,92 lei RON, pentru plata cărora inculpatul a emis trei file cec. La data scadenței cecurile au fost introduse în bancă spre decontare însă au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil.

În data de (...), cu ordin de plată, inculpatul P. I. a achitat suma de 30.000 lei RON, astfel că pentru prejudiciul de 118.728,92 lei RON partea vătămată S. S. s-a constituit parte civilă.

5. În data de (...) între S. C. I. S., reprezentată de inculpat și S. C. C. S. s-a încheiat contractul nr.1465/(...).În baza acestui contract, societatea din D. urma să livreze celei administrate de inculpat, produse metalurgice, plata mărfii urmând a fi făcută cu file cec.

A., la data de (...), S. C. Consid"; S. a livrat către S. C. I. S. mărfuri în valoare de

173.493,67 lei RON. Pentru plata parțială a mărfii, inculpatul a remis administratorului societății furnizoare o filă cec în valoare de 50.000 lei, care introdusă în bancă spre decontare a fost refuzată din lipsă totală de disponibil bănesc.

U., cu ordin de plată și livrarea unor mărfuri în compensare, inculpatul a achitat o parte din prejudiciu, rămânând un rest de 91.589 lei RON, sumă cu care partea vătămată S. C. C. S. s-a constituit parte civilă în cauză.

6. În cursul anului 2003 inculpatul P. I. l-a contactat telefonic pe administratorul S. D., arătându-se interesat de achiziționarea produselor comercializate de această societate.Ca urmare, S. S.D. a început să livreze mărfuri către S. S. I. S. pentru plata cărora inculpatul a emis file cec care au fost decontate de bancă.

U., la data de (...), inculpatul P. I., în calitate de administrator al S. S. I. S. B. a încheiat cu S. S.D. un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect livrarea de produse metalurgice (oțel beton, sârmă etc) pe care s-a obligat să le plătească cu numerar, ordin de plată, bilet la ordin sau cec. În baza acestui contract S. S. D. a livrat către S.M. S. I. S. B. oțel beton și sârmă în valoare totală de 460.221,77 Lei RON, pentru plata cărora inculpatul a emis 3 file cec, stabilind de comun acord cu reprezentantul partenerului său comercial data scadenței.

Înainte de data scadenței filelor cec, inculpatul a propus numitului D. F. să nu introducă filele cec la bancă, spunându-i că îi va livra în compensare alte mărfuri. D. primirea mărfurilor în compensare, administratorul S. S., numitul D. F., a constatat că acestea sunt necorespunzătoare calitativ, astfel că a solicitat inculpatului să-și ridice marfa. Ca urmare, D. F. a introdus filele cec în bancă, spre decontare, însă acestea nu au fost onorate la plată din cauza lipsei de disponibil bănesc.

Pentru prejudiciul cauzat S. S.D. s-a constituit parte civilă cu suma de

460.221,77 lei RON.

7. În perioada 2002- începutul anului 2004, între S. N. S. Ș. O. și societățile comerciale administrate de inculpat, S. I. S. și S. S. I. S. B. s-au derulat relații comerciale constând în livrarea de diferite produse, pe care P. I. le-a achitat în diferite modalități.

Începând cu luna iunie 2004 S. N. S. O. a început să livreze mărfuri și către S. C. I. S. administrată tot de către inculpatul P. I. pe care acesta s-a obligat că le achite cu bilet la ordin sau cec, care urmau să fie introduse în bancă numai în situația în care nu se făcea plata până în acel moment.

În luna iulie 2005, S. C. I. S. B. a acumulat o datorie față de S. N. S. de 400.000 lei RON, astfel că administratorul acestei societăți a introdus în bancă un număr de 4 bilete la ordin, în valoare totală de 93.227,99 lei RON, care însă au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil bănesc.

U., inculpatul P. I. a livrat acestei societăți mărfuri în compensare, astfel că S. N.

S. nu s-a mai constituit parte civilă.

8. În calitate de reprezentant al S. C. I. S., în data de (...) inculpatul a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu S. I. S. R., în baza căruia, această din urmă societate a vândut către S. C. I. S. un imobil în valoare de 200.000 lei RON.Prin același contract, în nume propriu, administratorul aceleiași societăți a vândut către S. C. I. S. un teren cu suma de 50.000 lei RON.

Pentru plata imobilelor, inculpatul a emis 5 file cec, fiecare în valoare de câte

50.000 lei RON.I. la decontare în bancă, primele două cecuri au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil bănesc.

U., inculpatul P. I. a livrat diferite mărfuri în compensare, astfel că S. I. S. nu s-a mai constituit parte civilă.

9. În luna decembrie 2005, inculpatul a luat legătura cu numitul B. I., administrator al S. S. M., arătându-se interesat de achiziționarea de produse electrice. În perioada următoare, S. S.-M. a livrat diferite produse către S. S., administrată de inculpat, pentru plata cărora a emis file cec care au fost decontate de bancă.

U., la data de (...), S.S. s-a aprovizionat de la S. S. T.-M. cu mărfuri în valoare totală de 49.980 lei RON. O parte din valoarea mărfurilor a fost achitată de inculpat în numerar, iar pentru diferența de 37.544 lei RON a emis o filă cec pe care S. „. S., a girat-o către S.R."; S.-N.. Introdusă în bancă spre decontare, această filă a fost refuzată la plată din lipsă de disponibil bănesc, astfel că S.R."; S.-N. s-a constituit parte civilă cu suma de 37.544 lei RON.

În data de 31 ianuarie 2006 inculpatul P. I., în numele S. S. s-a aprovizionat de la S. T. S. cu tablă în valoare de 284.819 lei RON. Pentru plata mărfii inculpatul a emis două file cec. A. două file cec au fost girate de către S. S. altor două societăți față de care avea datorii, respectiv S. S. E. și S. S. I. în bancă spre decontare cele două cecuri au fost refuzate la plată, astfel că reprezentantul S. S. a stins datoria pe care o avea față de cele două societăți în alt mod.

S. S. T.-M. nu s-a constituit parte civilă deoarece inculpatul P. I. a livrat mărfuri în compensare.

10. În baza unei procuri autentificate, numitul C. V. a fost împuternicit să desfășoare activitatea de administrator a S. P. S. La începutul anului 2006, numitul C. V. l-a cunoscut pe inculpatul P. I. și au hotărât să desfășoare relații comerciale, cei doi convenind ca S. P. S. B. să livreze societății administrate de inculpat truse auto în valoare de 200.000 lei RON, plata urmând a fi făcută cu file cec.

În perioada următoare, numitul C. V. a achiziționat de la S. S. truse auto, iar în baza facturii fiscale nr.8045729/(...), S. P. S. a livrat către S. S. truse auto în valoare de

184.688 lei RON. Pentru plata mărfii inculpatul a emis o filă cec și două bilete la ordin, care însă au fost refuzate la plată din cauza lipsei de disponibil bănesc.

U., o parte din prejudiciu a fost recuperat, astfel că S. P. S. se constituie parte civilă cu suma de 123.574,3 lei RON.

11. În data de (...), în numele S. S. inculpatul P. I. s-a aprovizionat de la S. I. S. S. cu mărfuri în valoare de 103.156,09 lei RON, pentru plata cărora a emis o filă cec,care introdusă în bancă spre decontare a fost refuzată la plată.

U., inculpatul a livrat către S. I. S. S. P. mărfuri în compensare astfel că această societate nu s-a mai constituit parte civilă.

12. La începutul anului 2006 inculpatul P. I. l-a cunoscut pe T. A., administrator al

S. S. cu care s-a înțeles să deruleze relații comerciale.

Ca urmare, la data de (...) S. S. a livrat către S. S. mărfuri în valoare de

46.866,96 lei RON.

Pentru plata mărfii inculpatul a emis o filă cec în valoare de 46.800 lei RON (diferența fiind achitată în numerar). Pentru o datorie pe care o avea către S. S. T.-M., numitul T. A. a girat cecul primit de la inculpat acestei societăți. Introdus în bancă spre decontare cecul a fost refuzat la plată din lipsă disponibil bănesc.

U., prejudiciul a fost recuperat, astfel că niciuna din aceste societăți nu s-a constituit parte civilă.

13. În cursul lunilor octombrie-noiembrie 2005, inculpatul l-a cunoscut pe D. V. R., administrator al S. S., cei doi hotărând să deruleze relații comerciale.

În perioada noiembrie-decembrie 2005 S. S. a livrat către S. S. marfă în valoare totală de 238.095,45 lei RON. Reprezentanții celor două societăți au convenit ca plata mărfii să se facă cu ordin de plată, cec sau numerar. P. în luna februarie 2006, prin diferite modalități, inculpatul P. I. a achitat suma de 60.138 lei RON, astfel încât a rămas un rest de plată de 178.967,45 lei RON. Pentru plata parțială a debitului, inculpatul a remis partenerului său comercial o filă cec, pentru suma de 40.000 lei RON, care introdusă în bancă spre decontare a fost refuzată la plată din lipsă de disponibil.

Î. inculpatul P. I. a livrat mărfuri în compensare, S. S. nu s-a mai constituit parte civilă.

14. Numitul N. I. este administrator la S. S. S., iar în cursul lunii noiembrie 2005 l- a cunoscut pe inculpat în calitate de administrator la S. S. Inculpatul s-a arătat interesat de achiziționarea de salopete pentru uz industrial. Cei doi s-au înțeles ca salopetele să fie transportate de către N. I. la B., lucru care s-a petrecut la data de (...), când S. S. S. a livrat către S. S., salopete în valoare de 47.742,8 lei RON. Pentru plata mărfii inculpatul a remis o filă cec care introdusă în bancă spre decontare nu a fost onorată din lipsă de disponibil bănesc.

Ca urmare, S. S. S. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 47.742,8 lei

RON.

Părțile vătămate , S. S., S. N. S. O., S. I. S. R., partea vătămată B. C. I., S. S. T.- M., S. I. S. S. P., S. S., S. S. T., nu s-au constituit părți civile, arătând că și-au recuperat prejudiciul primind mărfuri în compensare.

Partea vătămată S. I. S. s-a constituit parte civilă, în instanță, înainte de începerea cercetării judecătorești, cu suma de 112.350, 82 lei RON (f.23), însă prin actul de acuzare se reține că a fost prejudiciată cu suma de 80.562,47 lei.

Partea vătămată S. S. s-a constituit parte civilă, în faza de urmărire penală, cu suma de 118.728,92 lei.

Partea vătămată S. C. C. S. s-a constituit parte civilă, în faza de urmărire penală cu suma de 91.589,9 lei.

Partea vătămată S. D. s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 460.221,77 lei, iar în fața instanței, până la începerea cercetării judecătorești (f.26 și f.48) cu suma de 512.825,19 lei daune materiale și 100.000 lei daune morale.

Partea vătămată S. C.-N. s-a constituit parte civilă cu suma de 50.040,2 lei RON

(f.74).

Partea vătămată S. P. S. s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 123.574,36 lei (f.269 vol.II de urm.penală).

Partea vătămată S. S. S. s-a constituit parte civilă cu suma de 47.742,8 lei (în faza de urmărire penală).

Audiat în instanță, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei pentru care este trimis în judecată, aceea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și a susținut că evenimentele s-au derulat în modalitatea descrisă mai jos.

Prin declarația dată în instanță (f.181-184, f.224-226 vol.I dos.de fond) inculpatul a arătat că societățile comerciale la care este administrator, cele menționate în rechizitoriu, au ajuns în incapacitate de plată din cauza unor relații comerciale pe care le derula începând cu luna aprilie 2005 cu S. P. S. C., căreia i-a livrat marfă de circa 32 miliarde lei vechi, fără ca ulterior să-i fi achitat prețul. A relatat că o parte din marfa livrată acestei societăți a fost achiziționată de la unele din societățile comerciale despre care se face vorbire în prezentul dosar. Inculpatul a relatat că S. P. S. C. i-a garantat plata celor 32 miliarde de lei atât cu file cec cât și cu un contract de ipotecă asupra unei benzinării și că ulterior a aflat că această societate a întocmit în fals actele notariale, iar benzinăria a fost vândută fără știrea sa. Inculpatul a susținut că ipoteca a fost radiată în urma întocmirii unor acte false inclusiv prin falsificarea stampilei notarului și că aceste fapte fac obiectul unui dosar al DIICOT C., iar administratorul S. P.S. a fost arestat, în acel dosar el având calitatea de parte vătămată.

În ce privește S. I. T. inculpatul a relatat că relațiile comerciale s-au derulat prin S. C. S. în baza unui contract. A arătat că marfa se livra de către societatea din T. pe bază de comandă, iar plata o efectua cu ordin de plată, în final eliberând societății furnizoare 3 file cec, care nu au putut fi decontate din cauză că în perioada respectivă S. P. C. îi datora circa 32 miliarde lei, bani pe care nu i-a mai primit. A susținut că după refuzul de către bancă a decontării celor trei cecuri, prin livrarea de marfă în compensare a recuperat prejudiciul cauzat acestei societăți și că, ulterior au continuat să deruleze relații comerciale împreună.

Referitor la S. S. inculpatul a relatat că se aproviziona cu produse metalurgice de la această societate prin intermediul S. C. S.. În baza contractului încheiat cu această societate a emis o filă cec cu tilu de garanție, care putea fi depusă în bancă doar la (...), în condițiile în care S. C. S. rămânea datoare în urma relațiilor comerciale derulate. Cu toate acestea, reprezentanții S. S. G. au modificat unilateral data scadenței stabilite de comun acord și au depus fila cec în bancă înainte de (...). Inculpatul a susținut că a obținut în instanță anularea filei cec și că va depune la dosar acea sentință civilă. U. a livrat către S. S. mărfuri în compensare, în baza unei înțelegeri verbale, deși acest mod de plată nu era stipulat în contract.

Inculpatul a relatat că a derulat relații comerciale cu S. S. și prin intermediul S. M. S. I. S., plata mărfurilor făcându-se cu bilete la ordin. În acea perioadă, S. S. I. S. B. afost supusă unui control financiar de către administrația financiară din cauza unor

„probleme la bugetul de stat"; și din acest motiv avea conturile blocate. Ca urmare a plătit mărfurile livrate de societatea din G. cu mărfuri livrate în compensare și „bilete la ordin"; girate de alte societăți.

Inculpatul a susținut că de la S. S. G. a achiziționat produse metalurgice de circa

2 miliarde lei vechi pentru plata cărora a lăsat cu titlu de garanție 3 file cec. Din cauză că nu a putut să plătească marfa livrată cu ordin de plată, reprezentanții S. S. au completat filele cec și le-au depus în bancă. Cele trei file cec au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil și pentru că S. C.S. era în incidență de plată.U., a remis reprezentantului S. S. bilete la ordin girate de alte societăți, astfel că nu mai are nicio datorie față de această societate.

Referitor la S. C. C., inculpatul a arătat că prin S. C. I. S. B. a achiziționat produse metalurgice de circa 23 miliarde lei pentru care a remis reprezentanților acestei societăți o filă cec cu titlu de garanție. Î. era ca acea filă cec să nu fie introdusă în bancă spre decontare întrucât au convenit ca plata să se facă cu ordin de plată. D. circa 1 an de zile, timp în care au derulat relații comerciale „a rămas de plată"; față de S. C. C. S. D. , astfel că reprezentanții acestei societăți au completat-o și au depus-o în bancă. Fila respectivă a fost refuzată de bancă la decontare din lipsă de disponibil însă a recuperat prejudiciul cauzat S. C. C. S. prin remiterea unui bilet la ordin girat de o altă societate. Ca urmare, acoperind prejudiciul cu un bilet la ordin girat de o altă societate, inculpatul a declarat că față de această societate comercială nu mai are nicio datorie.

Referitor la S., inculpatul a arătat că relațiile comerciale s-au derulat pe bază de contract încheiat cu S. S. I. S.. De la această societate inculpatul a declarat că a achiziționat marfă de circa 20 miliarde lei vechi, iar plata mărfurilor urma a fi făcută cu ordin de plată. A susținut că a lăsat, cu titlu de garanție, încă de la încheierea contractului, 3 file cec.

Inculpatul a arătat că înainte de introducerea filelor cec în bancă, spre decontare, administratorul S. S.D. a fost la B. la sediul societății sale și a ridicat marfă în valoare de 11 miliarde lei pe care a recepționat-o, urmând ca pentru diferență să-i livreze marfă în compensare. D. 20 de zile de la ridicarea mărfii din B., reprezentanții S. S. D. au făcut obiecțiuni la calitatea mărfii și au introdus cele trei file cec spre decontare în bancă, care au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil.

Inculpatul a mai susținut că S. S. I. S. nu are datorii față de S. S. D. și că, dimpotrivă , această societate datorează societății sale 6 miliarde lei vechi, sens în care a introdus o acțiune civilă (somație de plată) care i-a fost admisă.

Referitor la partea vătămată S. N. S. S. O. inculpatul a arătat că au derulat relații comerciale încă din anul 2002 prin S. C. I. S. și S. I. S. B. și că și în prezent desfășoară raporturi comerciale cu această societate. A susținut că cele 5 bilete la ordin emise acestei societăți au fost refuzate la plată pentru că la rândul său nu a avut încasări de la alte societăți care îi datorau sume de bani, dar că ulterior a recuperat prejudiciul, livrând mărfuri în compensare, astfel că din acest motiv S. N. S. S. O. nu s-a mai constituit parte civilă.

În ce privește relația comercială cu S. I. R., inculpatul a afirmat că a achiziționat de la această societate precum și de la persoana fizică B. C. I., un imobil și un teren în valoare de circa 2,4 miliarde lei vechi, încheind în acest sens un contract de vânzare- cumpărare în cuprinsul căruia s-a stipulat lăsarea unor cecuri cu titlu de garanție. Î. cu reprezentantul S. I. S. R. a fost ca plata mărfii să se facă cu mărfuri în compensare respectiv materiale de construcție, ceea ce s-a și realizat în fapt.

Referitor la partea vătămată S. „ S. T.-M. inculpatul a arătat că a derulat relații comerciale cu această societate, iar în luna decembrie 2005 a achiziționat prin intermediul S. S. lanțuri industriale. Pentru plata mărfii a lăsat cu titlu de garanție o filă cec, care fără știrea sa a fost ulterior girată către altă societate, fără ca el să-și fi dat în prealabil acordul, respectiv către S.R."; S. C.-N. cu care neavând raporturi comerciale a declarat că nu este de acord cu constituirea de parte civilă formulată de aceasta.

Inculpatul a susținut că în cursul lunii ianuarie 2006 a achiziționat de la S. S. M. o anumită cantitate de tablă care s-a dovedit a fi necorespunzătoare calitativ. Din acest motiv au apărut „probleme"; și a încheiat cu reprezentanții S. S. o „. prin care au convenit de comun acord ca cecul lăsat cu titlu de garanție să nu fie girat și să plătească marfa prin compensare. U. a aflat că S. S. T.-M. a girat filele cec către alte societăți comerciale și că acestea au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil. A precizat că datoria avută față de S. S. a fost stinsă prin livrare de marfă în compensare de către S. S..

În ce privește relația comercială cu S. P. S. B., a arătat că a achiziționat de la această societate truse auto în valoare de aproximativ 2 miliarde de lei, pentru plata mărfii lăsând cu titlu de garanție o filă cec. U., societatea a girat fila cec fără știrea sa, deși înțelegerea era ca plata să se facă prin compensare, aspect consemnat într-o „.. Inculpatul a relatat că a recuperat întregul prejudiciu, prin compensare și că va depune la dosar documente justificative în acest sens.

Inculpatul a susținut că a derulat relații comerciale cu S. I. S.S. P. de peste 20 miliarde lei vechi și că fapta descrisă în rechizitoriu la pct.11 se referă la ultima achiziție de motorină din luna februarie 2006, pentru plata căreia a emis furnizorului file cec.

U., fără știrea sa S. I. S. S. a girat filele cec astfel că acestea au fost introduse în bancă spre decontare înainte de termenul de 35 de zile de la emitere, motiv pentru care au fost refuzate la plată. Inculpatul a susținut că, datoria sa față de această societate a fost stinsă prin livrare de marfă în compensare.

Referitor la S. S. T., inculpatul a relatat că a vândut marfa achiziționată de la această societate altor societăți comerciale, care l-au înștiințat că era necorespunzătoare calitativ. Ca urmare a returnat produsele din nou către S. S. T.. Între timp, această societate a girat cecul primit cu titlu de garanție, care a fost refuzat la plată, arătând că nu a putut să-l mai retragă. Inculpatul a precizat că a stins datoria pe care o avea față de S. M. S., întrucât marfa a fost stornată.

În ce privește partea vătămată S. S. T. a relevat că în februarie 2006 a achiziționat țeavă de la această societate comercială, lăsând cu titlu de garanție o filă cec. A susținut că înțelegerea cu reprezentanții acestei societăți a fost de a plăti marfa în numerar sau compensare. Marfa achiziționată a avut deficiențe calitative, astfel că au apărut întârzieri la plată, situație în care S. S. a depus fila cec la bancă spre decontare. Î. fila cec a fost refuzată la plată, a stins datoria față de această societate comercială prin livrare de marfă în compensare.

Referitor la S. S. S. N., inculpatul a susținut că a făcut o singură tranzacție cu această societate de la care a achiziționat salopete industriale. A relevat că a încheiat o minută cu reprezentanții acestei societăți prin care au convenit, de comun acord, să lase cu titlu de garanție o filă cec, întrucât plata mărfii urma să se facă prin livrare de marfă în compensare sau ordin de plată. Inculpatul a susținut că reprezentanții acestei societăți nu au respectat înțelegerea și au introdus fila cec în bancă spre decontare, astfel că a fost refuzată la plată din lipsă de disponibil.

Inculpatul a susținut că a recuperat prejudiciul cauzat acestei societăți prin livrare de marfă în compensare.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea stare de fapt: Inculpatul P. I. este administrator la S. S. I. S. și la S. I. S. B., iar în baza unei procuri speciale autentificată la un notar public în data de (...) a fost împuternicit de către P. H., care este cumnata inculpatului și administrator la S. C., să desfășoare toate activitățile care țin de administrarea societății. De asemenea, în baza unei alte procuri speciale, autentificată de un notar public la data de (...), inculpatul P. I. a fost împuternicit de către numitul A. F. V., administrator la S. S., să desfășoare toate activitățile care țin de administrarea acesteia.

În perioada iunie 2005-mai 2006, în calitate de administrator sau împuternicit la societățile anterior arătate, inculpatul P. I. a emis mai multe cecuri sau bilete la ordin, fără a avea disponibil bănesc în cont, astfel cum va fi descris în continuare:

1. În data de (...), inculpatul P. I. s-a deplasat la sediul S. I. T. și l-a contactat pe administratorul societății, numitul D. C., spunându-i că este interesat să achiziționeze profile din oțel. Cu acea ocazie, inculpatul s-a prezentat în fața reprezentantului acestei societăți ca fiind administrator al S. C. S..

Numitul D. C. a fost de acord cu solicitarea inculpatului însă înainte de a încheia un contract referitor la livrarea de produse metalurgice, a solicitat acestuia să dea o declarație scrisă din care să rezulte că este administrator la S. C. S., că această societate nu se află în incapacitate de plată, nu a figurat în centrala Incidentelor de P., nu se află în stare de insolvabilitate sau sub procedură de faliment ori reorganizare judiciară.

Inculpatul a acceptat să dea o astfel de „. care se află la dosar (f.336 vol.I dos.de urm.penală), însă cele declarate nu corespundeau realității, întrucât din adresa nr.II/¤/4766/(...) emisă de Banca Națională a României - D. S. F. (f.58-60 vol.I) rezultă că în data de (...) și (...), S. C. a fost înregistrată în Centrala Incidentelor de P.

D. completarea „.i"; de către inculpat, numitul D. C. a acceptat să încheie contractul de vânzare-cumpărare nr.36/(...) (f.362-365 vol.I dos.de urm.penală), conform căruia societatea din T. urma să livreze celei din B., administrate de inculpat, oțeluri laminate. P. contractului, plata contravalorii mărfurilor urma a fi făcută de inculpat cu numerar, ordin de plată, cec sau bilet la ordin.

În aceeași zi, în baza facturii fiscale DBVEV nr.0481 8539102, S. I. S. a livrat către S. C. S. oțel în valoare de 133.062,468 RON (f.351-vol.I dos.de urm.penală).

C. înțelegerii dintre cei doi administratori, respectiv D. C. și inculpatul P. I., plata urma să se facă cu cecuri.

În acest sens, inculpatul a emis 4 (patru) cecuri seria BG 306 nr.001110815-

00110818, dintre care trei în valoare de câte 33.000 lei RON, iar unul de 34.062,468

RON. În concret, cele4 cecuri au fost completate la toate rubricile de către directorul economic al S. I. S., numitul D. I., după care inculpatul P. I. le-a semnat și stampilat. S-a convenit ca cecurile să fie scadente la următoarele date: (...),1(...),(...) și (...).

Cu ocazia emiterii celor 4 cecuri, inculpatul P. I. a afirmat că nu vor exista probleme cu decontarea lor, după care numitul D. C. i-a spus că va gira cecurile către alte societăți comerciale, moment în care inculpatul l-a asigurat de bonitatea firmei sale (f.399 vol.I dos. de urm.penală).

Având convingerea că afirmațiile inculpatului corespund realității, în perioada următoare D. C. a girat cele 4 cecuri către S.Lamil Steel „ S. B., societate care la datele scadenței a introdus primele două cecuri în bancă, spre decontare. A. două cecuri au fost refuzate la decontare de către bancă ambele la data de 1(...), pentru lipsă totală de disponibil și plătitor aflat în CIP (f.347-350 vol.I dos. de urm.penală).

Sub acest aspect, este de menționat că S. C. S. a intrat în interdicție bănească de a emite cecuri din data de (...) până în data de (...), deci după data de (...) când inculpatul a emis cele patru cecuri.În acest context, pentru a releva reaua-credință a inculpatului, (care nu a comunicat situația reală a societății pe care o administra) este de menționat că până la data de 1(...), când au fost refuzate la plată cele două cecuri, a determinat pe reprezentantul S. I. S. să mai livreze către S. C. S. încă o cantitate de oțel, în valoare de 76.971,2 RON, tranzacție care a avut loc la data de (...), moment până la care D. C. nu a realizat inducerea sa în eroare.

D. refuzul la decontare a primelor două cecuri, S.Lamil Steel"; S. B. a restituit către S. I. S. toate cele patru cecuri.În această situație, D. C. l-a contactat pe inculpatul P. I. și i-a cerut explicații cu privire la refuzul de plată a cecurilor, împrejurare în care acesta a recunoscut că societatea sa se află într-o situație dificilă determinată de lipsa lichidităților.

U., la data de (...) și de (...), inculpatul a achitat cu două ordine de plată suma de

30.000 lei RON și respectiv 22.500 lei RON, rămânând un rest neacoperit de 80.562,47 lei RON, cu mențiunea că pentru tranzacția din (...) inculpatul nu este trimis în judecată,iar prejudiciul cauzat prin această ultimă livrare de oțel nu va fi reținută în sarcina inculpatului.

2. În cursul anului 2002, inculpatul P. I. l-a cunoscut pe administratorul S. S., numitul A. G., împreună cu care au început să deruleze relații comerciale. Inițial, inculpatul a derulat raporturi comerciale prin S. I. S. B., acestea decurgând normal, în sensul că mărfurile achiziționate erau achitate la timp.

În data de (...), între S. S. și S. „Cem Costruct"; S. reprezentată de inculpat s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.4, conform căruia societatea din G. urma să livreze celei din B. motorină Euro 3. În cuprinsul contractului (f.152-153 vol.I dos. de urm.penală) s-a stipulat că plata contravalorii produselor se va face cu filă cec sau ordin de plată și că S. C. I. S. lăsa garanție pentru anul 2005 fila cec seria BG nr.306

00100392. Acest cec a fost lăsat de inculpat numitului A. G. completat la toate rubricile, inclusiv „data scadenței";, mai puțin la rubrica „. de plată";.

În baza contractului, conform unui număr de 25 (douăzeci și cinci) facturi fiscale, S. S. a livrat către S. C. S., motorină Euro 3 și tablă în valoare totală de 1.107.114,31 lei RON (f.162-184 și f.146-147 vol.I dos. de urm.penală).

În data de (...), în numele S. C. S. inculpatul P. I. a emis un bilet la ordin în valoare de 100.000 lei RON, scadent la (...), însă la momentul introducerii la bancă acesta a fost refuzat la decontare, din lipsa disponibilului bănesc (f.185 vol.I dos. de urm.penală).

Din suma de 1.107.114,31 lei RON inculpatul P. I. a achitat suma de 168.700 lei

RON, astfel încât a rămas un rest de 938.414,31 lei RON.

În data de (...), în numele S. C. S. inculpatul a mai emis un bilet la ordin, în valoare de 65.000 lei RON, scadent la (...), însă la momentul introducerii la bancă acesta a fost refuzat la decontare din lipsă de disponibil bănesc (f.121-124 vol.1 dos. de urm.penală).

Din acest motiv, în data de (...), numitul A. G. a completat pe cecul seria BG nr.306 nr.00100392 suma de 808.571 lei RON, pe care l-a introdus în bancă la decontare, însă și acest instrument de plată a fost refuzat din lipsa disponibilului bănesc (f.202, f.200, vol.I dos. de urm.penală).

U., inculpatul P. I. a livrat către S. S. G. mărfuri în compensare, astfel că societatea din G. nu s-a mai constituit parte civilă. Referitor la recuperarea prejudiciului este de menționat că după refuzul la plată al biletului la ordin în valoare de

1.000.000.000 lei vechi, A. G. a încercat să rezolve situația amiabil, deplasându-se în mai multe rânduri la B. pentru a discuta cu inculpatul (f.149 și f.143-144 vol.I dos. de urm.penală). P. declarației acestuia, inculpatul a evitat să comunice și s-a exprimat în sensul că nu-i „va plăti nici un ban";, după care , atunci când a încercat să-și recupereze banii prin intermediul unui executor judecătoresc, a fost intimidat cu telefoane amenințătoare (f.149- vol.I dos. de urm.penală). În acest context, A. G. a acceptat să primească marfă în compensare (placaj), care potrivit propriei declarații a fost necorespunzătoare calitativ și cantitativ (f.155 vol.I dos. de urm.penală). De asemenea, prin declarația din (...), dată la urmărirea penală (f.145-148 vol.I), A. G. a declarat că „… nu se consideră prejudiciat dacă îmi emite facturi și procese-verbale în compensare";, respectiv dacă va primi documente contabile justificatoare de la inculpat.

3. Inculpatul P. I. a desfășurat relații comerciale cu S. S. G. și în calitate de

administrator al S. S. I. S. B.

A., conform facturilor fiscale GL VEH nr.7956259 din data de (...) și seria GL VEH nr.7956264 din data de (...), S. S. a livrat către S. I. S. B. tablă LB 2 și tablă zincată în valoare totală de 210.157,57 lei RON (f.181-182 vol.I dos.de urm.penală).

Pentru plata contravalorii mărfurilor achiziționate inculpatul P. I. a emis un număr de 4 bilete la ordin, scadente la (...), (...), (...), (...) (f.186-189 vol.I dos. de urm.penală). În momentul introducerii biletelor la ordin în bancă spre decontare, au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil.

U., inculpatul P. I. a livrat către S. S. G., administrată de A. G., mărfuri în compensare, astfel că societatea nu se mai constituie parte civilă.

Cu privire la această modalitate de recuperare a prejudiciului și contextul în care a fost acceptată, instanța va avea în vedere declarațiile administratorului A. G., din faza de urmărire penală, la care s-a făcut referire la pct.2.

4. La data de (...), inculpatul P. I. s-a deplasat la G. și a încheiat în numele S. C. S. B. contractul de vânzare-cumpărare nr.95/2005 cu S. (contract aflat la f.320.321 vol.I dos. de urm.penală), având ca obiect livrare de diferite produse de către societatea din G. către cea din B. În cuprinsul acestui contract la capitolul V art.8 s-a stipulat expres că plata mărfii livrate se va face cu numerar, ordin de plată sau cec.

La data la care inculpatul a semnat acest contract, S. C. S. B. se afla înregistrată în Centrala Incidentelor de P., astfel cum rezultă din Adresa nr.II/4/4766/(...) a Băncii Naționale a R. - D. S. F. (f.58 vol.I dos. de urm.penală) la început în data de (...) și ulterior în interdicție bancară de a emite cecuri (...) - (...).

În data de (...), S. a livrat către S. C. S. mărfuri în valoare totală de 148.728,92 lei RON, pe bază de facturi fiscale.Pentru plata mărfii, inculpatul a emis 3 file cec, respectiv seria BG 306 nr.00110806, în valoare de 45.471,73 RON, scadentă la(...); seria BG 306 nr.00110807 în valoare de 45.392,73 lei RON scadentă la (...) (f.325-326 vol.I dos.de urm.penală) și fila cec seria BG 306 nr.00110808 în valoare de 57.864,46 lei RON scadentă la (...) (f.317 vol.I dos.de urm.penală).

Toate aceste cecuri au fost completate de inculpat, deși știa situația S. C. I. S..

La datele scadente cecurile au fost introduse în bancă spre decontare dar au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil.

P. declarației martorului B. O. P. (f.319 vol.I dos. de urm.penală) filele cec au fost lăsate va mijloc de plată fiind „., completate și stampilate de inculpat";.U., inculpatul a achitat suma de 30.000 lei RON cu ordin de plată emis de S. P. S. (plată făcută în contul S. ";Cem C. S. B.). Pentru diferență, inculpatul a propus recuperarea prin compensare cu energie electrică.

5. În data de (...), între S. C. I. S. , reprezentată de inculpatul P. I. și S. C. C. S. ,

s-a încheiat contractul comercial nr.1465/(...) (f.283-285 vol.I dos. de urm.penală).

În baza acestui contract societatea din D. a livrat celei administrate de inculpat produse metalurgice, plata făcându-se cu file cec.

În data de (...), în baza facturii fiscale seria HDVEX nr.02884963102 (aflată la f.282 vol.I dos. de urm.penașă) S. C. C. S. a livrat către S. C. S., mărfuri în valoare de

173.493,67 lei RON.

Este de menționat că livrarea mărfii de către societatea din D. s-a făcut în urma comenzilor făcute de inculpat (aflate la f.274-277 vol.I dos. de urm.penală).

La jumătatea lunii iunie 2005, inculpatul P. I. s-a prezentat la sediul S. C. C. S. și a înmânat administratorului C. D. E. I. cecul seria BG 306 nr.00110416 scadent la (...), în valoare de 50.000 lei RON, reprezentând o parte din valoarea mărfii achiziționate.

Cecul a fost introdus în bancă spre decontare însă a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil.

U., cu ordine de plată și compensare, inculpatul a achitat părții vătămate

61.903,77 lei RON până la sesizarea instanței, iar diferența, în faza de cercetare judecătorească, potrivit raportului de expertiză.

P. declarației administratorului S. C. C. S. (f.381 vol.II dos fond) societatea nu ar fi făcut ultima livrare de produse metalurgice dacă inculpatul i-ar fi spus despre problemele financiare cu care se confrunta. A mai relatat că a aflat acest lucru abia când filele cec au fost refuzate la plată și l-a contactat telefonic pe inculpat. Cu acea ocazie, inculpatul a recunoscut că are probleme financiare, situație în care împreună juristul societății a deschis o acțiune civilă și un dosar execuțional. C. D. E. a mai afirmat că din punctul său de vedere nu a fost înșelat cu ocazia încheierii contractului dar că s-a ajuns la depunerea unei plângeri penale văzând că inculpatul nu-i mai răspunde la telefon și nu achită debitul.

6. În cursul anului 2003, inculpatul P. I. l-a contactat telefonic pe numitul D. F., administrator la S. D. D., căruia i-a spus că este interesat de produsele comercializate de această societate și că dorește începerea unei relații comerciale. U., cei doi au convenit începerea relației comerciale, astfel că numitul D. F., în calitate de administrator, a început să livreze către S. S. I. S. diferite produse pentru plata cărora P. I. emitea cecuri care la datele scadente erau decontate de bancă.

În data de (...), S. S. D. a încheiat cu S. S. I. S. B., prin intermediul administratorilor celor două societăți, respectiv D. F. și P. I., contractul de vânzare- cumpărare nr. 235, având ca obiect livrarea de către societatea din D. către cea din B., de diferite produse metalurgice, care urmau a fi individualizate în avizele de expediție. În cuprinsul contractului, aflat la dosar la f.17-18 vol.II (dos. de urm.penală) s-a stabilit condițiile de livrare și plata prețului prin „. cu ordin de plată, numerar, cu filă cec sau cu bilet la ordin";.

D. încheierea acestui contract, S.Dacontrans"; S.D. a livrat către S. S. I. S. B. oțel beton și sârmă, în valoare totală de 460.221,77 lei RON, în baza unor facturi fiscale și documente de transport aflate la dosar (f.19-49 vol.II dos.de urm.penală) cu mențiunea că marfa a fost livrată în urma comenzilor semnate de inculpat (f.30-38 vol.II dos. de urm.penală).

Pentru plata mărfii inculpatul a emis 3 file cec seria BE nr.307 nr.00032996, scadent la (...), în valoare de 150.000 lei RON, seria BE 307 nr.00032997, scadent la (...) , în valoare de 150.000 lei RON și seria BE nr.00032998, scadent la (...), în valoare de 160.221,77 lei RON, file cec aflate la f.63,66,69 (vol.II dos. de urm.penală).

La data scadenței aceste file cec au fost introduse în bancă spre decontare însă au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil (f.63-71 vol.II dos. de urm.penală). În aceste condiții, după refuzul decontării ultimei file cec, din (...), D. F., în calitate de reprezentant al S. S. D. a formulat plângere pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, adresată P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița , la data de (...).

În luna martie 2006, întrucât inculpatul nu i-a achitat nici măcar parțial datoria, D. F. a acceptat, în scopul de a recupera din prejudiciu, livrarea unor mărfuri în compensare (f.5 vol.II - declarația numitului D. F.), propunerea venind din partea inculpatului. În aceste condiții, inculpatul P. I. a livrat către S. S.D. mărfuri (papuci electrici, siguranțe electrice, truse tubulare și cablu electric), conform facturii fiscale și avizelor de însoțire a mărfii aflate la dosar (f.46-49 vol.II dos. de urm.penală).

D. primirea acestor mărfuri „în compensare"; D. F. a constatat că nu corespund calitativ și deci nu pot fi valorificate, astfel că a trimis o notificare (f.45 vol.II dos. de urm.penală) prin care a înștiințat inculpatul să se prezinte pentru ridicarea mărfii (f.7- declarația lui D. F.).Î. inculpatul nu s-a prezentat să ridice marfa necorespunzătoare calitativ, D. F. a introdus cecurile spre decontare, care așa cum s-a arătat mai sus, au fost refuzate la plată pentru lipsă de disponibil și apoi a formulat plângere penală, reclamând un prejudiciu de 460.221,77 lei RON, cauzat prin înșelăciune, prin aceea că la data emiterii instrumentelor de plată, inculpatul l-a asigurat că vor fi decontate.

7. Numitul N. D. este administrator la S. N. S. O., județul B.-N., iar în perioada

2002 - începutul anului 2004 a avut relații comerciale cu P. I. în calitate de administrator la S. I. S. B., constând în livrarea de diferite produse pe care inculpatul P. I. le-a achitat în diferite modalități.

Începând cu luna iunie 2004, S. N. S. a început să livreze diferite produse către S. C. I. S., reprezentată de inculpatul P. I. înțelegerii, pentru fiecare marfă livrată, inculpatul emitea câte un bilet la ordin sau cec, cu titlu de „., în sensul că aceste instrumente de plată urmau a fi introduse în bancă doar în situația în care inculpatul nu făcea plata, în principal, în termen de 45 de zile de la livrare (declarația numitului N. D. f.87-88 vol.I dos. de urm.penală).

În luna iulie 2005, S. C. I. S. a acumulat față de S. N. o datorie de circa 400.000 lei RON, astfel că numitul N. D. a introdus la bancă un număr de 4 bilete la ordin, în valoare totală de (...) lei RON, care însă au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil

(f.101-107 vol.I dos. de urm.penală). Luând legătura cu inculpatul și cerându-i explicații, acesta a spus numitului N. D. că nu mai are bani să-i plătească (f.87 vol.I dos. de urm.penală), propunându-i livrarea de marfă în compensare.

N. D., în calitate de administrator al S. N. S. , prin declarația dată în faza de cercetare judecătorească (f.345-vol.I fond) a arătat că și-a recuperat prejudiciul, primind marfă în compensare și instrumente de plată girate de alte firme, însă nu există dovezi în acest sens (exemplu facturi fiscale care să ateste livrarea de mărfuri în compensare sau cecuri și ordine de plată girate de alte societăți).

8. În calitate de reprezentant al S. C. I. S., în data de (...), inculpatul P. I. a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu S. I., în baza căruia, această din urmă

societate a vândut către societatea administrată de inculpat un imobil în valoare de

200.000 lei RON.Prin același contract de vânzare-cumpărare, autentificat prin Î. nr.444/(...) de B. N. C.-Ami, aflat la dosar (f 225-226 vol.I dos. de urm.penală), numitul B. C. I. ( administratorul S. I. S., R.), în calitate de persoană fizică (deci, în nume propriu) a vândut inculpatului un teren în valoare de 50.000 RON.

Pentru plata sumei totale de 250.000 lei RON, inculpatul a emis un număr de 5 cecuri, fiecare de câte 50.000 lei RON (f.230-231 vol.I dos. de urm.penală).

Primul cec a fost introdus în bancă la decontare la (...), iar al doilea la (...), însă ambele au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil bancar (f.233-237 vol.I dos.de urm.penală). În aceste condiții, reprezentantul legal al S. I. S. R. a întreprins demersuri pentru investirea cu formulă executorie a filei cec seria BG 306 00100394, fiind pronunțată în acest sens Î. civilă nr.977/CC/(...) a J. N. (f.234 vol.I dos. de urm .penală).

U., inculpatul a livrat reprezentantului legal al S. I. S. R. mărfuri în compensare, astfel că reprezentantul legal al societății a declarat că societatea pe care o administrează nu mai are pretenții civile și nu se constitui parte civilă.

P. declarației numitului B. C. S. (f.227-228 vol.I dos. de urm.penală) pentru marfa livrată în compensare ( 6 tiruri de BCA, 10 tone fier beton, 6 tone fier beton), inculpatul nu a emis facturi fiscale, astfel că nu există documente contabile justificative în acest sens.

Susținerea inculpatului că filele cec au fost lăsate cu titlu de garanție și că potrivit înțelegerii avute cu B. C. plata imobilelor urma să se facă prin livrarea unor mărfuri (materiale de construcție) nu va fi însușită de instanță întrucât din cuprinsul contractului autentificat la notar (f.225-226 vol.I dos. de urm.penală) rezultă explicit că plata se face cu file cec, în același sens fiind și declarația reprezentantului părții vătămate.

9. În luna decembrie 2005, numitul B. I., care este administrator al S. T. S. M. a aflat de la diferite persoane că inculpatul P. I. este interesat de achiziționarea de diferite produse electrice, obținând la un moment dat numărul de telefon al acestuia. În perioada următoare, B. I. a luat legătura telefonic cu inculpatul P. I., care s-a arătat interesat de derularea unor relații comerciale, astfel încât, prin fax i-a trimis inculpatului o oferă de produse și prețuri.

D. alte câteva discuții telefonice, numitul B. I. s-a deplasat la B., unde s-a întâlnit cu inculpatul P. I. care i-a spus că este administrator la S. În perioada următoare S. S. a livrat către această din urmă societate, diferite produse pentru plata cărora inculpatul a emis cecuri care la data scadenței au fost decontate de bancă.

La data de (...) S. S. T.-M. a livrat către S.S. administrată de inculpat, lanțuri industriale conform facturii fiscale nr.MS VFQ nr.1700559 (f.205 vol.II dos. de urm.penală), în valoare de 49.980 lei RON. B. I. a însoțit transportul mărfii în B., iar după ce a descărcat-o în locul indicat de inculpat (într-un garaj) a primit de la acesta o filă cec (seria BF 307 nr.00032112) cu scadență în 60 de zile, pentru diferența de

37.544 lei care a rămas neachitată, întrucât o parte din preț l-a primit în numerar. A. filă cec (f.184 vol.II dos. de urm.penală) a fost girată de S. S. către S.R."; S.-N., însă la data introducerii în bancă a fost refuzată la decontare din lipsă de disponibil bănesc (f.184-

186 vol.II dos. de urm.penală).

În data de 31 ianuarie 2006, inculpatul P. I. , în numele S. S. s-a aprovizionat de la S. S. T. M., conform facturii fiscale MS nr.1700571 (aflată la dosarul de urm.penală la f.204 vol.II) cu tablă în valoare de 284.819 lei RON. Pentru plata mărfii, inculpatul a emis fila cec seria BF 307 nr.00032157, scadentă la (...) pentru suma de 110.959 lei RON și fila cec seria BF 307 nr.00032124, scadentă la data de (...), pentru suma de

169.274, 07 lei RON.

Î. avea datorii la alte societăți, S. S. , pentru stingerea datoriei față de S. S. județul M., i-a girat fila cec seria BF nr.00032157 (f.211 dos de urm.penală vol.II), iar fila cec seria BF 307 nr.00032124 l-a girat către S. S.

La datele scadente cecurile au fost introduse la bancă dar au fost refuzate la decontare, din lipsă de disponibil bănesc, astfel că reprezentanții celor două societăți au comunicat acest lucru administratorului S. S. M., care a stins datoria față de aceștia în alt mod.

U., prin declarația dată în faza de cercetare judecătorească B. I. (f.493-495 vol.II dos. de fond) a arătat că S. S. T. M. nu se constituie parte civilă, pentru că nu a înregistrat nici un prejudiciu din moment ce a girat filele cec către alte societăți cu care derula relații comerciale.

10. Numita C. Lămâița este administrator la S. P. S., iar în baza unei procuri autentificate l-a împuternicit pe soțul ei, C. V. să desfășoare activități de administrație a societății.

La începutul anului 2006, C. V. l-a cunoscut pe inculpat și au hotărât să desfășoare relații comerciale. Cei doi s-au înțeles ca numitul C. V. să livreze societății administrate de inculpatul P. I., truse auto în valoare de circa 200.000 lei RON, plata urmând a se face cu cec.

În perioada următoare, C. V. a achiziționat de la S. S., truse auto, în baza facturii fiscale nr. 8045729/(...), astfel că S. P. S. a livrat către S. S. B., truse auto în valoare de

184.688 lei RON.

Pentru plata mărfii, inculpatul a emis cecul seria BF 307 00032164 scadent la (...), pentru suma de 108.662,91 lei RON (f.304 vol.II dos. de urm.penală) și două bilete la ordin a câte 55.000 lei RON fiecare (f.276 și 281 vol.II dos. de urm.penală). A. instrumente de plată au fost ulterior girate de beneficiar către S. G."; S. A. .

În momentul introducerii în bancă spre decontare, aceste instrumente de plată au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil (f. 292-293 - declarația lui V. V. și f.276-283, justificarea refuzului băncii - vol.II dos.de urm.penală).

U., inculpatul a livrat către S. „Fond P. S. B., marfă în compensare (conform facturii nr.8277533 din (...)- aflată al dosar în xerocopie f.305 vol.II dos. de urm.penală), astfel că, reprezentantul legal C. V. (f.306 dos. de urm.penală vol.II) a susținut că societatea pe care o reprezintă nu se constituie parte civilă.

Este de menționat că prin declarația de la fila 269 vol.II dos.de urmărire penală, C. V. a susținut că a fost înșelat de inculpat, relatând că dacă știa că nu există disponibil în cont nu ar fi livrat marfă inculpatului.

Din declarația martorei V. V. (f.292-293 vol.II dos. de urm.penală) rezultă că numitul C. V. a încercat să compenseze prejudiciul suferit de S. G. S. A. (prin nedecontarea instrumentelor de plată girate, din lipsă de disponibil) cu marfă în compensare primită de la inculpat (potrivit declarației martorului C. V.), ceea ce nu s-a realizat, întrucât produsele erau necorespunzătoare calitativ.

11. În data de (...), în numele S. S. inculpatul P. I. s-a aprovizionat de la S. I. S.

S. P., cu motorină în valoare de 103.159,09 lei RON, conform facturii fiscale seria AGUDZ nr.7223974, pentru plata căreia a emis fila cec seria BF 307 nr.00032121, scadentă la (...) (f.353-354 vol.II dos. de urm.penală)Marfa a fost livrată de societatea din P. în urma unei comenzi telefonice făcute de inculpat (potrivit declarației administratorului S. I. S. S. f.357 vol.II dos. de urm.penală). Fila cec a fost girată către S.Lukoil România"; S., astfel că nu se află la dosar.

U., inculpatul a livrat marfă în compensare (deși nu există dovezi în acest sens), cert fiind doar că S. I. S. S. nu s-a constituit parte civilă (f.357 vol.II dos. de urm.penală) potrivit declarației reprezentantului legal.

12. La începutul anului 2006, inculpatul P. I. l-a cunoscut pe numitul T. A., administrator al S.Malyvas"; S. T.. Cei doi s-au înțeles să desfășoare relații comerciale, sens în care la data de (...), în baza facturii fiscale seria GLVEY nr. 03711802/(...) societatea din T. a livrat către S. S. mărfuri în valoare de 46.866,96 lei RON (f.346 vol.II dos. de urm.penală).Pentru plata mărfii inculpatul a emis cecul seria BF 307 nr.

00032465, în valoare de 46.800 lei RON (diferența fiind achitată în numerar).

Î. T. A. avea o datorie către S. S. T. M., cu acordul inculpatului, a girat fila cec către această societate. În momentul introducerii cecului în bancă spre decontare, acesta a fost refuzat la plată din lipsa disponibilului.

Î. fila cec primită de la inculpat a fost girată, reprezentantul legal al S.S. nu s-a constituit parte civilă și a arătat că „nu se consideră nici înșelat"; (potrivit declarației de la fila 334-335 vol.II dos. de urm.penală).

A. cum s-a arătat la pct.9 în considerentele acestei sentințe, S. S. T. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

13. În cursul lunilor octombrie-noiembrie 2005, numitul D. V. R., administrator al S. S. l-a cunoscut pe inculpatul P. I. și a început să deruleze relații comerciale cu acesta, inculpatul „. pe S. S. R.

În perioada noiembrie-decembrie 2005, S. S. a livrat pe bază de facturi fiscale, tablă în valoare totală de 238.095 lei RON (f.266 vol.II dos. de urm.penală) potrivit documentului justificativ prezentat de societatea furnizoare. Inculpatul a achitat suma de

60.138 lei RON, astfel că a rămas un rest de plată de 177.967,45 lei RON (f.266 vol.II dos. de urm.penală).

Pentru a recupera debitul, D. V. R. a luat legătura cu inculpatul pentru a stabili o modalitate de stingere a datoriei. În acest context inculpatul a i-a remis fila cec seria BF

307 nr.,00032169 pentru suma de 40.000 lei RON scadentă la (...) (declarația f.264 vol.II dos. de urm.penală).

A. filă cec (f.254 vol.II dos. de urm.penală) a fost refuzată la plată din lipsă de disponibil bănesc, atunci când la scadență, a fost depusă în bancă de numitul D. V. R.

Prin declarații date în faza de urmărire penală (f.259 și 264 vol.II dos. de urm.penală și f. 447 dos de fond vol.II), reprezentantul S. S. T., D. V. R. a arătat că nu se constituie parte civilă întrucât inculpatul i-a livrat marfă în compensare.

Din cuprinsul declarației date în faza de cercetare judecătorească de către D. V. R., rezultă că înainte de a începe colaborarea cu inculpatul au purtat o „discuție de principiu"; referitor la efectuarea plății și că atunci când acesta i-a înmânat fila cec l-a asigurat că plata va fi făcută la scadență. A mai declarat că a acceptat plata prin compensare deoarece inculpatul nu mai avea disponibil în cont pentru a fi făcută în numerar și că a sistat relațiile comerciale cu inculpatul după decembrie 2005 deoarece acesta nu mai avea disponibil.

Raportat la documentele justificative existente în dosarul de urmărire penală

(factura fiscală nr. 8277917 - f.261 vol.II, care este nedatată, factura fiscală nr.

8277511 din (...), referitoare la „. care se regăsesc „centralizate"; în Fișa de cont analitic

- Furnizori- cont 401, deschisă pentru S. S. f.267 - vol.II dos. de urm.penală) coroborate cu data refuzului cecului BF 307 00032169, emis pentru valoarea de 40.000 lei, la decontare, aceea de 15 martie 2006 și cu declarația lui D. V. R. (f.78 vol.II dos. de fond, dată în faza de cercetare judecătorească) care arată că imediat după refuzarea decontării filei cec de către bancă, a avut loc returnarea mărfii, instanța apreciază că în realitate, nu a avut loc recuperarea prejudiciului prin livrarea de marfă în compensare ci de o restituire a mărfii de către inculpat.

14. Numitul N. I. a fost administrator la S. D. S. S. N., iar în cursul lunii noiembrie

2005 l-a cunoscut pe inculpatul P. I., care i-a spus că este administrator la S. S. și că dorește să achiziționeze circa 1.200 perechi salopete de uz industrial.

Cei doi s-au înțeles ca salopetele livrate de societatea din N. să fie transportate la B. de către N. I., lucru care s-a întâmplat la data de (...), conform facturii fiscale seria CI VEH nr.6741431/(...) (f.157 vol.II dos. de urm.penală) în valoare de 47.742,8 lei RON.Pentru plata mărfii inculpatul a emis fila cec BF 307 seria 00032109, scadentă la (...), însă la data introducerii la bancă aceasta a fost refuzată la decontare (f.156 vol.II dos. de urm.penală).

Din declarația numitului N. I. (f.159 vol.II dos. de urm.penală) și mențiunile făcute în cuprinsul facturii fiscale (f.162 vol.II dos. de urm.penală), rezultă că acesta a convenit cu inculpatul (la data de (...)) ca fila cec să fie introdusă în bancă spre decontare la data de (...). Însă, printr-o „. datată (...) (f.164 vol.II dos. de urm.penală) încheiată între S. S. I. S. B. și S. S. S., inculpatul și N. I. convin ca fila cec să nu fie introdusă în bancă și nici girată, urmând ca plata mărfii să se facă cu „bilete la ordin la termenul stabilit de comun acord";.

Referitor la această „. este de observat că nu a fost încheiată între inculpat în calitate de reprezentant al S. S. (societatea care a achiziționat salopetele industriale), ci de reprezentant al S. S. I. S. B. (care nu are nicio calitate referitor la această tranzacție comercială). Prin urmare, în mod legitim N. I. a depus fila cec la bancă la scadența convenită odată cu emiterea facturii.

Este de subliniat că inculpatul nu a plătit contravaloarea mărfii ci a livrat marfa „în compensare"; printr-o factură (f.163 vol.II dos. de urm.penală) care nu poartă parafa S. S. S. N..

S.ea de fapt redată mai sus rezultă din probele indicate concret , cu ocazia descrierii faptelor enumerate de la 1-14, aflate în dosarul de urmărire penală, precum și din declarațiile reprezentanților legali ai părților vătămate și martorilor audiați, respectiv : D. F. (f.4-7) și plângerea penală depusă de acesta (f.61-62) aflate în vol.II din dosarul de urmărire penală și declarația din faza de cercetare judecătorească (f.533-534 vol.II), B. I. (f.172-173 și f.177-178, f.181 vol.II dos. de urm.penală), Minuta (f.179 vol.II dos. de urm.penală și f.493-495 dos. de fond vol.II), M. M. I. (f.183 și f.221-223 dos.de urm.penală vol.II ), D. V. R. (f.259 și f.264 vol.II dos. de urm.penală și f. 447 vol.II dos. de fond), C. V. (f.268-269, 306-309 vol.II dos. de urm.penală ), V. V. (f. 292-293 vol.II dos. de urm.penală), Săndulescu Dan E. (f.310 vol.II dos. de urm.penală), T. A. (f. 334-

335 și f.343-345 vol.II dos. de urm.penală ), N. I. (f.58-59 dos.(...) al T.ui C. - acvirat), N. R. (f.357 vol.II dos. de urm.penală ), A. G. (f.143-148 și f.154-156 vol.I dos. de urm.penală) și plângerea penală depusă de acesta (f.149-150 vol.I dos. de urm.penală și f.281-283 vol.I dos. de fond), B. C. I. (f.227-228 vol.I dos. de urm.penală și f.800-801 dos. de fond vol.III),C. E. M. (f.266-267 și f.293 vol.I dos. de urm.penală și f.378-379 vol.II dos.de fond),C. D. E. I. (f.268-269 vol.I dos. de urm.penală și f. 380-381 dos. de fond vol.II), B. O. P. (f.319 și f.328-329 vol.I dos. de urm.penală și f.276-278 vol.I, respectiv 445-446 vol.II dos. de fond), D. C. (f.344-345 , f.358-360 și f.388-389 vol.I dos. de urm.penală) însoțită de plângerea penală (f.356-357 și f.532 vol.II dos. de fond), N. D. (f. 345-346 vol.I dos. de fond), A. F. (f.347 vol.I dos. de fond ), Raportul de expertiză contabilă (f.1042-1059) însoțit de actele anexe (f.1059-1206 vol.IV dos.d e fond), Adresa nr. II/4/4766/(...), emisă de Banca Națională a României, referitoare la interdicția bancară de a emite cecuri în perioada (...)-(...) de către S. C. I. S. B. (f.158 dos. de urm.penală vol.I) însoțită de anexe (f.59-86), precum și cerere de înscriere a refuzului bancar în FMC, nr.191/(...), referitoare la interdicția bancară de a emite cecuri a S. C. I. S. în perioada (...)-(...) (f.331 vol.I dos. de urm.penală), Istoricul incidențelor de plată cu bilete la ordin emis de BNR înregistrat sub nr. 228/(...), referitor la S. S. aferent perioadei (...)-(...) (f.286), declarația martorilor B. M. (f.188-191 dos. de urm.penală vol.III ) și Ș. S. (f.192-194 vol.III dos. de urm.penală).

Faptele săvârșite de inculpatul P. I., astfel cum au fost reținute mai sus, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev.de art. 215 alin. 1,2,3,4 și 5 C., cu aplic.art.41 alin.2 C..jos:

Instanța a reținut această infracțiune în sarcina inculpatului cu motivarea de mai

Faptele descrise la punctele 1-14 în considerentele hotărârii dobândesc caracter infracțional numai examinate în ansamblul lor. A. fapte nu pot fi disociate (în elementele componente ale infracțiunii) și examinate individual făcând abstracție de intenția infracțională a inculpatului, de a prejudicia părțile vătămate, pe care a disimulat- o în mai multe moduri, în raport de situația concretă a fiecărei părți vătămate în parte.

În esență, intenția de-a înșela și păgubi părțile vătămate rezultă cel puțin din următoarele elemente de fapt:

Cu ocazia încheierii contractelor comerciale cu reprezentanții părților vătămate, inculpatul a ascuns cu rea-credință, situația financiară a societăților pe care le administra și faptul că nu avea disponibilități în cont. A. împrejurare rezultă explicit din fapta descrisă la pct.1 (parte vătămată S. I. S. T.), când înainte de încheierea contractului, D. C. i-a cerut inculpatului să de o „. scrisă"; din care să rezulte că S. C. nu se află în incapacitate de plată și nu a figurat în centrala Incidentelor de P. Cu rea- credință, contrar realității, deși știa că societatea sa este înregistrată la C. încă din (...) și (...), inculpatul a dat o astfel de declarație ceea ce l-a determinat pe D. C. să încheie contractul. În mod similar, inculpatul a procedat și în celelalte cazuri, ascunzând celorlalte părți vătămate situația financiară reală a firmelor sale, abuzând de buna credință a reprezentanților acestora care au sperat că la scadență vor încasa , conform contractului, prețul mărfii livrate care va fi plătit cu file cec, bilet la ordin sau numerar și nu vor fi obligați să primească în compensare mărfuri, doar pentru a nu rămâne prejudiciați (pct.4 8, 10 și 13). În acest context este de amintit că în unele situații, mărfurile livrate în compensare nu au fost corespunzătoare calitativ (pct.3 , 4 și 6), alteori reprezentanții părților vătămate nu primeau documente justificative pentru mărfurile primite în compensare (pct.1,2, 7,11) și chiar au fost amenințați să accepte această variantă a compensării (pct.2).

Î. cu reprezentanții părților vătămate a așa numitelor „. despre care face vorbire inculpatul, referitoare la lăsarea cecurilor cu „. de garanție";, nu înlătură intenția infracțională a inculpatului, câtă vreme părțile vătămate au depus cecurile spre decontare la data scadenței stabilită de comun acord (pct.14) și le-au girat cu acordul inculpatului (pct. 12) ci constituie mai mult o preconstituire de probe pentru cazul în care, ulterior, reprezentanții părților vătămate vor încerca să le valorifice prin depunerea în bancă, dar și un mod abuziv de a le imputa folosirea lor precum și un mijloc de a le constrânge să accepte mărfuri în compensare. În acest context este relevantă „. de la f.164- vol.II dos. de urm.penală, referitoare la fapta descrisă la pct.14, conform căreia beneficiarul filei cec lăsată cu titlu de garanție își asuma practic obligația să nu o folosească niciodată (să nu o depună în bancă). Este de observat că uneori acele „. erau niște formulare tipizate pe care inculpatul (care avea o putere mare de convingere, potrivit declarațiilor martorului B. M.) le înmâna reprezentanților părților vătămate spre semnare odată cu lăsarea filelor cec „cu titlu de garanție";. Un exemplu sunt minutele de la f.164 și f.291 vol.II dos. de urm. penală pe care inculpatul le-a semnat în calitate de reprezentant al altei societăți decât cea pentru care a achiziționat marfa. În fine, acele „. rămâneau în posesia inculpatului, pentru a „justifica"; ulterior depunerea „fără știrea sa"; a filei cec în bancă și pentru a imputa fără temei reprezentanților părților vătămate încercarea de a-și recupera prețul mărfii vândute.

Apărarea inculpatului că a lăsat cecurile cu „. de garanție"; și nu cu titlu de plată a mărfurilor achiziționate de la părțile vătămate nu are niciun temei, nefiind susținută de probe. Sub acest aspect este de subliniat că filele cec lăsate cu „. de garanție"; au fost introduse în bancă la termenul convenit de reprezentanții părților vătămate cu inculpatul și de fiecare dată pentru că inculpatul nu plătea la scadență mărfurile achiziționate.

Raportat la cele de mai sus, instanța a apreciat că lipsind provizionul din bancă, fila cec lăsată de inculpat reprezentanților părților vătămate cu „. de garanție";, a fost în realitate „o garanție inexistentă";, ori nici un creditor de bună-credință nu acceptă o astfelde garanție inexistentă. Î. reprezentanții părților vătămate au acceptat să primească acele file cec fără să știe că „garanția nu există";, lăsându-se amăgiți în baza înțelegerii cu inculpatul că la momentul completării și depunerii filei cec în bancă va exista disponibilul necesar pentru a încasa contravaloarea mărfii livrate, instanța a apreciat că inculpatul a făcut promisiuni mincinoase, cu intenția de a înșela părțile vătămate.

Intenția infracțională a inculpatului rezultă și din declarațiile martorilor B. M. și Ș. S. Cei doi martori relatează, în esență, despre inducerea în eroare a reprezentanților părților vătămate de către inculpat, cu intenție, prin promisiunea mincinoasă cum că va asigura ulterior provizia necesară în contul consemnat pe cecul postdatat emis fără acoperirea necesară în cont (afirmând că urmează să încaseze sume de bani de la alte societăți).

Martorul B. M. (f.189 dos. de urmărire penală vol.III) relatează că uneori „P. I. spunea furnizorului că cecul îl lasă ca și garanție și că nu poate fi introdus la bancă decât cu acordul lui. A. era însă o șmecherie de-a lui P. I., respectiv după ce el vindea marfa sub prețul de achiziție, nu plătea furnizorului, astfel încât acesta, după unele insistențe, introducea fila cec la bancă, dar era refuzat";.

Același martor (angajat la S. C. și împuternicit al S. S. I. S. în perioada decembrie 2004 - aprilie 2006) declara și că inculpatul „. dădea în compensare diferite mărfuri, dar care erau slabe calitativ și cu un preț mare";.

În fine, martorul B. M. a relatat și despre faptul că inculpatul avea „obiceiul de a declara cecuri pierdute, după care le folosea…";, astfel că erau refuzate la plată, precum și despre altă „modalitate de lucru";, respectiv aceea că în momentul în care emitea un instrument de plată, inculpatul semna cu altă semnătură decât cea care era specimen în bancă și aplica o altă stampilă decât cea existentă în bancă, cu scopul de a nu achita marfa.

Referitor la modalitatea în care inculpatul P. I. lăsa cecul ca și garanție, martorul B. A. a declarat că inculpatul proceda în acest mod „întrucât după ce trecea mai mult timp și P. I. nu achita mărfurile, furnizorul introducea cecul, iar P. I. îi făcea plângere penală că a introdus cecul fără acordul lui"; (f.190 vol.II dos. de urm.penală).

Relevantă este și susținerea martorului în ce privește vânzarea mărfurilor cumpărate de la părțile vătămate sub prețul de achiziție precum și aceea că „P. I., când vindea marfa, de cele mai multe ori o vindea cu bani cash, iar cecuri nu primea decât dacă era 90% convins că acesta se va achita";(f.191 vol.III).

Despre aspectele de mai sus a relatat pe larg și martora Ș. S. (f.192-193 vol.III dos. de urm.penală și f. 584 vol.III dos. de fond) împreună cu care inculpatul P. I. a înființat S. I. S., S.Amiral"; S. și S. S. I. S., dar care în cursul lunii august 2005 a încetat colaborarea cu inculpatul, din cauza unor conflicte determinate de vânzarea mărfurilor sub prețul de achiziție, folosirea fondurilor (banilor) societății în scop personal, emiterea unor cecuri fără acoperire.

Apărarea inculpatului în sensul că aproximativ în aceeași perioadă (anul 2005) a fost înșelat de reprezentantul S. P. S., numitul G. C. D., trimis în judecată prin R. nr.381/P/2007 din data de (...), pentru infracțiunea de înșelăciune (f.1233-1239 vol.IV dos. de fond) nu are nicio relevanță sub aspectul vinovăției sale în ce privește fapta dedusă judecății. În acest context este de observat că în cauza de față nu există nicio probă din care să rezulte ce a făcut inculpatul cu marfa achiziționată de la cele 14 părți vătămate, astfel că devine credibilă afirmația martorilor B. M. și Ș. S., referitoare la vânzarea mărfurilor sub prețul de achiziție, în numerar (nu cu file cec) și fără documente justificative. Ca urmare, nu există documente contabile din care să rezulte că inculpatul ar fi vândut marfa către S. P. S. C.. Mai mult decât atât, contractul încheiat de inculpat (în calitate de reprezentant al S. C. S.), cu inculpatul G. C. D. (reprezentant al S. P. S. C.), potrivit rechizitoriului depus la dosar (f.1233-1239), viza livrarea (pe baza contractului nr.110/(...)) de „. de oțel beton";. Ori, din cauza dedusă judecății: rezultă că inculpatul a achiziționat de la părțile vătămate o varietate mare de produse imobile ( pct.8), motorină (pct.2), tablă zincată (pct.3), salopete (pct.14), etc. mărfuri care ulteriorau fost vândute de acesta fără să se cunoască cărei societăți comerciale, în niciun caz către S. P. S., societate care era interesată doar de achiziționarea de produse metalurgice.

Așadar, susținerea inculpatului că ar fi vândut mărfurile achiziționate de la părțile vătămate către alte societăți comerciale care nu i-ar fi plătit prețul sau i-ar fi remis cecuri fără acoperire nu are nici un suport probator.

Instanța a înlăturat această apărare a inculpatului în contextul în care nu a prezentat documente justificative (facturi, avize de expediție, foi de parcurs, etc) prin care să demonstreze că a vândut marfa cumpărată de la părțile vătămate și că la rândul său ar fi primit de la partenerii săi comerciali instrumente de plată (bilete la ordin, cecuri, etc) pe care depunându-le în bancă au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil.

Cum asemenea probe nu au fost aduse în cauză, instanța a apreciat reale afirmațiile martorilor B. M., care audiat în faza de urmărire penală a relatat că P. I. vindea mărfurile în majoritatea cazurilor, cu plata în numerar și sub prețul de achiziție, situație în care era cu neputință ca părțile vătămate să-și poată deconta prin bancă filele cec sau biletele la ordin primite de la inculpat.

Pentru considerentele arătate mai sus, instanța a apreciat că inculpatul P. I. se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev.de art.215 alin.1,2,3,4 și 5 C. cu aplic.art.41 alin.2 C..

Cererea inculpatului, de schimbare a încadrării juridice a faptei deduse judecății, în infracțiuni la legea cecului, prev.de art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 nu a fost însușită de instanță.

A. faptă sancționează simpla emitere a unui cec fără a avea la tras disponibilul necesar. În cauza de față probele administrate dovedesc cu prisosință intenția frauduloasă a inculpatului la momentul emiterii filelor cec. Acesta a ascuns cu rea- credință dificultățile financiare cu care se confruntau firmele sale și nu a manifestat sinceritate în relațiile cu reprezentanții părților vătămate, care prin declarațiile date au afirmat că nu ar fi încheiat contracte sau nu ar fi livrat mărfuri inculpatului dacă ar fi cunoscut situația societăților administrate de inculpat.

Infracțiunea de înșelăciune dedusă judecății s-a consumat în momentul în care acțiunea de inducere în eroare desfășurată de inculpat i-a determinat pe reprezentanții părților vătămate să ia o măsură patrimonială prin care s-a creat o situație de fapt păgubitoare societăților pe care le administrau (respectiv să dispună livrarea mărfurilor). În mod special, în cazul înșelăciunii prev.de art. 215 alin.3 C., săvârșită în dauna unora dintre părțile vătămate, aceasta s-a consumat în momentul în care, prin inducerea în eroare s-a obținut încheierea contractului profitabil pentru inculpat și păgubitor pentru părțile vătămate.

Faptul că ulterior consumării infracțiunii inculpatul a recuperat prejudiciul, nu înlătură retroactiv elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune întrunite cumulativ la momentele arătate mai sus. Paguba a existat în mod concret în patrimoniul părților vătămate, care pentru a o recupera, au acceptat varianta compensării oferită de inculpat (pentru că ne aveau altă posibilitate de a recupera prejudiciul).

Împrejurarea că din rațiuni și interese strict personale părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în procesul penal și, mai mult decât atât, nu au formulat plângeri penale, nu are nicio semnificație cu privire la existența pagubei. Principiul disponibilității care guvernează latura civilă a cauzei și care conferă părților vătămate dreptul de a pretinde sau nu obligarea inculpatului la repararea pagubei, nu-și poate extinde efectele și asupra raporturilor de drept penal care, în cazul de față (infracțiunea de înșelăciune) sunt guvernate de principiului oficialității.

Altfel spus, o infracțiune care se urmărește din oficiu, cum este cea dedusă judecății - înșelăciune cu consecințe deosebit de grave - nu poate exista ori nu, după cum părțile vătămate care au suferit o pagubă, înțeleg sau nu să se constituie părți civile în cadrul procesului penal și să ceară repararea pagubei, ori să formuleze sau nu plângere penală.

Pentru considerentele arătate, instanța a reținut în sarcina inculpatului infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev.de art.215 alin.1,2,3,4 și 5 C. cu aplic.art.41 alin.2 C..

Procedând la individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 C., cu referire la limitele speciale de pedeapsă, urmările cauzate, circumstanțele în care s-a comis fapta, prejudiciul cauzat și persoana inculpatului.

Î. inculpatul nu are antecedente penale, a recuperat prejudiciul și a recunoscut în materialitatea ei fapta, s-au reținut în favoarea acestuia, circumstanțe atenuante conform art.74 lit.";a,b,c"; C..

Deoarece din expertiza contabilă efectuată în cauză, aflată la dosar (f.10452-

10057 vol.IV dos. de fond) a rezultat că părțile vătămate nu mai au nici un prejudiciu, instanța a aplicat inculpatului dispozițiile favorabile prev.de art.74/1 alin.1 din Legea nr.202/(...), referitoare la reducerea la jumătate a limitelor pedepselor prevăzute de lege (reținând că prejudiciul total cauzat părților vătămate este peste 100.000 Euro în echivalentul monedei naționale).

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a avut în vedere că în cauza de față acțiunea civilă nu se poate exercita din oficiu, așa încât o eventuală contraexpertiză contabilă putea fi efectuată doar pe cheltuiala și la solicitarea părților vătămate constituite părți civile. Din probele existente la dosar (f.1059-1066) rezultă că expertul a înștiințat părțile vătămate referitor la expertiza contabilă efectuată în cauză, iar după depunerea raportului de expertiză au fost acordate mai multe termene fără ca părțile vătămate să formuleze obiecțiuni. Pentru aceste considerente și apreciind că soluționarea laturii civile este guvernată de principiul disponibilității (părțile vătămate fiind societăți comerciale) instanța a reținut că în cauză prejudiciul este recuperat.

La dozarea pedepsei, instanța a avut în vedere și datele care caracterizează persoana inculpatului, care este trimis în judecată și pentru alte infracțiuni concurente (de evaziune fiscală, aflate pe rolul J. B.), precum și de împrejurarea că în cursul cercetării judecătorești a fost extrădat în Franța, referitor la alte fapte penale (dar pus ulterior în libertate pe durata procedurilor de către autoritățile franceze). În fine, s-a ținut seama la individualizarea pedepsei și de poziția adoptată de părțile vătămate, respectiv că nu toate au depus plângere penală apreciind că și-au recuperat prejudiciul (în condițiile impuse de inculpat) și că urmărirea penală s-a început din oficiu.

Pentru considerentele arătate, instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.";a"; teza a II-a, b,c, C. (acestea din urmă vizând interzicerea dreptului de a ocupa funcții de administrator în societăți comerciale și funcții care presupun activități și atribuții specifice celei de administrator al societăților comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grav, prev.de art. 215 alin.1,2,3,4 și 5 C. cu aplic.art.41 alin.2 C., art. 74 lit.";a,b,c";, art.74/1 alin.1, art. 76 lit.";b"; C..

Pedepsele accesorii au fosti aplicate inculpatului în conținutul prevăzut de art. 71 rap.la art. 64 lit.";a";, teza a II-a, b,c C. (acesta din urmă vizând interzicerea dreptului de a ocupa funcții de administrator în societăți comerciale și funcții care presupun activități și atribuții specifice celei de administrator al societăților comerciale.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, fiind îndeplinite cumulativ cerințele art.81 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art.82

C..

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C. (referitor la consecințele comiterii unor noi fapte penale pe durata termenului de încercare cu consecința revocării suspendării condiționate).

C. art. 71 alin.5 C. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut 24 de ore, la data de (...), pentru faptele deduse judecății.

În latura civilă a cauzei s-a constatat că prejudiciul cauzat părților civile a fost recuperat.

C. art.193 C.proc.pen. inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea B.ui T. de expertize contabil și tehnice de pe lângă T. B.-N., în favoarea expertului contabil Sztankovszky Zoltan Arpad suma de 1.900 lei cu titlul de diferență onorariu expertiză.

C. art. 191 C.proc.pen. inculpatul a fost obligat să plătească statului 4.410 lei cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul P. I. și partea civilă SC C. I. S. și P. de pe lângă T. B.-N., critindu-se sentinta instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinică.

P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud a solicitat desființarea sentinței penale apelate și pronuntarea unei decizii prin care să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii într-un cuantum mai ridicat, cu executare în regim de detenție, fără reținerea de circumstanțe atenuante.

A.ul a fost motivat arătându-se că în mod nejustificat s-au reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului cu toate că atitudinea acestuia reflectă un grad de periculozitate ridicată. S-a invocat faptul că inculpatul nu a recunoscut faptele comise și că raportat la starea de fapt reținută, împrejurările concrete în care a săvârșit fapta precum și prejudiciile foarte mari cauzate părților vătămate, instanța de fond nu a realizat o corectă individualizare a pedepsei.

Partea civilă SC C. I. S. a solicitat desființarea sentinței penale apelate și pronuntarea unei decizii prin care să se dispună admiterea acțiunii civile formulate, cu consecința obligării inculpatului la plata despăgubirilor civile în sumă de 98.134,82 lei.

În motivarea apelului s-a arîtat că raportul de expertiză soluționează doar parțial divergențele supuse analizei prin obiectivele suplimentare stabilite de instanță. E.ul confirmă că în relația comercială cu SC CEM C. S., aceasta nu era debitoare și cu contravaloarea sumei de 214.127,27 lei din care s-a achitat suma de 52.546,82 lei și s- a compensat suma de 61.445,65 lei. În urma acestor operațiuni, relația cu SC CEM C. S. s-a închis cu un debit restant al acesteia către partea civilă în sumă de 98.134,82 lei.

Referitor la relația cu SC M. S. S., tinde să considere că partea civilă este de rea credință când a contestat FF 7654019/(...) în valoare de 92.780,14 lei reprezentând livrarea unei cantități de combustibil lichid care însă nu a mai ajuns niciodată la partea civilă și nu reprezintă o operațiune comercială. Deși a transmis expertului jurnalul de cumpărături pe luna decembrie 2006 de unde nu rezultă că a făcut această achiziție, expertul în loc să aprecieze că această livrare nu este reală, sugerează că ea a existat dar că partea civilă nu a înregistrat-o în mod voit. E.ul a refuzat să accepte că partea civilă nu mai putea derula operațiuni comerciale cu SC M. S. în condițiile în care aceasta era urmărită penal în urma plângerii părții civile pentru infracțiunea de înșelăciune.

E.ul a considerat că marfa a fost livrată pe baza declarației unui martor în condițiile în care predarea mărfii se face prin proces verbal de recepție și constatare diferențe. E.ul a reproșat nejustificat netransmiterea fișelor de cont 401 și 411 pe anii

2006-2010 în relația cu societățile inculpatului în condițiile în care a transmis fișa de cont 401 și 411 pe anul 2005, comunicând că în anii 2006-2010 nu au existat relații comerciale cu cele două societăți astfel că nu există fișele de cont solicitate. Fictivitatea livrării mărfii în baza FF 76540/(...) rezultă și din conținutul înscris în aceasta în sensul că poartă o semnătură de primire ce nu aparține vreunui salariat al părții civile și cu atât mai puțin a administratorului, nu poartă ștampila societății, la rubrica „. privind expediția"; este înscrisă o persoană V. I. din Iași, persoană necunoscută părții civile și nu se menționează data expediției, ora plecării și nici semnătura care să ateste expediția ceea ce pune sub semnul întrebării faptul că marfa ar fi fost expediată.

Inculpatul a solicitat desființarea sentinței penale apelate și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună,în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare fiind incident unul din cazurile prev.de art.197 alin.2 C.pr.pen., hotărârea fiind lovită de nulitate absolută,iar în subsidiar a solicitat schimbarea încadrării juridice din art.215 alin.1,2,3,4 și 5 C. cu aplic.art.41 alin.2 C. în infractiunea prev. de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplic.art.41 alin.2 C. și a se dispune încetarea procesului penal în baza art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.i/1 C.pr.pen..

În final, a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă redusă sub minimul special cu reținerea circumstanțelor atenuante.

În motivarea apelului inculpatul a arătat că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută întrucât judecata a avut loc în lipsa inculpatului arestat temporar într-o altă cauză și fără a fi legal citat. Inculpatul a fost arestat la data de (...) urmare admiterii cererii formulate de către autoritățile franceze, fiind achitat apoi la data de (...). Prin încheierile de ședință de la termenele din (...) și (...), se reține că procedura a fost legal îndeplinită și că inculpatul a fost prezent în stare de arest preventiv deși la dosar există citațiile emise pe numele inculpatului la A. IPJ B. N. restituite, cu precizarea scriptică referitor la extrădare.

S-a mai arătat că hotărârea este netemeinică și nelegală întrucât motivarea acesteia nu este susținută de probe, că nu s-a tinut seama de depozitia martorilor care infirmă că inculpatul a folosit manopere frauduloase la derularea raporturilor comerciale, că nu existase intentia de a induce în eroare fată de comportamentul inculpatului de a stinge debitele, că la dosar s-au depus acte doveditoare privind încheierea de către inculpat a unui contract cu SC Bernard P.uction S.. și că s-a produs blocajul financiar începând cu perioada aprilie 2005, când inculpatul trebuia să înceapă încasarea debitului.

În final, s-a arătat că desi instanța a reținut că inculpatul nu a dovedit ce a făcut cu marfa achiziționată de la părțile civile, nici un moment nu s-a pus problema nelegalității tranzacționării acesteia.

Procedând la soluționarea apelurilor prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Critica privind nulitatea absolută a sentinței atacate este nefondată deoarece situația invocată de către inculpat are caracterul unei nulități relative.

Corespunde adevărului că la termenele de judecată din (...) și (...) (f. 496 vol.II și

545 vol.III fond) inculpatul se afla la dispoziția autorităților franceze ca urmare a emiterii unui mandat european de arestare, însă a fost liberat la data de (...) (f. 640 vol.III fond), dată de la care a avut posibilitatea de a se prezenta în instanță și a solicita refacerea actelor de procedură întocmite în lipsa sa, dar în prezența apărătorului ales. Inculpatul nu a motivat care a fost vătămarea adusă, iar lipsa unei conduite în sensul arătat echivalează cu însușirea actelor procedurale derulate la termenele arătate.

Pe fondul cauzei, Curtea retine că la pronunțarea unei condamnări instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure și certe. Atunci când probele în acuzare nu au caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, se impune a da eficiență principiului „in dubio pro reo"; care constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 C.proc.pen., se regăsește în materialul probațiunii.

Coroborând probele administrate în cursul urmăririi penale cu cele administrate nemijlocit în cursul judecății, Curtea reține că instanța de fond în mod eronat a stabilit că în cauză există probe indubitabile, în sensul celor reținute în actul de sesizare a instanței în sarcina inculpatului.

A., potrivit art. 215 C. constituie infractiunea de înselaciune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba. La fel, există înselaciune prin inducerea sau mentinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executarii unui contract, savârsita în asa fel încât, fara aceasta eroare, cel înselat nu ar fi încheiat sau executat contractul în conditiile stipulate, precum si emiterea unui cec asupra uneiinstitutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plati înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul aratat în alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului.

Pentru a fi în prezența infracțiunii de înșelăciune este necesară intenția directă, a cărei existentă trebuie stabilită cu certitudine, respectiv făptuitorul își dă seama că desfășoară o activitate de inducere în eroare și că prin aceasta pricinuiește o pagubă, urmare a cărei producere o dorește; totodată, în varianta prevăzută de al. 4 al textului legal, nu este suficient ca fila cec emisă să fie refuzată la plată pentru lipsă disponibil, fiind necesară dovedirea activităților dolosive ale inculpatului în scopul inducerii în eroare a părții vătămate.

În speță, însă, această componentă a laturii subiective a infracțiunii nu a fost dovedită.

Rezulta din probele cauzei că între inculpat si părtile civile, prin reprezentantii acestora, au fost încheiate contracte comerciale având ca obiect livrarea de bunuri, stabilindu-se ca plata să se facă la un anumit termen de la livrare (situat între 15 și 60 de zile, după caz) cu numerar, ordin de plată, cec sau bilet la ordin. C. întelegerii părtilor, filele cec emise de inculpat reprezentau o garantie a faptului că până la data scadentă va achita contravaloarea mărfii livrate, iar numai în cazul neîndeplinirii acestei obligatii respectivele file cec urmau a reprezenta instrumente de plată, putând a fi introduse spre decontare.

Din această perspectivă concluzia care se desprinde este aceea că interesul urmărit de părtile civile a fost acela a existentei provizionului la momentul scadentei, acceptând implicit posibilitatea lipsei de disponibil la momentul încheierii raporturilor contractuale si primirii filelor cec ceea ce exclude existenta inducerii în eroare în momentul încheierii contractelor asupra unui aspect fundamental în formarea constiintei si vointei părtilor civile. De altfel, martorul A. G., administrator al SC ";R.";S. a recunoscut explicit că în momentul primirii filei cec stia că nu există disponibil în cont (f. 143-148, vol.I dos.u.p.).

Nici pe parcursul derulării contractelor nu s-a probat existenta inducerii în eroare a părtilor civile.

A., societătile administrate de inculpat derulau o activitate comercială constantă, generatoare de profit, evidențiind bonitatea firmelor inculpatului si că acesta a actionat având credinta că la datele scadente putea onora obligatiile de plata. În acest sens sunt concluziile raportului de expertiză (f. 1057 dos.fond) unde se arată că firmele inculpatului au înregistrat profit în perioada 2005-2006. Acest fapt, coroborat cu concluzia exprimată în același raport potrivit căreia mărfurile nu au fost vândute sub pretul de achizitie, evidentiaza că nu îi poate fi imputat inculpatului faptul că nu reușit să procure provizionul necesar decontării filelor cec raportat la condițiile concrete în care s- a săvârșit fapta, deoarece acesta nu avea cum să prevadă survenirea blocajului financiar generat, in principal, de inducerea în eroare și de neexecutarea de către S. P. S. C.) a contractului nr.110/(...) în valoare de 3.500.000 lei(f.1233-1239).

Apoi, anterior introducerii filelor cec inculpatul a contactat reprezentantii unor părti civile cărora le-a comunicat că nu a reusit să alimenteze conturile bancare si a solicitat amânarea plătii. În acest sens sunt declarațiile martorilor N. D. (f. 87 vol.I dos.up.), D. F. (f. 4-7 vol. II u.p.), M. M. (f. 183 vol. II u.p., f.586 vol. III fond), N. I. (f.164 vol.II dos. u.p.), Dimitrescu V. R. (f. 447 vol.II fond). De asemenea, chiar aflând că nu există provizionul necesar unii din reprezentatii părtilor civilor civile au inteles sa continue relatiile comerciale cu inculpatul prin livrarea de marfuri in acelasi conditii, inclusiv cele referitoare la plată, cu referire la martorii B. O. (f. 319,328-329 vol 2 u.p.) si A. G. (f. 143-148 vol. I u.p.) fiind astfel exclusă lipsa de credibilitate a inculpatului.

Totodată, împrejurarea că inculpatul a recuperat debitele relevă de asemenea că există serioase dubii privitor la vinovăția acestuia.

Sustinerea potrivit căreia inducerea în eroare si folosirea de manopere dolosive este demonstrată si de faptul că inculpatul a emis filele cec în timp ce societătile acestuia se aflau în interdictie bancară nu poate fi primită.

A., S. S. I. S. B., în numele căreia s-au emis filele cec de la pct. 3 si 6 nu a fost declarată în interdictie bancară.

Referitor la S. C. I. S., interdicția bancară de a emite cecuri a survenit potrivit adresei nr. II/4/4766/(...), emisă de Banca Națională a României, în perioada (...)-(...) (f.158 dos. de urm.penală vol.I) si în perioada (...)-(...) (f.331 vol.I dos. de urm.penală). Or, filele cec emise în numele acestei societăți comerciale (pct. 1,2,4,5,7,8 din starea de fapt) au fost anterioare datei de (...), respectiv în perioada iunie 2004-mijlocul lunii iunie

2005.

Situatia este identică și în cazul S. S. (pentru pct. 9-14 din starea de fapt) care a fost în incidentă bancară în perioada (...)-(...) (f.286), iar filele cec au fost emise în perioada decembrie 2005-februarie 2006.

Chiar dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii de înselăciune, atâta timp cât inculpatul a actionat în maniera arătată, fapta sa constituie numai o încălcare a normelor juridice financiare, fiind susceptibilă de a fi încadrată în prevederile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, potrivit căruia săvârșește infracțiunea prevăzută în acest text de lege "oricine emite un cec fără a avea la tras disponibilul suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut".

A. dispozitii se completează cu cele ale art. 3 al. 2 din legea nr. 59/1934 care statuează expres asupra obligativității existenței disponibilului anterior emiterii cecului: „. nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras";, precum si de art. 29 din aceeași lege potrivit căruia „. este plătibil la vedere"; și că „. prezentat înaintea zilei arătate ca dată a emiterii este plătibil în ziua prezentării";.

La fel sunt și dispozițiile pct. 34 al. 1 și 2 din Normele Cadru ale BNR: „trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței la tras a unor fonduri proprii, disponibile în momentul emiterii instrumentului care să facă posibilă trasului efectuarea plății"; și „disponibilul trebuie constituit prealabil emiterii cecului și de valoare mai mare sau egală cu cea a cecului";. Mai mult, al. 4 a pct. 34 din aceleași norme prevede că

„disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil , adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedece efectuare plății cecului";.

În acest sens este si decizia nr. IX din (...) a I. pronuntată în interesul legii.

Fată de împrejurarea emiterii si de bilete la ordin fără acoperire în cont, în lipsa laturii subiective a inducerii în eroare, Curtea constată că, nefiind emise in conditiile prevazute in art. 104 pct. 2 din Legea 58/1934, sunt aplicabile dispozitiile acestei legi privitoare la gir, scadenta, plata, actiunea sau executarea cambiala, { HYPERLINK "http://www.euroavocatura.." | in caz de neplata si protest, fapta neconstituind infractiune, ci se situeaza in domeniul dreptului civil.

Asa fiind, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a C.proc.pen. se va admite apelul inculpatului, iar sentinta atacată se va desfiinta în ceea ce privește latura penală a cauzei, iar în temeiul art.334 C.proc.pen. se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3,4 și 5 C., cu aplicarea art.41 alin.2 C. în infracțiunea de emitere file cec fără acoperire prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin.2 C. pentru care se va dispune în temeiul art.11 pct.2 lit.b C.pr.pen., raportat la art.10 lit.g C.pr.pen. încetarea procesului penal ca urmare a interventiei prescriptiei speciale.

A., pentru infracțiunea prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 1 an. P. disp. art. 121, art. 122 lit.e și art. 124 C.p. ce reglementează prescripția specială drept cauză care înlătură răspunderea penală, termenul de prescripție este de 4 ani și 6 luni. Având în vedere data comiterii ultimului act material al faptei (februarie 2006), se constată că acest termen s-a împlinit în luna august 2010.

Cu privire la apelul părtii civile SC ";. I. S. întrucât infracțiunea de emitere file cec fără acoperire prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art. 41 alin.2

C.p este o infracțiune de pericol și nu de prejudiciu, instanța va lăsa nesolutinată acțiunea civilă promovată de apelantă în prezentul proces penal, fiind inadmisibilă, solutia fiind în acord cu decizia nr. Înaltei Curti de C. si J. nr. 4., sens în care apelul susnumitei părti civile se va admite potrivit art. 379 pct. 2 lit a C.proc.pen., partea civilă având deschisă calea unei actiuni civile separate.

De mentionat este faptul că o solutie similară nu poate fi adoptată si cu privire la celelate părti civile care nu au atacat sentinta instantei de fond deoarece s-ar încălca principiul securitătii raporturilor juridice, dar si cel al neagravării situatiei în propria cale de atac, inculpatul beneficiind de o solutie favorabilă în sensul constatării ca recuperat a prejudiciului.

Pentru motivele expuse mai sus în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat apelul P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud.

Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței penale atacate.

P. art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din FMJ.

În temeiul art. 192 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare în apel avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

1. Admite apelul declarat de inculpatul P. I. (fiul lui I. și I., născut la data de (...) în Lechința, jud. B.-N., domiciliat în B., str. A. P., nr. 1, sc. C, ap. 31, jud. B.-N.) și partea civilă SC C. I. S., cu sediul în T., Ș. Găești-C. nr.1, jud. D. împotriva sentinței penale nr.

139/F din (...) pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, în dosar nr. (...), pe care o casează în ceea ce privește latura penală a cauzei și soluționarea acțiunii civile formulate de partea civilă apelantă.

Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:

În temeiul art. 334 C pr.civ., dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin.1, 2, 3, 4, 5 C., cu aplic. art.41 alin.2 C. în infracțiunea continuată de emitere de cecuri fără a avea la tras disponibil suficient prev. și ped. de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art.41 alin.2 C.

În temeiul art.11 pct.2 lit.b C.pr.pen., raportat la art.10 lit.g C.pr.pen. încetează procesul penal privind pe inculpatul P. I. ca urmare a prescripției răspunderii penale.

Lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. I. S. Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.

2. Respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă T. B.-N. împotriva sentinței penale nr. 139/F din (...) pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu ce se va avansa din FMJ.

Cheltuielile judiciare în apel avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 4 octombrie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

V. V. A. L. H.

GREFIER,

LEUNȚA S.

Dact.L.H./Dact.S.M

3 ex./(...)

Jud.fond.: L. M. V.

← Decizia penală nr. 1011/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1923/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 166/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 166/2011, Curtea de Apel Cluj