Decizia penală nr. 168/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA PENALA SI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 168/2011
Ședința publică din 5 octombrie 2011
Instanța compusă din: PREȘEDINTE: C. I., judecător
JUDECĂTOR: I. M.
GREFIER: M. V.-G.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror A. C.
S-au luat spre examinare apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud si A. N. DE A. F. - PRIN D. R. PENTRU A. ȘI O. V. C., împotriva sentinței penale nr. 68 din 27 mai 2011 a T.ui B. N., privind pe inculpatul M. D. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 și evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 La apelul nominal se prezintă inculpatul M. D., asistat de apărător ales, av. Sas I., din cadrul baroului maramureș, lipsă fiind partea civilă A. N. de A. F. - prin D. R. pentru A. și O. V. C.. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatului M. D., av. Sas I. invocă excepția nulității rechizitoriului, respectiv nelegala sesizare a instanței și nulitatea absolută a sentinței pronunțate de instanța de fond. În susținerea excepției arată că la filele 3 și 4 din dosarul de urmărire penală sunt rezoluțiile de începere a urmăririi și respectiv de confirmare a începerii urmăririi penale. S-a întocmit un refereat de începere a urmăririi penale pe niște fapte, respectiv evaziune fiscală față de care nu s-a început urmărirea penală. În referatul de terminare a urmăririi penale și în rechizitoriu se face referire la evaziune fiscală cu privire la care inculpatul nu a fost cercetat în calitate de învinuit și apoi de inculpat. Reprezentantul P.ui arată că excepția invocată de inculpat nu poate fi invocată în acest moment procesual raportat la motivele de apel formulate de parchet și partea civilă. În altă ordine de idei, apreciază că niciuna dintre încălcările indicate de apărătorul inculpatului nu pot atrage nulitatea actului de sesizare așa cum se susține. Chiar dacă încadrarea juridică a infracțiunii de evaziune fiscală nu s-ar regăsi în procesul - verbal de începere a urmăririi penale, în procesul - verbal de confirmare și rezoluția confirmare a începerii a urmăririi penale, câtă vreme inculpatul a fost ascultat, i-a fost prezentat materialul de urmărire penală și s-a reținut acea încadrare juridică fiind trimis în judecată, judecarea la prima instanță s-a făcut în prezența inculpatului, citindu-se actul de sesizare, apreciază că nu poate fi invocată nulitatea absolută a actului de sesizare a instanței. O greșită încadrare juridică sau o omisune în ceea ce privește încadrarea juridică a unei fapte nu poate duce la nulitatea absolută a actului de sesizare. R. este întocmit cu respectarea dispozițiilor de formă și de fond prevăzute de art. 262 și 264 Cod pr.pen. De asemenea, apreciază că excepția invocată este tardiv formulată și neîntemeiată, motiv pentru care solicită respingerea excepției. Apărătorul inculpatului invocă excepția necompetenței materiale raportat la încadrarea juridică. Reprezentantul P.ui solicită respingerea excepției necompetenție materiale, având în vedere că competența revine T.ui și în acest moment. Curtea se va pronunța asupra excepțiilor invocate odată cu pronunțarea asupra apelurilor formulate în cauză. Nefiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a apelurilor. Reprezentantul parchetului arată că susține doar în parte apelul formulat de P. de pe lângă T. B.-N., respectiv doar în ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei. În ceea ce privește latura penală a cauzei, apreciază că prima instanță în mod corect a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prev. de art. 2. al. 1 lit. a din Legea nr.571/2003 și evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit.a din Legea nr.241/2005, în infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 270 al. 1 și 3 din Legea nr. 86/2006. Solicită să se mențină încadrarea juridică a infracțiunii de contrabandă și să se constate că prima instanță în mod greșit a soluționat latura civilă a cauzei și că motivarea soluției pe latura civilă este consecința unei greșite interpretări a dispozițiilor legale. În prezența speță sunt incidente două reglementări, respectiv C. vamal al R. și Regulamentul Consiliului nr.2913/1992 de instituire a C. vamal comunitar, potrivit cărora datoria vamală la import ia naștere și prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al R. a mărfurilor supuse drepturilor de import, debitor fiind potrivit art. 224 al. 3 din C. vamal „orice persoană care a cumpărat sau a deținut mărfuri în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe, în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost introduse ilegal";. Potirivit art. 233 al Regulamentului Consiliului nr. 2913/1992 de instituire a C. vamal comunitar o datorie vamală se stinge și atunci când mărfurile au fost puse sub sechestru la intoducerea lor nelegală și confiscate simultan sau ulterior, sens în care s-a pronunțat Curtea de Justiție a U. E. prin H. din (...) . Deși această hotărâre nu are valoare de precedent judiciar cu forță legislativă, norma comunitară are caracter de obligativitate . Prin hotărârea menționată mai sus s-a arătat că pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunității trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul B. vamal situat în interioriul acestui teritoriu. Apreciază că este admisibilă și justificată acțiunea civilă, având în vedere că inculpatul M. D. a trecut de primul birou vamal aflat în jud. Maramureș cu mărfurile neregulat introduse, fiind depistat în com. Salva, jud. B.-N., împrejurare față de care datoria vamală nu s-a stins, acesta datorând pe lângă taxele vamale, accize, TVA și penalități de întârziere. În temeiul art. 379 pct. 2 lit.a Cod pr.pen. solicită admiterea apelurilor formulate de P. de pe lângă T. B.-N. și de partea civilă D. R. pentru A. și O. V. C. și, rejudecând latura civilă a cauzei să se dispună obligarea inculpatului M. D. la plata prejudiciului cauzat în cuantum de 73.077 lei reprezetând taxe vamale, accize, TVA la care se adaugă majorări și penalități de întârziere și să se mențină restul dispozițiilor sentinței penale nr. 68/2011 a T.ui B.-N. Să se constate că cheltuielile judiciare rămân în favoarea statului. Apărătorul ales al inculpatului M. D. solicită în temeiul art. 379 pct. 2 lit.a Cod pr.pen. respingerea ca nefondate a apelurilor formulate de P. de pe lângă T. B.-N. și de partea civilă D. R. pentru A. și O. V. C. și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr. 68/F din (...) pronunțată de T. B.-N. În ceea ce privește latura penală a cauzei, consideră că încadrarea juridică corectă a faptei este corespunzătoare celei stabilite de prima instanță, respectiv infracțiunea de contrabandă ca urmare a schimbării încadrării juridice. În susținerea fundamentală a apelurilor și a cererii de constituire de parte civilă s-a făcut refererire la cauza care a fost pronunțată la cererea A. de Curtea de Justiție E., cauză în care au figurat ca părți A., D., P. și F. Apreciază că această cauză nu este opozabilă R., întrucât nu a fost parte în procesul respectiv, astfel că Statul Român prin autoritățile judiciare și executive competente nu au fost în măsură să-și expună și să-și argumenteze un punct de vedere pertinent în raport de dispozițiile legilor speciale naționale în materie. De altfel, hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a U. E. nu au valoarea de precedent judiciar cu forță legislativă. Solicită să se aibă în vedere că în cauză este vorba despre o lege specială, respectiv de C. vamal român în care se prevede expres când se stinge această datorie vamală. În cazul în care ne raportăm la C. vamal comunitar și R. de instituire a C. vamal și a obligațiilor unui cetățean al statului român în privința unei potențiale datorii vamale, consideră că ar trebui analizat dacă acel cetățean care săvârșește o faptă de natura aceleia cu privire la inculpatul a fost trimis în judecată, respective modalitatea materială de deținere și transport, urmărirea penală sau administrarea probelor în cursul urmăririi penale trebuia să lămurească neechivoc, în mod cert cine este persoana sau care este modalitatea de introducere peste frontiera statului român și când, care este traseul raportat la B. vamal. Având în vedere conținutul laturii obiective a infracțiunii de contrabandă prev. de art. 270 așin. 1 și 3 din C. V. al R. nu se poate discuta de calitatea de debitor în sens fiscal asupra accesorilor fiscale accize, TVA, ș.a. pentru că nicio probă de la dosarul cauzei nu poate duce spre un indiciu că inculpatul M. D. este cel care a încălcat frontiera de stat neaducând acele bunuri într-un punct de control vamal și până la primul B. vamal. Din actele de urmărire penală rezultă că inculpatul a găsit baxurile de țigări într-o pădure din România. Nu este stabilit cine le-a adus și când s-a încălcat perimetrul primului B. vamal și care este acel B. vamal. Potrivit art.224 alin. 1 lit.a și alin. 2 din Legea nr. 86/2006, datoria vamală la import se naște prin introducerea ilegală pe tritoriul vamal al R. a mărfurilor supuse drepturilor de import. D. vamală se naște în momentul în care mărfurile sunt introduce illegal. Totodată, art. 256 lit.d din Legea 86/2006 prevede că datoria vamală se stinge ca urmare a confiscării mărfurilor. În cap. 4, art. 202 și art. 233 alin. 1 lit.d din Regulamentul nr.2913/1992 al Consiliului de I. a C. V. C., se prevede în mod expres că "stingerea daoriei vamale intervine în cazul în care mărfurile pentru care aluat naștere această datorie, în conformitate cu art. 202 sunt puse sub sechestru la introducerea lor nelegală și confiscate simultan sau ulterior";. În situația în care se dispune confiscarea bunurilor și în caelași timp se dispune și obligarea inculpatului la plata taxelor vamale și accize, se ajunge la o dublă reparație, respective la o dublă îmbogățire a Statului Român și o sărăcie a inculpatului. Apreciază că dispozițiile legii naționale, respectiv ale C. vamal Român nu au fost modificate și nu au o aplicabilitate subsidiară în cauză și având în vedere că T. B. - N. a dispus confiscarea cantității de 7430 țigarete care au făcut obiectul infracțiunii de contrabandă consideră că nu se poate dispune obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile. Precizezaă că nu mai susține execpțiile invocate la acest termen de judecată. Reprezentantul P.ui, în replică, arată că potrivit art. 244 din C. vamal al R. rezultă că inculpatul are calitate de debitor fiscal, astfel că constituirea de parte civilă este admisibilă. Inculpatul M. D., având ultimul cuvânt, achiesează concluzilor puse de apărătorul său și solicită menținerea hotărârii pronunțate de T. B.-N. CURTEA Prin sentința penală nr.68 din 27 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, în baza art. 334 Cod procedură penală a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 și evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 în infracțiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) și (3) din Legea nr. 86/2006. A fost condamnat inculpatul M. D., la 1 an închisoare pentru infracțiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) și (3) din Legea nr. 86/2006, făcând și aplicarea art. 74 lit. a), c) și art. 76 lit. d) Cod penal. S-a făcut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal. Conform art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei stabilind, în baza art. 82 Cod penal, un termen de încercare de 3 ani. 2010. A fost atenționat inculpat asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal. S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) Cod penal. S-a dedus din pedeapsă reținerea de 24 ore din data de 5 septembrie A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de partea civilă D. R. pentru A. și O. V. C., cu sediul în O., str. A. R., nr. 4, județul Bihor. În baza art. 118 lit. e) Cod penal s-a dispus confiscarea celor 7430 pachete țigări marca Viceroy aflate în camera de corpuri delicte a IPJ BN. A fost obligat inculpatul să plătească 400 lei cheltuieli judiciare statului. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de (...), ora 00:05 inculpatul conducea autovehiculul marca Volkswagen Touareg, cu numărul de înmatriculare (...) pe DN 17 C fiind oprit în trafic pentru control. Cu ocazia controlului s-a constatat că pe bancheta din spate a autovehiculului și respectiv în portbagaj se aflau 15 baxuri cu țigarete marca Viceroy de proveniență ucraineană și pentru care inculpatul nu a prezentatdocumente de proveniență, acesta declarând intenția de a le comercializa în municipiul B. Inculpatul a fost condus la sediul P. orașului N., unde s-a procedat la numărarea țigaretelor, acestea fiind în cuantum de 148.600 și conținând banderole fiscale inscripționate cu mențiunea „УКРАІНА"; (Ucraina). Cu ocazia audierii inculpatul a declarat că este angajat în calitate de conducător auto la intreprinderea individuală M. A. (fratele său) și că în această calitate desfășoară activități de exploatare forestieră, iar la data de (...), în timp ce se afla în pădurea numită „. de pe raza localității R. din județul Maramureș, respectiv localitatea sa de domiciliu situată în apropierea limitelor teritoriale cu Ucraina, a găsit acoperite cu crengi 15 colete, fiecare de dimensiunile unui bax de țigări, colete învelite în folie de plastic de culoare neagră și înfășurate cu bandă scotch. Apoi inculpatul a procedat la desfacerea a două dintre ele și a constatat că fiecare colet conține câte un bax de țigarete marca „Viceroy Red"; a câte 500 de pachete fiecare și că pachetele au inscripționate mențiuni în alfabetul chirilic, existând banderole cu inscripția „УКРАІНА"; (Ucraina în alfabetul chirilic). Inculpatul le-a transportat până în apropierea locuinței sale, iar în ziua următoare, întâlnind într-un local din comuna L. o persoană necunoscută a interpelat-o cu privire la o eventuală comercializare a țigaretelor găsite, iar aceasta l-a îndrumat să le transporte în municipiul B. în noaptea de 4/(...), urmând ca la destinație să fie contactat de persoane interesate să achiziționeze aceste țigarete. Astfel, inculpatul a procedat la împrumutarea autovehiculului marca Volkswagen Touareg cu numărul de înmatriculare (...) proprietatea acestuia, dar fără a-i relata scopul utilizării, cu mențiunea că din cantitatea de 7 500 pachete cu țigarete găsite a păstrat un număr de 7 cartușe pentru uz personal, diferența de 7430 pachete transportându-le până la momentul controlul. S-a reținut astfel că cele 7430 pachete conținând cantitatea de 148.600 țigarete marca „Viceroy"; identificate asupra inculpatului au fost indisponibilizate și depuse în camera de corpuri delicte a I.P.J. B.-N. conform dovezii seria AB nr. 0036236/(...) (f. 64 dosar de urmărire penală). D. R. pentru A. și O. V. C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 73.077 lei reprezentând 9.827 lei taxe vamale, 45.804 lei accize și 17.446 lei TVA, precum și majorări de întârziere, dobânzi și penalități până la data plății efective (f.17-18). Prin actul de trimitere în judecată s-a considerat că faptele inculpatului, astfel reținute, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 2961 alin. (1) lit. 1 din Legea nr. 571/2003 modificată prin O. nr. 5. și art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal. Inculpatul, prin apărătorul său ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor din cele 2 infracțiuni arătate mai sus într-o singură infracțiune de contrabandă prev. de art. 270 alin 1 și 3 din Legea 86/2006 arătând, în esență, că sunt asimilate acestei infracțiuni, printre altele, acțiunile de „. și transport"; a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă. Într-adevăr, potrivit art. 270 alin 1 din Legea 86/2006 constituie infracțiunea de contrabandă introducerea sau scoaterea din țară, prin orice mijloace a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, în timp ce alineatul 3 al aceluiași text de lege prevedecă sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alineatului 1, printre altele și deținerea și transportul bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia. Pe de altă parte, întrucât alin. 3 al textului de lege menționat face trimitere doar la alin.1 al acestuia rezultă că existența infracțiunii de contrabandă, în variantele alternative arătate în acesta, nu este condiționată de prevederile alin 2 ale art.270 din Legea 86/2006 referitoare la valoarea mărfurile ce fac obiectul acestei infracțiuni. Referitor la încadrarea juridică dată faptelor prin actul de acuzare este de observat că prin O. nr. 5. a fost modificată Legea nr. 571/2003 incriminându-se ca infracțiune, în art. 2961 alin. (1) lit. l) din lege „.a de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul R. a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri";. De asemenea, „produsele accizabile supuse marcării"; sunt, potrivit prevederilor art. 20661 din Legea nr. 571/2003 „produse intermediare și alcool etilic";, precum și „tutun prelucrat"; și „pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul R. numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentei secțiuni"; (secția a 14-a Cod fiscal), responsabilitatea marcării revenind, conform art. 20662 din Legea nr. 571/2003, „antrepozitarilor autorizați, destinatarilor înregistrați, expeditorilor înregistrați sau importatorilor autorizați, potrivit precizărilor din normele metodologice";. Antrepozitul fiscale este definit în art. 2063 pct. 4 din Legea nr. 571/2003 ca fiind „ locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activității sale, în condițiile prevăzute de prezentul capitol și de normele metodologice";. Totodată, potrivit pct 3 al art. 206/3 din aceeași lege antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale, să producă, să transforme, să dețină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal. Din coroborarea acestor prevederi legale rezultă, în primul rând, că obligativitatea constituirii unui antrepozit fiscal revine acelor persoane fizice sau juridice care desfășoară, în mod curent, activități de genul celor arătate în art. 206/3 pct 3 din legea 571/2003, pentru a beneficia de un regim suspensiv de accize. Pe de altă parte, din modul de redactare al art. 2. din Legea 571/2003 care folosește sintagma „ antrepozitului"; rezultă că, la momentul deținerii produselor nemarcate, un astfel de antrepozit exista deja, textul incriminator aplicându-se acelor persoane care, pentru a-și spori veniturile, desfășoară, în paralel, atât activități licite, cât și ilicite cu produse accizabile. Ori, este evident că inculpatul nu desfășura astfel de activități acesta găsind, din întâmplare, în pădure, cele 15 baxuri de țigări ce au fost introduse în țară, în mod fraudulos de alte persoane neavând, prin urmare, un antrepozit fiscal constituit potrivit legii. În sarcina inculpatului s-a mai reținut și comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin 1 lit a din Legea 241/2005 constând înascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, însă, din starea de fapt reținută mai sus rezultă că inculpatul nu a ascuns bunurile găsite și nici nu a urmărit neîndeplinirea obligațiilor fiscale, nefiind întrunită latura obiectivă și subiectivă a acestei infracțiuni. Față de toate aceste considerente tribunalul a apreciat că faptele inculpatului de a deține și transporta cele 15 baxuri de țigări de proveniență ucraineană cunoscând că acestea provin din contrabandă întrunește în drept elementele constitutive doar ale infracțiunii de contrabandă în baza art. 334 cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 și evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 în infracțiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) și (3) din Legea nr. 86/2006. Inculpatul nu are antecedente penale, iar după comiterea faptelor a avut o conduită procesuală bună prezentându-se la organele de cercetare penală ori de câte ori a fost chemat și recunoscând încă de la prima declarație săvârșirea faptelor, aspecte pe care tribunalul le-a considerat drept circumstanțe atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. a) și c) Cod penal. În baza textelor de lege mai sus arătate și văzând și dispozițiile art. 72 Cod penal tribunalul l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) și (3) din Legea nr. 86/2006, făcând și aplicarea art. 76 lit. d) Cod penal, ca și a art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal. Față de lipsa antecedentelor penale și având în vedere comportamentul inculpatului după comiterea faptei, tribunalul a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea acesteia și în baza art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilind, conform art. 82 Cod penal, un termen de încercare de 3 ani. Totodată, inculpatul a fost atenționat asupra prevederilor art. 83 Cod penal, s-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) Cod penal și potrivit art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă reținerea de 24 ore din data de 5 septembrie 2010. În temeiul dispozițiilor art. 118 lit. e) Cod penal s-a dispus confiscarea celor 7430 pachete țigări marca Viceroy aflate în camera de corpuri delicte a IPJ BN. În latura civilă a cauzei D. R. pentru A. și O. V. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 73.077 lei reprezentând 9.827 lei taxe vamale, 45.804 lei accize și 17.446 lei TVA, precum și majorări de întârziere, dobânzi și penalități până la data plății efective (f.17-18). Potrivit art.256 alin 1 lit. d din C. vamal datoria vamală se stinge, printre altele, și prin confiscare. Într-adevăr, potrivit art. 228 alin 4 din Legea 86/2006 această lege asigură aplicarea Regulamentului nr.2913/1992 al Consiliului de I. a C. vamal C. care în art. 202 alin 1 lit a stabilește modul în care ia naștere o datorie vamală la import, iar art.233 al acestuia se referă la modalitățile prin care se stinge o datorie vamală, printre altele și atunci când mărfurile au fost puse sub sechestru la introducerea lor neregulată și confiscate simultan sau ulterior. Cu privire la acest aspect s-a pronunțat Curtea de Justiție a U. E. printr-o hotărâre preliminară, în cauza C-459/2007, la cererea unei instanțe din A., statuând că pentru a determina stingerea datoriei vamale punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse trebuie să intervină înainteca acesta mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu. În primul rând, este de observat faptul că hotărârile CJUE au efecte „inter partes"; și nu au valoare de precedent judiciar cu forță legislativă, România nefiind parte în această cauză și neformulând un punct de vedere referitor la acest aspect. Pe de altă parte, analizând hotărârea CJUE rezultă că starea de fapt a speței ce a stat la baza acesteia are în vedere situația în care cel depistat cu bunurile de contrabandă, după trecerea de primul birou vamal a fost chiar persoana ce le-a introdus fraudulos în țara respectivă. Ori, inculpatul a găsit cele 15 baxuri de țigări în pădure, după ce acestea fuseseră deja introduse în țară, fără a se putea stabili în ce modalitate și de către cine. Totodată, din constituirea de parte civilă, ca și din adresa A.( f.41) rezultă că valoarea țigărilor este de 17061,14 lei, în timp ce taxele vamale reprezintă 9.827 alei, fiind evident că inculpatul nu ar putea fi obligat la plata de TVA neavând calitatea de plătitor, respectiv de persoană ce livrează bunuri sau prestează servicii. Pentru aceste considerente în baza art. 346 Cod procedură penală tribunalul a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de partea civilă D. R. pentru A. și O. V. C.. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, partea civilă A. - D. R. pentru A. și O. V. C. și P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud. În motivarea apelului său, partea civilă a învederat faptul că, în mod greșit instanța de fond a omis să-l oblige pe inculpat la plata despăgubirilor civile solicitate atâta vreme cât în cazul infracțiunii de contrabandă, faptul confiscării bunurilor nu echivalează cu stingerea datoriei, în acest sens pronunțându-se și Curtea E. de justiție de la L. În motivarea apelului său, P. de pe lângă T. B.-N. a învederat faptul că, instanța e fond în mod greșit a soluționat latura civilă, în sensul că în mod greșit a fost respinsă acțiunea civilă în condițiile în care se impune obligarea inculpatului la plata taxelor vamale în condițiile art.224 alin.3 din C. vamal. De asemenea trebuie avute în vedere normele europene în această materie, precum și jurisprudența Curții E. de J. P. nu a mai susținut motivele invocate în scris referitoare la soluționarea laturii penale, mai exact la încadrarea juridică dată infracțiunii comise de către inculpat. De asemenea, nici inculpatul, prin apărătorul ales nu a mai susținut excepțiile invocate inițial, referitoare la necompetența materială a Curții de A. și la nulitatea urmăririi penale. Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor apel invocate și susținute, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele: În urma administrării unui vast probatoriu, a analizei atente și detaliate a acestuia, instanța e fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea. Astfel, s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpatului care în data de (...) a intrat în posesia unui număr de 7500 pachete de țigări, pe care susține că le-a găsit în pădurea numită „. iar în noaptea de 4/(...) într- un local din comuna L. a încercat comercializarea acestora, n-a reușit, astfel că s-a deplasat cu acestea spre B., pe drum fiind surprins de către organele de poliție. Încadrarea juridică stabilită de către prima instanță este cea corectă, fapta inculpatului, așa cum a fost descrisă pe larg în considerentele hotărârii atacate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă prev. de art.270 alin.1 și 3 din Legea nr.86/2006. De altfel, P. a renunțat la critica adusă acestei încadrări juridice, fiind de acord cu noua încadrare stabilită de către instanță. Potrivit textului de lege incriminator constituie infracțiunea de contrabandă introducerea sau scoaterea din țară, prin orice mijloace a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, în timp ce alineatul 3 al aceluiași text de lege prevede că sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alineatului 1, printre altele și deținerea și transportul bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia. În concluzie latura penală a cauzei a fost corect soluționată, pedeapsa aplicată inculpatului fiind judicios individualizată, cu respectarea criteriilor prev. de art.72 C. În ceea ce privește acțiunea civilă promovată, curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a respins-o ca neîntemeiată. Chiar dacă nu împărtășim opinia instanței de fond cu privire la neopozabilitatea deciziei Curții E. de Justiție de la L., constatăm că în cauză inculpatul nu poate fi obligat la plata taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent, atâta vreme cât nu s-a dovedit că acesta a introdus în cauză pachetele de țigări, fiind reținută în sarcina sa comiterea infracțiunii de contrabandă în formă asimilată așa cum a fost descrisă mai sus. Ori, potrivit textelor de lege invocate chiar de către apelanta A., art.202,224 din C. V. datoria vamală la import ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul R. a mărfurilor supuse drepturilor de import. Așa fiind, raportat la faptul că în sarcina inculpatului s-a reținut doar că a găsit baxurile de țigări, le-a deținut și transportat pe teritoriul R., apreciem soluția primei instanțe ca temeinică și legală și pe cale de consecință, în baza art.379 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondate apelurile promovate. Va stabili în favoarea Baroului de A. C. - suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Va obliga partea vătămată A. N. DE A. F. - PRIN D. R. PENTRU A. ȘI O. V. C., să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud si A. N. DE A. F. - PRIN D. R. PENTRU A. ȘI O. V. C., împotriva sentinței penale nr. 68 din 27 mai 2011 a T.ui B. N. Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă partea vătămată A. N. DE A. F. - PRIN D. R. PENTRU A. ȘI O. V. C., să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul si comunicare cu partea vătămată. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 5 octombrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER C. I. I. M. M. V.-G. Red.M.I./S.M.D. 4 ex./(...) Jud.fond.P. I.E.
| ← Sentința penală nr. 51/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 883/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
