Decizia penală nr. 1684/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)*
DECIZIA PENALĂ NR.1684/R/2011
Ședința publică din 24 octombrie 2011
I. compusă din:
PREȘEDINTE : ANA C., judecător
JUDECĂTORI : M. Ș.
L. M.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror V. T.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpatul S. N. și asigurătorul S. V. I. G. SA B. împotriva sentinței penale nr.619 din 19 mai
2011 a J. C. N., pronunțată în dosarul nr. (...)*, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2 și 4 C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul S. N. asistat de apărător desemnat din oficiu av.Micu G., partea civilă N. M. A. asistat de av.Gorcea C., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar, lipsă fiind partea civilă S. C. J. de U. C. și asigurătorul S. V. I. G. SA B. și E. R. A. R. SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.
Apărătorul inculpatului S. N., în baza art.385/15 pct.2 lit.b C.pr.pen.,solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în ceea ce privește latura penală a cauzei, reducerea cuantumului pedepsei aplicată inculpatului sau înlocuirea acesteia, apreciind că pedeapsa de 6 luni închisoare este mult prea mare raportat la fapta efectiv săvârșită, la faptul că a fost săvârșită din culpă și la împrejurările în care s-a derulat această activitate.
În susținerea recursului arată că instanța de fond nu face referire în sentința atacată la art.74,76 C. și nu ia în considerare la stabilirea pedepsei circumstanțele personale ale inculpatul, respectiv faptul că este la prima confruntare la legea penală.
Față de pericol social al faptei săvârșite, apreciază că aplicarea unei sancțiuni inculpatului este suficientă, cu atât mai mult cu cât pedeapsa de 6 luni închisoare atrage și suspendarea permisului de conducere a inculpatului. S. a se avea în vedere că inculpatul este șofer profesionist și nu a avut nici un eveniment rutier până la această dată. Accidentul s-a produs fără voința sa, pe fondul condițiilor de polei.
In aceste condiții, apreciază că menținerea unei pedepse de 6 luni închisoare cu suspendare și obligarea în latura civilă la plata de despăgubiri materiale, constituie o pedeapsă îndestulătoare raportat la fapta comisă și la rezultatul faptei.
Consideră că raportat la latura civilă, suma de 40.000 euro acordată este exagerată iar daunele materiale de 5.500 lei apreciază că nu au fost dovedite.
Cu privire la cererea inculpatului de prelungire a dreptului de conducere apreciază că este neoportună.
Referitor la recursul asigurătorului, apreciază că în legătură cu latura civilă, recursul ar fi oarecum fondat, raportat la cuantumul mare a daunelor materiale și morale reținute de către instanța de fond iar în ce privește calitatea de asigurător, consideră că au această calitate.
S. acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Apărătorul părții civile N. M. A., raportat la recursul declarat de cătreinculpat, solicită menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond, cu consecința respingerii recursului formulat de inculpat în ceea ce privește latura civilă.
În ce privește latura penală susține că lasă soluția la aprecierea instanței cu toate că azi, în fața instanței, se susține motivele de recurs și pe latură penală. Desigur îl afectează pe inculpat că a fost condamnat la 6 luni închisoare cu suspendare, dar îl deranjează și despăgubirile materiale respectiv latura civilă.
Consideră că ambele instanțe, respectiv prima instanță care a judecat această cauză pe latură civilă cât și instanța de rejudecare, a argumentat soluțiile cu privire la latura civilă, considerând că sunt pe deplin dovedite sumele acordate, fapt pentru care apreciază că atât în drept cât și în fapt, latura civilă a fost dovedită. Că există practic răspunderea civilă delictuală s-a dovedit prejudiciul cauzat și raportul de cauzalitate, fapt pentru care consideră că acestea au fost justificate.
Legat de daunele civile în cuantum de 5.500 lei, se poate observa că de fapt s-au solicitat alte sume. Desigur cele dovedite au fost în cuantumul acordat iar cu privire la daunele morale în sumă de 40.000 euro, a solicitat desigur o altă sumă, însă instanța a apreciat că aceasta este suma corectă reprezentând daunele morale raportat și la faptul că partea civilă a rămas cu o infirmitate cu caracter permanent.
Practic, leziunile care i-au fost cauzate nu s-au cuantificat în zile de spitalizare sau de îngrijiri medicale în număr mare, dar prin leziunile respective părții vătămate i s-a pus în pericol viața, fiindu-i extirpată splina, rămânând cu o infirmitate cu caracter permanent.
S. acordarea cheltuielilor de judecată în toate fazele procesuale.
Cu privire la recursul formulat de asigurator, chiar nemotivat, sigur că acesta privește doar cuantumul despăgubirilor. S. să fie respins. Așa cum s-a susținut în argumentele instanței, atât în fapt cât și în drept, sunt cele corecte și juste soluționării prezentei cauze.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursurilor declarate de inculpat și asigurător.
În susținerea poziției procesuale arată că în ce privește recursul inculpatului apreciază că soluția este legală și temeinică atât în latura penală cât și în latura civilă, instanțele au avut în vedere circumstanțele pe care le putea aprecia într-un mod favorabil în condițiile în care accidentul s-a datorat din culpa inculpatului iar aplicarea unei sancțiuni la minimul special al textului de lege, este satisfăcătoare potrivit principiului de individualizare.
In ce privește daunele materiale, ele au fost acordate în măsura dovedirii probelor din dosarul cauzei, pe care instanța le exprimă în motivare iar daunele morale din punctul său de vedere de asemeni sunt temeinic acordate, raportat la urmările infracțiunii și stării în care a fost adusă partea vătămatăsub aspectul integrității sale fizice, astfel încât nu i se pare că suma este exagerată.
Referitor la recursul asigurătorului, susține că este evident că acesta vizează latura civilă a cauzei.
Pentru aceleași considerente, solicită respingerea acestuia.
Inculpatul S. N., având ultimul cuvânt, arată că nu a dorit să lovească penimeni intenționat, a fost și el la rândul său victima unui fenomen care se întâmplă în zona respectivă. S. aplicarea unei amenzi.
Cu privire la latura civilă, arată că nu este de acord cu sumele stabilite, având în vedere că la rândul său a fost o victimă.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.619 din 19 mai 2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în temeiul art. 184 alin. 2, 4 Cod penal a fost condamnat inculpatul S. N., fiul lui C. și F., născut la data de 10 martie 1977, în Târgoviște, jud. Dâmbovița, CNP 1., cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, administrator la SC S. T. SRL, fără antecedente penale, domiciliat în sat G., str. Postei, nr. 68, com. Finta, jud. Dâmbovița, la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă.
În temeiul art. 71 C.p. i s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C.p. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 81 C.p. s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani 6 luni stabilit potrivit art. 82 C.p.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.p. s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 359 C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83, 84 C.p. privind revocarea suspendării condiționate.
În temeiul art. 14, 346 al.1 Cod procedură penală coroborat cu art. 998
și urm. cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă N. M. și a fost obligat inculpatul S. N. la plata despăgubirilor civile către partea civilă, astfel: suma de 5.500 lei daune materiale și suma de 40.000 Euro
(echivalent în lei la data plății) daune morale.
În temeiul art. 14, 346 al.1 Cod procedură penală coroborat cu art. 998 si urm. C.civil a fost obligat inculpatul S. N. la plata despăgubirilor civile în suma de 3.966,2 lei către partea civila S. C. J. de U. C., cu sediul în C. N., str. C., nr. 3-5, jud. C., reprezentând contravaloarea prestațiilor medico-sanitare acordate părții vătămate N. M. A. în perioada 21 ianuarie 2009 - 30 ianuarie
2009, cu dobânda legală începând cu data de 31 ianuarie 2009 și până la data plății efective.
S-a constatat că în cauză au calitatea de asiguratori SC O. V. I. G. SA și SC E. R. A. R. SA, urmând ca acestea să răspundă în limitele contractelor de asigurare încheiate.
În temeiul art. 191 al. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul S.
N. la plata sumei de 550 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 193 alin. 1, 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5065 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată N. M.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Curtea de A. C. nr.356/P/2009, din data de 18 noiembrie 2009, inculpatul S. N. a fost trimis in judecată, în stare de libertatesub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă prev și ped de art. 184 alin.2, 4 Cod penal.
În actul de sesizare al instanței sub aspectul stării de fapt, s-a reținut în esență, că în data de (...), în timp ce conducea autoturismul marca KIA, cu număr de înmatriculare (...) pe drumurile publice, pe DN 1F, inculpatul a provocat un accident rutier datorită nerespectării dispozițiilor art.41 alin.1 din OUG nr.1., prevederile art.77 alin.2 și art.123 lit. f din HG nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr.1., în urma căruia partea vătămată N. M. A. a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare 30-35 de zile de îngrijiri medicale, i-au pus în primejdie viața și i-au cauzat o infirmitate.
Cu ocazia audierii inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii.
Partea vătămată N. M. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 61.722,
95 lei daune materiale și 80.000 EURO daune morale.
În cauză s-a constituit parte civilă S. C. J. de U. C., cu suma de 3.966,2 lei reprezentând valoarea prestațiilor medico-sanitare acordate părții vătămate
N. M. în perioada 21 ianuarie 2009 - 30 ianuarie 2009.
După administrarea probatoriului (ascultarea inculpatului și a părții vătămate, proba testimonială și proba cu înscrisuri), prin sentința penală nr.686/(...) Judecătoria Cluj-Napoca a condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, a fost admisă in parte acțiunea civilă formulată de partea civilă N. M. și obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile către aceasta: 5500 lei daune materiale și 40.000Euro(echivalent in lei la data plătii) daune morale, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3996,2 lei plus dobânda legală începând cu data de (...) și până la data plătii, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S. C. J. de U. C., s-a constatat calitatea de asigurător a SC O. V. I. G. SA și a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare in favoarea statului.
Impotriva sentinței penale menționate au declarat apel inculpatul S. N., contestând modalitatea de soluționare a laturii civile precum și asigurătorul SC O. VIG SA, contestând modalitatea de soluționare a laturii civile și calitatea sa de unic asigurător, prin decizia penală 35/A/(...), Tribunalul Cluj admițând apelurile declarate, desființând in întregime sentința penală apelată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de fond și menținerea ca valabile a actelor efectuate până la dezbaterea pe fond a cauzei, întrucât s-a apreciat de către instanța de apel că in mod nelegal nu a fost introdus in cauză și asigurătorul E. atîta timp cât la data producerii evenimentului rutier autovehiculul condus de inculpat avea încheiate două polițe de asigurare RCA valabile.
Cauza a fost înregistrată pe rolul J. C.-N. la data de (...) și repartizată aleatoriu completului de judecată P6.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma considerentelor deciziei de casare, s-a constatat că instanța de apel a reținut ca si corect stabilită starea de fapt pe baza probatoriului administrat de către instanța de fond in primulciclu procesual dar si vinovăția inculpatului trimis in judecată S. N..
În ceea ce privește starea de fapt s-a reținut că in data de 21 ianuarie
2009 organele de poliție din cadrul Postului de P. S. au fost sesizate cu privire la faptul că pe DN 1 F, înainte de intrarea in localitatea S., a avut loc un accident de circulație. Cu ocazia deplasării la fața locului organele de poliție au constatat că în evenimentul rutier a fost implicat autoturismul marca KIA, cunr. de înmatriculare (...), condus de inculpatul S. N. și autoturismul marca
Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare (...), condus de partea vătămată N. M. Din investigațiile prealabile efectuate a rezultat că în timp ce circula pe DN 1 F din direcția C.-N. spre Z., într-o curbă spre dreapta semnalizată corespunzător inculpatul, a pierdut controlul autoturismului și a pătruns cu partea stângă a acestuia pe contrasens unde a intrat în impact cu autoturismul marca Dacia
1310 condus regulamentar de partea vătămată N. M. A. In procesul verbal de cercetare la fata locului au fost consemnate aspecte legate de poziția in care au fost găsite autoturismele, declarațiile inițiale ale celor doi conducători auto, avariile celor două autoturisme (filele 6-10).
Partea vătămată N. M. A. a declarat că, în data de 21 ianuarie 2009, în jurul orelor 10,00, conducea autoturismul marca Dacia din localitatea Z. spre
C.-N. și după ce a ajuns pe raza localității S. a observat că în zonă se efectuau lucrări pe partea dreaptă a drumului, rulând cu o viteză de aproximativ 40-50 km la oră. Partea vătămată a arătat că și-a continuat deplasarea cu aceeași viteză și după ieșirea din localitate deoarece știa că în acea zonă urmează mai multe curbe, observând la un moment dat un autoturism de culoare gri care se apropia cu viteză mare din sens opus. Partea vătămată a menționat că acel autoturism a pierdut controlul venind direct pe contrasens, fără a se putea înscrie în curbă pe banda lui de mers. A. a arătat că deși a virat spre dreapta, din cauza distanței mici, autoturismul său a fost izbit din partea laterală stângă și a fost proiectat în afara părții carosabile. După impact, a reușit să coboare din autoturism dar la scurt timp s-a simțit foarte rău fiind transportat de urgență la spital unde s-a constatat că prezintă mai multe leziuni in zona toracică, hemoragie internă și ruptură de splină (f. 25-26 dosUP).
In cursul urmăririi penale și în cursul judecății, in primul ciclu procesual au fost audiați martorii asistenți F. C. și O. I. O., care au asistat la măsurătorile efectuate cu ocazia cercetării la fața locului (f.22- 23 dosUP, f.146-147 dosI).
În urma accidentului rutier partea vătămată N. M. A. a suferit leziuni care au necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața părții vătămate, impunând efectuarea splenectomiei, așa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală nr.783/II/b/33 din (...) al IML C.-N. (f. 29-
30 dosUP).
Din probele administrate în cauză s-a apreciat că rezultă culpa exclusivă a inculpatului S. N. în producerea evenimentului rutier, reieșind din declarațiile inculpatului coroborate cu declarațiile părții vătămate și cu cele ale martorului C. A., că din cauza vitezei neadaptate la condițiile carosabilului alunecos acoperit cu polei, autoturismul pe care il conducea a intrat pe contrasens trecând peste linia continuă. Astfel inculpatul a încălcat prevederile art.41 alin.1 din OUG nr.1. privind circulația pe drumurile publice, precum și prevederile art. 77 alin. 2 și art.123 lit.e din HG nr.1391/2006, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr.1. privind circulația pe drumurile publice. Potrivit art. 123 lit. e din HG nr.1391/2006 când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă, conducătorul de vechiul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 50 km/h în afara localităților; rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului că înainte de a se ajunge la locul producerii accidentului în zona respectivă există indicatorul rutier de avertizare „. alunecos";, Polei, gheață, zăpadă";, pe o lungime de 3 km, iar inculpatul a declarat că a observat acest indicator, apreciind însă că a redus suficient de mult viteza.
Fapta și vinovăția inculpatului a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului (filele 6-19), declarațiile martorilor C. A. (filele 20,21), F. C. (fila 22) și O. I. O. (fila 23), buletinele de analiză toxicologică-alcoolemie și procesele-verbale de recoltare a probelor biologice (filele 24, 33-37); declarațiile părții vătămate (filele 25-26), raportul de expertiză medico-legală (filele 29-30), adresa S.ui C. J. de U. C. și decontul cheltuielilor de spitalizare (filele 31-32), declarațiile inculpatului (filele 43-45), procesul -verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.47).
În drept: fapta inculpatului S. N., care în data de (...), în timp ce conducea autoturismul marca Kia, cu număr de înmatriculare (...), pe DN 1 F, a provocat un accident rutier în apropierea localității S. datorită nerespectării dispozițiilor art.41 alin.1 din OUG nr.1., prevederile art.77 alin.2 și art.123 lit.e din HG nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr.1., în urma căruia partea vătămată N. M. A. a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare 30-35 de zile de îngrijiri medicale, i-au pus în primejdie viața și i-au cauzat o infirmitate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă, prevăzută de art.184 alin.2 și 4 C.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute in partea specială (închisoare de la 6 luni la 3 ani), împrejurările concrete în care a fost săvârșită infracțiunea, gradul de pericol social al acesteia și aspectele legate de persoana inculpatei. I. va avea în vedere faptul că evenimentul rutier s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, urmarea asupra părții vătămate fiind cauzarea unor leziuni grave care i-au pus în primejdie viața și i-au cauzat o infirmitate. În legătură cu persoana inculpatului, instanța constată că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal și s-a prezentat în fața instanței arătând că regretă cele întâmplate.
Raportat la cele de mai sus, reținând împrejurarea că, in virtutea principiului non reformatio in peius, inculpatului care a declarat apel in prezenta cauză nu i se poate agrava situația nici in fata instanței de trimitere in urma apelului și a desființării cu trimitere spre rejudecare, s-a aplicat inculpatului S. N. pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă prevăzută de art. 184 al. 2, 4 C., apreciată ca fiind suficientă pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prevăzut de art. 52 C.
În temeiul art. 71 C.p. s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C.p. pe durata executării pedepsei.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța a apreciat ca scopul preventiv și sancționator al pedepsei va putea fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, având în vedere persoana acestuia, care este la prima confruntare cu legea penală si care a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, fiind prezent la fiecare termen de judecată. Inculpatul este căsătorit, are în întreținere 2 copii minori, își asigură veniturile prin muncă, fiind integrat în societate, iar infracțiunea care face obiectul judecății a fost săvârșită din culpă, acesta arătând că regretă cele întâmplate. Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C.p, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare ce va fi aplicată inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 2 ani 6 luni închisoare stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 82 C.p.
Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că partea vătămată N. M. A. a solicitat obligarea inculpatului la plata despăgubirilor pentru repararea integrală a prejudiciului, astfel: suma de 5.806,95 lei reprezentând costul alimentației suplimentare în perioada spitalizării și ulterior în perioada de convalescență și contravaloarea deplasărilor făcute de aparținători la spital în perioada de internare; suma de 38.600 lei reprezentând plata a două persoane angajate să lucreze în locul său la ferma de bovine; suma de 17.136 lei reprezentând valoarea unui credit contractat pe numele soției părții vătămate; suma de 80.000 Euro daune morale.
Rezultă din declarațiile martorilor că ulterior evenimentului rutier a fost necesară „angajarea"; martorului C. V. D. care l-a înlocuit pe partea vătămată
N. M. o perioadă de câteva luni la fermă, iar în legătură cu suma de bani achitată acestuia, instanța va da eficiență declarației martorului care a arătat că a primit suma de 5.500 lei. Referitor la martorul A. A. atât din declarațiile acestuia, cât și din declarațiile martorei N. E. a reieșit faptul că acesta a lucrat la ferma părții vătămate anterior accidentului fiind remunerat corespunzător, fără a se putea include în categoria cheltuielilor pe care partea vătămată a fost nevoită să le suporte după accident suma de bani achitată acestuia. Din aceste motive, din totalul sumei de 38.600 lei indicat de partea vătămată ca reprezentând plata persoanelor la care a fost nevoit să apeleze ulterior evenimentului rutier deoarece a fost în imposibilitate de a lucra, instanța va aprecia ca fiind dovedită doar suma de 5.500 lei achitată martorului C. V. D..
În privința costului alimentației suplimentare și a contravalorii deplasărilor efectuate de membrii familiei părții vătămate la spital, instanța constată că însăși partea vătămată nu a fost în măsură să indice sumele concrete cheltuite, făcând referire doar la totalul de 5.806,95 lei. Din declarațiile martorilor a reieșit că partea vătămată a fost nevoită să țină un regim alimentar ulterior intervenției chirurgicale și este evident că din acest motiv s-au efectuat cheltuieli suplimentare, dar pentru a se putea dispune obligarea inculpatului la plata acestora este absolut necesară dovedirea cuantumului sumei de bani solicitate. Martora N. E. a declarat că părții vătămate i-au fost recomandate mâncăruri ușoare și a fost nevoită să-i gătească separat, aspect care s-a reflectat ca o cheltuială suplimentară pe care nu o poate cuantifica. În privința deplasărilor efectuate la spital, partea vătămată nu a putut indica numărul deplasărilor și nici contravaloarea aproximativă a acestora, iar copiile biletelor de autobuz depuse la dosar, care în mare parte poartă date destul de îndepărtate față de momentul accidentului, nu pot face dovada daunelor materiale solicitate cu acest titlu. Din aceste motive instanța nu va include în cuantumul daunelor materiale la plata cărora va fi obligat inculpatul suma de 5.806,95 lei, reprezentând costul alimentației suplimentare în perioada spitalizării și ulterior în perioada de convalescență și contravaloarea deplasărilor făcute de aparținători la spital în perioada de internare.
În cuantumul daunelor materiale solicitate partea vătămată N. M. a inclus suma de 17.316 lei compusă din: suma de 10.000 lei valoarea creditului contractat, suma de 82 lei asigurarea de accidente de persoane aferentă creditului, suma de 500 lei contravaloarea subscrierii de acțiuni la SC R. IFN B. M. și suma de 6.734 lei valoarea dobânzii contractuale la creditul acordat. Partea vătămată a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că în luna aprilie
2009 soția sa N. A. G. a încheiat un contract de credit cu SC R. IFN SA, în baza căruia i s-a acordat un împrumut în sumă de 10.000 lei. Partea vătămată a arătat în constituirea de parte civilă și cu ocazia audierii că această sumă de bani i-a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor aferente îngrijirii saledupă externare. Partea vătămată nu a precizat concret tipurile de cheltuieli la care se referă, astfel încât să rezulte fără dubiu că solicitarea împrumutului a fost determinată de acoperirea cheltuielilor necesare recuperării stării sale de sănătate afectate în urma accidentului. Astfel, instanța apreciază că nu este dovedită legătura de cauzalitate între fapta ilicită săvârșită de inculpat - provocarea evenimentului rutier și prejudiciul pretins a fi suferit de partea vătămată - reprezentat de valoarea creditului contractat de soția sa și valoarea costurilor aferente acestuia.
În privința daunelor morale, instanța a apreciat că fapta inculpatului i-a cauzat un prejudiciu moral părții vătămate care a suferit leziuni corporale grave care deși nu au necesitat un număr excesiv de mare de zile de îngrijiri medicale, i-au pus în primejdie viața și i-au cauzat o infirmitate constând în pierderea unui organ. Imediat după evenimentul rutier partea vătămată a suferit o intervenție chirurgicală în urma căreia i-a fost extirpată splina. Urmările asupra stării de sănătate a părții vătămate rezultă din actele medicale existente la dosar, fiind confirmate și de martorii audiați în latura civilă a cauzei. Aceștia au declarat că partea vătămată a fost nevoită să-și întrerupă activitatea la ferma de animale pe care o deține în localitatea Z. o perioadă destul de lungă de timp deoarece îi era interzis să facă efort. Partea vătămată a declarat că nu poate să efectueze anumite munci nici în prezent, cu referire la cele care presupun ridicarea de greutăți, aplecatul, etc., aspect care în mod evident îi creează o stare de disconfort, de iritare și nemulțumire, cu atât mai mult cu cât ferma de animale reprezenta sursa principală de venit a familiei. Astfel, în afara suferinței fizice inerente leziunilor suferite, părții vătămate aflate la o vârstă tânără (33 ani) i s-a cauzat o puternică suferință psihică legată de faptul că nu mai are posibilitatea să lucreze și să se ocupe personal de treburile gospodărești, fiind conștientă că atâta timp cât este vorba de o infirmitate cu caracter permanent, este posibil ca efectele negative asupra stării sale de sănătate să se mențină tot restul vieții. Cu toate acestea instanța va reduce cuantumul daunelor morale solicitat de partea vătămată la suma de
40.000 Euro, apreciind că această sumă reprezintă o compensație bănească suficientă pentru prejudiciul moral suferit.
Având în vedere că vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu a fost dovedită, existând legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul material și moral cauzat se impune obligarea acestuia la plata despăgubirilor civile solicitate, fiind îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale. Față de cele de mai sus, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă N. M. și în temeiul art. 14, 346 al.1
C.p.p. coroborat cu art. 998 si urm. C.civil inculpatul S. N. va fi obligat la plata despăgubirilor civile, astfel: suma de 5.500 lei daune materiale și suma de
40.000 Euro daune morale.
În cauză s-a constituit parte civilă S. C. J. de U. C., cu suma de 3.966,2 lei reprezentând valoarea prestațiilor medico-sanitare acordate părții vătămate N. M. în perioada 21 ianuarie 2009 - 30 ianuarie 2009 (fila 31-32). Având în vedere că din raportul de expertiză a rezultat faptul că există legătură de cauzalitate între leziunile traumatice produse cu ocazia accidentului rutier din data de 21 ianuarie 2009 și diagnosticul consemnat cu ocazia internării părții vătămate în această clinică, instanța apreciază că se impune obligarea inculpatului la plata sumei de bani solicitată de partea civilă. În temeiul art. 14, 346 al.1 C.p.p., coroborat cu art. 998 și urm. C.civil inculpatul S. N. a fost obligat la plata sumei de 3.966, 2 lei către partea civilă S. C. J. de U. C., cu dobânda legală începând cu data de 31 ianuarie 2009 până la data plății efective.
În ceea ce privește calitatea de asigurători in prezenta cauză s-a reținut că in faza de urmărire penală s-au depus la dosar două polițe de asigurare cu privire la autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...) cu valabilitate la data producerii evenimentului rutier-(...), respectiv, cea încheiată la societatea de asigurare reasigurare E. SA- A. B. seria RO/16/H16/DV nr.0000610027 in data de (...) cu valabilitatea poliței intre (...) și (...)(f.38-39 dosUP) precum și polița de asigurare RCA încheiată la societatea de asigurare SC O. SA seria RO/10/U4/CA nr.000302248 in data de (...) cu valabilitatea poliței intre (...) și (...)(f.40 dosUP),
In urma demersurilor efectuate societatea de asigurare reasigurare E. SA a comunicat instanței că polița de asigurare RCA seria RO/16/H16/DV nr.0000610027 emisă in data de (...) pentru autoturismul marca Kia înmatriculat cu nr. de înmatriculare (...) aparținând SC MKB Romextera
Leasing IFN SRL, utilizator SC S. T. SRL a fost valabilă pentru perioada (...)- (...)(f.95, f.98-101 dosI).
Pe parcursul judecății inculpatul a susținut că aceasta poliță de asigurare RCA încheiată cu societatea de asigurare reasigurare E. SA ar fi fost anulată societatea de asigurare restituind conform chitanței seria DBVRK nr.05536052/02/(...) suma de 2. (f.104 dos). Apreciem insă că prin înscrisul depus la dosar inculpatul nu a făcut dovada că la data producerii accidentului- (...) politia de asigurare încheiată cu societatea de asigurare reasigurare E. SA nu ar fi fost valabilă, atâta timp cât potrivit mențiunii de pe chitanță suma restituită reprezintă contravaloarea diferenței polița asigurare RCA DV 96939.
Pe cale de consecință, raportat la dispozițiile exprese ale art.29alin.1 din
Legea nr.136/1995R, potrivit cărora, in cazul existentei mai multor asigurări
încheiate pentru același bun, fiecare asigurător este obligat la plata, proporțional cu suma asigurată si până la concurenta acesteia(...) instanța a constatat calitatea de asigurători in cauză a SC O. V. I. G. SA și SC E. R. A. R. SA, urmând ca acestea să răspundă în limitele contractelor de asigurare încheiate, potrivit Ordinului CSA nr.8/2008, act normativ valabil la data producerii evenimentului rutier.
Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat recurs întermenul legal inculpatul S. N. și asiguratorul O. V. I. G.
Inculpatul a criticat hotărârea atacată sub aspectul cuantumului pedepsei care i-a fost aplicată apreciind că pedeapsa de 6 luni închisoare este mult prea mare raportat la fapta efectiv săvârșită și că nu i-au fost reținute circumstanțe atenuante deși este la prima confruntare cu legea penală.
De asemenea sub aspectul laturii civile inculpatul a arătat că suma de
40.000 Euro acordată cu titlu de daune morale este exagerată, iar daunele materiale în sumă de 5.500 lei nu au fost dovedite.
Deși a declarat recurs în cauză asigurătorul nu l-a motivat.
Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a prev. art.3856 alin.3 C.p.p., Curteaconstată că acestea sunt fondate urmând a fi admise pentruurmătoarele considerente:
Prin sentința penală atacată s-a dispus condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.2 și 4 C.p. la o pedeapsă de 6 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat.
În sarcina inculpatului s-a reținut că în data de 21 ian. 2009 în timp ce conducerea autoturismul marca Kia pe DN 1F a provocat un accident rutier datorită nerespectării disp.art.41 alin.1 din OUG 1. , art.77 alin.2 și art.123 lit.f din HG 1391/2006 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG 1.,în urma căreia partea vătămată N. M. A. a suferit vătămări ce au necesitat în vederea vindecării un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale, i-au pus în primejdie viața și i-au cauzat infirmitate.
Din probele administrate în cauză pe parcursul procesului penal care se află în al doilea ciclu procesual a reieșit fără tăgadă vinovăția inculpatului și culpa sa exclusivă în producerea accidentului. Starea de fapt nefiind contestată de către inculpat, instanța nu va mai reveni asupra ei însușindu-și în totalitate aserțiunile instanței de fond cu privire la acest aspect.
Constatăm că în mod corect faptei i-a fost dată încadrarea juridică de la art.184 alin.2 și 4 Cp și că pedeapsa a fost just individualizată având în vedere gravitatea concretă a faptei comise, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a codului penal, urmările produse, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului precum și atitudinea pe care acesta a avut-o pe parcursul procesului penal.
Apreciem că o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia este de natură a asigura scopul prevăzut de legea penală, respectiv de a-l reeduca pe inculpat și de a preveni comiterea de noi infracțiuni. O pedeapsă într-un cuantum mai redus ar fi lipsită de eficiență lăsând impresia inculpatului că fapta sa are o gravitate redusă și că un posibil comportament similar nu va fi foarte aspru sancționat.
Este real că suntem în prezența unei infracțiuni comise din culpă, însă producerea accidentului s-a datorat și nerespect6ării dispozițiilor legale care reglementează circulația pe drumurile publice, dispoziții pe care inculpatul trebuia să le cunoască și să le respecte în calitatea sa de conducător auto.
De aceea motivul de casare a sentinței atacate cu privire la reducerea pedepsei este apreciat de instanța de recurs ca fiind neîntemeiat.
Sub aspectul laturii civile, Curtea constată că partea vătămată constituită parte civilă M. M. A. a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 5.806,95 lei reprezentând costul alimentației suplimentare în perioada spitalizării și în perioada de convalescență precum și contravaloarea transporturilor făcute de aparținători în perioada de internare; 38.600 lei reprezentând plata a două persoane angajate să lucreze în locul său la ferma de bovine, 17.136 lei valoarea unui credit contractat pe numele soției părții vătămate și 80.000 euro daune morale.
I. de fond a acordat corect suma de 5.500 lei cu titlu de daune materiale deoarece doar această sumă a fost dovedită de către partea vătămată constituită parte civilă în procesul penal, pentru considerentele expuse pe larg și însușite în totalitate de către instanța de apel.
I. de recurs constată însă că suma acordată cu titlu de daune morale părții civile este mult prea mare și este în contradicție cu practica curentă și constantă a Curții de A. și a instanțelor din raza teritorială a acesteia. Deși nu există criterii foarte clare stabilite pentru a se fixa cuantumul daunelor morale, instanța de recurs are în vedere gravitatea atingerii aduse sănătății părții civile, perioada de care aceasta a avut nevoie pentru a reveni măcar parțial la starea fizică dinainte de producerea accidentului, împrejurarea că aceasta este o persoană tânără care pe lângă suferințele fizice inerente unor intervenții chirurgicale a suferit și un prejudiciu moral constând în aceea că nu a mai putut desfășura o activitate socială de natură celei pe care desfășura anterior producerii faptului ilicit.
În plus, instanța de recurs are în vedere la stabilirea cuantumului daunelor morale și posibilitățile financiare ale inculpatului, dar și nivelul de trai al părții vătămate anterior producerii accidentului. Dacă nu s-ar analiza și aceste aspecte s-ar ajunge la o îmbogățire fără justă cauză a părților vătămate.
Pentru toate aceste motive instanța va admite recursurile declarate de către inculpat și asigurător sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate și va dispune reducerea acestora de la 40.000 euro la 15.000 euro echivalent în lei la data plății conform dispozitivului.
Constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau de netemeinicie ale hotărârii atacate, Curtea va menține restul dispozițiilor acesteia.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
În baza art.38515 pct.2 lit. d C.p.p. admite recursurile declarate de către inculpatul S. N., domiciliat în Finta, sat G., str. Poștei nr.82 , jud. Dâmbovița și asiguratorul O. V. I. G. SA, cu sediul în B., Bld. Aviatorilor nr.28 sector 1, prin sucursala C. cu sediul în C. N., Calea Turzii nr.7, împotriva s.p.619/(...) a J. C. N. pe care o casează în parte, doar sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate, și rejudecând în aceste limite: Reduce cuantumul daunelor morale acordate părții civile N. M., domiciliat în Z. nr.251, jud. Sălaj, de la 40.000 Euro la 15.000 Euro -echivalent în lei la data plății. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Stabilește în favoarea Baroului C. plata sumei de 200 lei onorariu apărător din oficiu pentru av. Micu G., sumă ce se va avansa din FMJ. Cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezentul recurs rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 24 octombrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER ANA C. M. Ș., L. M. M. B. Red.MS Dact.SzM/3ex./(...)
| ← Decizia penală nr. 163/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 37/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
