Decizia penală nr. 1663/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.1663/R/2011
Ședința publică din 21 octombrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. C. M.-judecător
JUDECĂTORI:V. C.
C. I.
G.: M. V.-G.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V. G.
S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect recursul declarat de către inculpatul C. S.-N. împotriva deciziei penale nr.
37/A/10 mai 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ului M., inculpatul fiind trimis în judecată vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului, prev. și ped. de art. 184 alin. 2 ,4 C.pen. și art. 89 alin. 1 din OUG nr. 1., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului C. S.-N., av. B. I. din cadrul Baroului M., cu delegație avocațială la dosar și apărătorul părților civile D. V., D. C. I., D. A. D., av. Ț. C., lipsă fiind inculpatul C. S.-N., părțile civile D. V., D. C. I., D. A. D. și S.
J. de U. D. C. O. B. M. și asiguratorul O. SA F. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului C. S.-N., av. P. A. D. și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul ales al inculpatului C. S.-N., av. B. I. solicită admiterea recursului conform memoriului depus la dosarul cauzei.
În esență solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit.a Cod pr.pen. de sub învinuirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție în temeiul art. 10 lit.a Cod pr.pen., întrucât nu există probe indubitabile de vinovăție în cauză, fiind incident principiul in dubio pro reo.
În subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei și aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus.
Apărătorul părților civile D. V., D. C. I., D. A. D., av. Ț. C. solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de inculpat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate.
Apreciază că prima instanță în mod corect a reținut vinovăția inculpatului și a dispus condamnarea acestuia raportat la probele administrate în cauză, respectiv raportul de constatare tehnico-științific, raportul de expertiză medico-legală și probele testimoniale.
Consideră că principiul in dubio pro reo nu poate fi reținut la probele administrate în cauză.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul a fost condamnat de prima instanță, cu reținerea de circumstanțe atenuante, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare condiționată.
S-a reținut că la data de (...) inculpatul a condus o condus o atutilitară în localitatea S. Nou și a accidentat pe partea vătămată care se deplasa pe biciletă. După ce partea vătămată a fost transportată la spital, inculpatul nu a mai revenit la locul accidentului conform legii.
În raportul de expertiză medico-legală s-a concluzionat că leziuniile s- au produs prin lovire și proiectare de către un autovehicol , victima fiind pe bicicletă, fiind excluse alte mecanisme de producere, astfel că culpa inculpatului în producerea accidentului este dovedită.
C U R T E A
Deliberând constată că,
Prin sentința penală nr.983 din 25 iunie 2010 pronunțată de
Judecătoria Baia Mare în dosarul nr.(...) a fost condamnat inculpatul C. S.
N., fiul lui S. și V., născut la data de (...) în B. M., CNP 1., cetățean român,
12 clase, stagiul militar satisfăcut, conducător auto, căsătorit, 1 copil minor, fără antecedente penale, domiciliat în B. M., str. Pășunii, nr. 6/26, jud. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 184 alin.
2, 4 Cod penal cu reținerea art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 Cod penal - 76 lit. e
Cod penal, la pedeapsa închisorii de 4 luni
- părăsirea locului accidentului prevăzută și pedepsită de art. 89 alin.
1 din OUG 1., cu reținerea art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 Cod penal - 76 lit. d
Cod penal, la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni.
Ambele infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza art. 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea
mai grea respectiv 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal. Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal și a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare conform art. 71 alin. 5 Cod penal.
În temeiul art. 14 Cod procedură penală și art. 999 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părții civile D. A. domiciliat în B. M., Bd. T., nr. 26/23, jud. M.:
- suma de 725 RON reprezentând beneficiu nerealizat și suma de 164
RON reprezentând despăgubiri materiale
- suma de 4000 RON cu titlu de daune morale.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile S. J. de U. B. M., suma de 2049 RON reprezentând cheltuieli cu asistența medicală acordată părții vătămate D. A.
În temeiul art. 193 alin. 1 și 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească suma de 595 RON părții civile D. A. reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de către acesta din urmă.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească suma de 450 RON cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
La data de (...), în jurul orei 15:45, inculpatul C. S. N. a condus autoutilitara marca Ford Tranzit, cu număr de înmatriculare (...), aparținând SC Grup Pedonis SRL, pe DJ 1., dinspre localitatea S. Nou de Jos înspre M. B. M.
În aceeași direcție se deplasa și partea vătămată D. A. pe bicicletă. După intersecția DJ 1. cu strada E., partea vătămată a dorit să efectueze manevra de viraj la stânga pentru a trece pe cealaltă parte a drumului unde există amenajată o pistă de biciclete, sens în care partea vătămată a întins brațul stâng, semnalizând intenția de viraj, dar în mod concomitent s-a angajat în executarea efectivă a manevrei (fila 37 - dosarul instanței).
În momentele următoare inculpatul a acționat frânele autoturismului și a acroșat cu partea din față a autoutilitarei roata din spate a bicicletei, urmarea fiind proiectarea și căderea părții vătămate de pe bicicletă și fracturarea piciorului drept.
Consumarea impactului dintre autoutilitară și bicicletă rezultă din procesul-verbal aflat la fila 28 și următoarele - dosar de urmărire penală și fotografiile judiciare efectuate vehiculelor implicate în accident.
R.ul de expertiză medico-legală nr. 1203/(...) al S.ui M.-Legal J. B. M. a stabilit că leziunile cauzate părții vătămate D. A. s-au produs prin lovire și proiectare de către un autovehicul, victima aflându-se pe bicicletă, fiind excluse alte mecanisme de producere (fila 52 - dosar de urmărire penală).
Prin același act medico-legal s-a conchis că numărul de zile de îngrijiri medicale, necesar vindecării leziunilor părții vătămate, a fost de 140-150 de zile.
Inculpatul a transportat-o pe partea vătămată la S. J. de U. „. C. O. B. M. în vederea acordării îngrijirilor medicale, părăsind astfel locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.
Ulterior, deși inculpatul a fost atenționat atât de către partea vătămată cât și de către personalul medical asupra faptului că este necesar să încunoștințeze organele de poliție despre evenimentul rutier, inculpatul nu a sesizat agenții autorității publice în legătură cu accidentul de circulație.
J. a constatat că, în drept, faptele inculpatului C. S. N., astfel cum au fost probate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal și art. 89 alin. 1 din OUG 1., ambele infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Instanța de fond a apreciat că vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor ce i-au fost reținute în sarcină a fost pusă în evidență prin administrarea următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de sesizare, declarația părții vătămate, C. medico-legal nr. 1149 din (...), întocmit de S. M.-legal J. B. M., R. de constatare medico-legală nr. 369/(...), întocmit de S. M.-legal J. B. M., R. de constatare tehnico-științifică nr.
113135/(...) al IPJ M. - S. Criminalistic, R. de expertiză medico-legală nr.
1203/(...) al S.ui M.-legal J. B. M., proces-verbal de examinare a autoutilitarei și planșă foto, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor D. V., D. D., P. I., B. R., precum și propriile declarații ale inculpatului.
Prin declarația dată în fața primei instanțe inculpatul a arătat că: „recunosc că am făcut o greșeală pentru că nu am anunțat organele de poliție"; (fila 35-36 - dosarul instanței de fond).
De asemenea, prin declarația dată în fața instanței de fond partea civilă D. A. a învederat faptul că i-a spus inculpatului „că trebuie să se întoarcă la locul evenimentului rutier să declare ce s-a întâmplat"; (fila 37 - dosarul primei instanțe).
A mai arată partea civilă că, în discuțiile pe care le-a avut ulterior consumării incidentului cu inculpatul, acesta din urmă a susținut că ambele părți sunt culpabile în producerea accidentului de circulație.
Martora D. V., soția părții civile, a relatat faptul că în contextul discuțiilor avute cu inculpatul acesta a afirmat că și partea vătămată poartă o parte din responsabilitate pentru producerea accidentului pentru că partea vătămată, deși a semnalizat intenția de viraj prin ridicarea brațului, totuși distanța dintre autovehiculul inculpatului și bicicleta părții vătămate a fost mică, iar manevra de frânare a autovehiculului nu a fost eficientă fie din cauza carosabilului fie din alte motive (fila 56 - dosarul instanței de fond).
În raport cu probatoriul administrat în cauză judecătoria a reținut culpa concurentă a inculpatului C. S. N. și a părții vătămate D. A. în producerea accidentului de circulație, gradul de vinovăție fiind evaluat în proporție de 50% în raport cu fiecare dintre părțile implicate în evenimentul rutier.
Culpa părții vătămate D. A. se regăsește în nerespectarea dispozițiilor art. 117 din H.G. 1391/2006 (regulament de aplicare a OUG 1. privind circulația pe drumurile publice), care îl obligau pe partea vătămată să semnalizeze schimbarea direcției de mers spre stânga prin întinderea brațului stâng orizontal, semnal care trebuia efectuat cu cel puțin 25 de metri înainte de executarea efectivă a manevrei de viraj, pentru a da posibilitatea inculpatului să observe din timp și să adopte conduita corespunzătoare în trafic.
Așa cum s-a arătat în cele ce preced, partea vătămată a executat manevra concomitent cu semnalizarea acesteia, încălcând astfel dispozițiile art. 117 alin. 2 din H.G. 1391/2006.
Culpa inculpatului C. S. N. constă în nerespectarea dispozițiilor art. 45 alin. 5 din OUG 1., precum și art. 35 alin. 1 din OUG 1..
Astfel, în raport cu manevra părții vătămate de schimbare a direcției de mers spre stânga, inculpatul avea obligația să efectueze depășirea bicicletei prin partea dreaptă, aspect care în cauză nu s-a consumat.
Pe de altă parte inculpatul avea obligația de a adopta un comportament în trafic care să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal respectiv: lipsa antecedentelor penale, pericolul social concret al pluralității de fapte, urmarea produsă, respectiv vătămarea integrității corporale a părții vătămate, culpa părții vătămate care a concurat la producerea accidentului de circulație (reținută ca și circumstanță atenuantă judiciară conform art. 74 alin. 2 Cod penal), precum și atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, toate aceste aspecte determinând aplicarea unei pedepse situată sub minimul special prevăzut de lege.
Pentru individualizarea judiciară a executării pedepsei judecătoria a apreciat în raport cu împrejurările concrete ale speței și cu nevoile de apărare socială, faptul că scopul pedepsei va putea fi atins și fără executarea acesteia, sens în care a dat eficiență prevederilor art. 81 Cod penal.
Inculpatului i s-a interzis dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal, fapta acestuia fiind incompatibilă cu respectul și încrederea pe care comunitatea le datorează autorităților publice, pedepse accesorii a căror executare a fost suspendată pe durata termenului de încercare.
În soluționarea acțiunii civile, promovate de partea civilă D. A., instanța va constata faptul că inculpatul și-a angajat răspunderea civilă delictuală pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, sens în care a fost ținut la despăgubiri proporțional cu gradul de vinovăție, respectiv culpa reținută în sarcina acestuia.
Astfel, înainte de producerea accidentului de circulație, partea civilă D. A. a fost angajată cu jumătate de normă în calitate de agent de pază la SC P. SRL B. M., cu un salariu lunar de 250 R.
În perioada de convalescență, necesară în vederea vindecării leziunilor pricinuite, partea civilă a fost lipsită de acest venit, motiv pentru care inculpatul a fost ținut să acopere beneficiul nerealizat în proporție de 50%, respectiv suma de 725 R.
Pe de altă parte, în perioada de refacere a stării de sănătate, partea civilă D. A. a fost obligată să angajeze cheltuieli reclamate de medicamentația suplimentară, neacoperită de sistemul de asigurări de sănătate, apreciată la suma de 328 RON (fila 26 - dosarul instanței de fond), așa cum rezultă și din depoziția martorei D. V. (fila 56 - dosarul instanței de fond).
Această cheltuială i-a fost imputată inculpatului proporțional cu culpa sa, respectiv suma de 164 R.
Prima instanță a apreciat că, de asemenea, partea civilă D. A. este îndreptățită să primească daune morale pentru suferințele fizice și cele inerente psihice care au însoțit leziunile provocate în accidentul de circulație, luând în considerare perioada lungă de convalescență și manoperele chirurgicale la care a fost supusă, pe care instanța le-a evaluat la suma de 8000 R.
Inculpatul a fost ținut la plata prejudiciului moral proporțional cu propria sa culpă, respectiv 4000 R.
Proporționalitatea culpei a fost criteriul aplicabil și la acordarea cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă D. A. în procesul penal.
Răspunderea civilă delictuală a constituit temei și pentru acțiunea promovată de partea civilă S. J. de U. B. M., căruia inculpatul a fost obligat să-i plătească cheltuielile ocazionate cu asistența medicală acordată părții vătămate D. A., în cuantum de 50%.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul C. S. N. și
partea civilă D. A.
Prin apelul declarat inculpatul C. S. N. a solicitat desființarea sentinței atacate și pronunțând o nouă hotărâre, în temeiul art.10 lit.a Cod procedură penală a se dispune achitarea pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și respingerea pretențiilor civile formulate în cauză. S- a solicitat și modificarea proporțiilor culpelor stabilite de instanța de fond în sensul reținerii unui grad de culpă mai mare în sarcina părții civile, întrucât aceasta a intenționat să traverseze carosabilul fără să se asigure și înmomentul în care inculpatul a frânat brusc, partea civilă s-a dezechilibrat
și în cădere și-a fracturat piciorul.
Partea civilă D. A. a solicitat, prin apelul declarat , desființarea sentinței atacate și rejudecând cauza, a se constata culpa exclusivă ainculpatului în producerea accidentului de circulație, cu consecința admiterii acțiunii civile așa cum a fost formulată, respectiv obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile și a daunelor morale în cuantum total de 18.777,48 lei. La termenul din 10 mai 2011, dat fiind faptul că partea civilă a decedat la data de (...), au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia, respectiv numiții D. V., D. C. I. și D. A.-D., care, prin apărătorul ales, au precizat că doresc să continue acțiunea civilă.
Tribunalul Maramureș prin decizia penală nr.37/A din 10 mai 2011 a admis apelurile penale declarate de inculpatul C. S. N. domiciliat în B. M. str. Pășunii nr.6/26 și de partea civilă D. A. prin moștenitorii acesteia D. V., D. C. I. ambii domiciliați în B. M. B-dul T. nr.26/23 și D. A. D. domiciliat în B. M. B-dul T. nr.16/31, împotriva Sentinței penale nr.983/(...) a J.ecătoriei B. M. pe care în temeiul art.379 pct.2 lit.a, art.382 alin.2 din Codul de procedură penală o desființează parțial, și în consecință:
În temeiul art.14 Cod procedură penală, art.998 Cod civil a dispus obligarea inculpatului C. N. S. la plata despăgubirilor civile stabilite de instanța de fond, în favoarea numiților D. V., D. C. I. și D. A.-D. - moștenitorii părții civile decedată D. A.
A constatat că în cauză S.C. O. SA M. cu sediul în B. M. Bdul Unirii nr.11 are calitate de asigurător de răspundere civilă.
A menținut restul dispozițiilor sentinței.
Examinând apelurile atacate, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut următoarele:
Analiza probelor administrate în cauză în faza de urmărire penală, dar și de către instanța de fond a demonstrat că la data de (...), în jurul orei
1545, în timp ce conducea autoutilitara marca Ford Tranzit cu număr de înmatriculare (...) pe DJ 1., datorită neatenției și nerespectării dispozițiilor legale ce reglementează circulația pe drumurile publice, inculpatul C. S. N. a produs un accident de circulație în urma căruia partea vătămată D. A. a suferit leziuni ce a necesitat pentru vindecare 140-150 de zile de îngrijiri medicale, iar la aceiași dată, după comiterea acestui accident a părăsit locul faptei fără să anunțe organele de poliție.
Pentru că partea vătămată care circula pe bicicletă nu a semnalizat schimbarea direcției de mers cu cel puțin 25 de metri înainte de executarea efectivă a manevrei de viraj, partea vătămată executând manevra concomitent cu semnalizarea acesteia, situație în care în mod justificat instanța de fond a reținut și culpa concurentă a acesteia în proporție de
50% în producerea accidentului rutier, culpa inculpatului constând în nerespectarea dispozițiilor art.45 alin.5 și 35 alin.1 din OUG nr.1..
Conduita pe care a adoptat-o partea vătămată în trafic este descrisă de acesta în declarațiile date în faza de urmărire penală, dar și în fața instanței (fila 37 dosar primă instanță), declarație din care rezultă că întradevăr inculpatul a părăsit locul accidentului, iar martora D. V., soția părții civile, a menționat că în discuțiile purtate cu inculpatul, acesta din urmă ar fi afirmat că și partea civilă are o anumită responsabilitate în producerea accidentului pentru că a semnalizat intenția de viraj aflându-se la o distanță destul de mică de autovehicul.
În raport de această stare de fapt s-a reținut în mod justificat că faptele inculpatului C. S. N. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2, 4
Cod penal și părăsirea locului accidentului prev. de art. 89 alin. 1 din OUG
1., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Ca urmare, soluția de condamnare pronunțată de prima instanță pentru ambele infracțiunii menționate mai sus s-a considerat ca fiind legală
și temeinică, iar obligarea inculpatului la despăgubirile civile stabilite de instanța de fond este justificată, având în vedere gradul de culpă reținut și în sarcina părții civile, dar și probele administrate sub aspectul laturii civile a cauzei.
R.at la împrejurarea că pe parcursul desfășurării procesului penal în fața instanței de control judiciar partea civilă D. A. a decedat, iar moștenitorii acestuia, numiții D. V., D. C. I. și D. A. D., prin apărător ales, au precizat că doresc să continue acțiunea civilă exercitată în cauză, situație în care urmează a fi admise ambele apeluri declarate, a fi desființată sentința instanței de fond sub aspectul laturii civile a cauzei și în temeiul art.14 Cod procedură penală, art.998 Cod civil să fie obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile stabilite de instanța de fond în favoarea moștenitorilor părții civile decedată.
De asemenea, în raport de adresa existentă la fila 95 (dosar apel) din care rezultă că inculpatul a încheiat un contract de asigurare de răspundere civilă auto cu societatea de asigurare O. S., polița de asigurare obligatorie fiind emisă la data de (...) cu valabilitate până la (...), s-a constatat că în cauză această societate de asigurare are calitate de asigurător de răspundere civilă.
S-au menținut ca fiind legale și temeinice restul dispozițiilor sentinței.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul C. S. N. solicitând casarea acesteia și rejudecând, în baza art.11 pct.1 lit.a rap.la art.10 lit.a C.pr.pen. să se dispună achitarea sa de sub învinuirea de a fi săvârșit infracțiunile de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2 și 4 C.pen. și părăsirea locului accidentului prev.de art.89 alin.1 din OUG
1., cu respingerea pretențiilor civile formulate în cauză.
În motivarea recursului, s-a arătat că din probele administrate în cauză nu rezultă în mod indubitabil vinovăția inculpatului pentru săvârșirea celor două infracțiuni, la examinarea medico-legală a părții vătămate nu s-a ținut cont de bolile preexistente ale acesteia, fiind mai probabilă căderea voluntară decât căderea urmată de lovire, iar cum accidentul s-a produs din culpa exclusivă a părții vătămate, care nu a semnalizat schimbarea direcției de mers cu cel puțin 50 m înainte și a făcut-o concomitent cu semnalizarea, inculpatul nu avea obligația să rămână la locul accidentului.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească a reținut în mod corespunzător starea de fapt și vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, respectiv cea prev.de art.184 alin.2 și 4 C.pen. și art.89 alin.1 din OUG 1., stabilind corect proporția culpei în raport cu cea a victimei, respectiv fiecare câte 50%.
Astfel, din declarația părții vătămate D. A., declarațiile martorilor D.
V., D. D. și P. I., coroborate cu concluziile raportului de expertiză medico- legală, proces-verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare tehnico-științifică a rezultat în mod cert că la data de (...) în jurul orelor
15,45, conducând autoutilitara marca Ford Tranzit nr.(...), spre M. M., trecând de o intersecție, inculpatul a observat târziu că partea vătămată a efectuat o manevră pentru a vira spre stânga, moment în care a acționat frânele autoturismului și a lovit partea vătămată care a căzut de pe bicicletă.
Corect s-a reținut că atât inculpatul, cât și partea vătămată au încălcat normele privind circulația pe drumurile publice și anume inculpatul nu a respectat dispozițiile art.45 alin.5 din OUG 1. potrivit cărora, dacă vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenția și s-a încadrat corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga, acesta se depășește prin dreapta, iar victima accidentului de circulație a încălcat dispozițiile art.117 din Regulamentul de aplicare a OUG 1., întrucât nu a semnalizat cu cel puțin 25 m înainte de schimbarea direcției de mers, efectuând virajul concomitent cu semnalizarea.
În condițiile în care concluziile raportului de expertiză medico-legală coroborate cu cele din raportul de constatare medico-legală, au fost în sensul că victima a suferit leziuni traumatice constând în fractură cominutivă 1/3 proximală ambele oase gambă dreaptă și leziune de menisc extern, iar acestea s-au produs prin lovire și proiectare de către un autovehicul, fiind excluse alte mecanisme de producere, fiind necesare pentru vindecare 140-150 zile de îngrijiri medicale, nu se poate reține că aceste urmări au fost determinate sau influențate de boli preexistente pe care inculpatul le-a invocat și nici că accidentul s-a produs ca urmare a unei autopropulsii.
În concluzie, vinovăția inculpatului a fost dovedită și cum acesta avea obligația să rămână la locul accidentului, fiind implicat în acesta, în mod corect faptele au fost încadrate în disp.art.184 alin.2 și 4 C.pen. și art.89 alin.1 din OUG 1..
La individualizarea pedepselor s-a ținut cont de împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, că a avut o culpă de doar 50% în producerea accidentului, acordându-se beneficiul circumstanțelor atenuante prev.de art.74 alin.1 lit.a și alin.2 C.pen., astfel că și sub acest aspect hotărârile atacate sunt legale și temeinice.
În ceea ce privește modul de soluționare a acțiunii civile, despăgubirile au fost acordate moștenitorilor victimei, care a decedat în timpul procesului din alte cauze decât cele ale accidentului de circulație, proporțional cu culpa persoanelor implicate și după cum au rezultat din probele administrate în cauză, fiind juste și proporționale cu prejudiciul suferit de partea vătămată, atât în ceea ce privește daunele materiale, cât și cele morale.
Pentru aceste considerente, recursul declarat în cauză este nefondat
și va fi respins în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.pen. Văzând și disp.art.192 alin.2 C.pr.pen. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. S. N. domiciliat in B. M., str. Pășunii nr. 6, ap.26, împotriva deciziei penale nr. 37 din 10 mai 2011 a T.ului M.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 octombrie 2011 . PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G. I. C.M. ALENT. C., C. I. M. V. G.red.C.I./A.C. 3 ex. - (...) jud.fond.F. O. jud.apel:Lihet C.; Soare A.
| ← Decizia penală nr. 75/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 182/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
