Sentința penală nr. 37/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
SENTINȚA PENALĂ NR.37/2011
Ședința publică din 29 martie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H., judecător GREFIER : L. S.
D. N. A., S. T. C. reprezentat prin P. A. M.
S-a luat spre examinare cauza penală privind pe inculpații L. E., C. C. ȘI K. V. P., trimiși în judecată prin R. P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D. N. A., S. T. T. pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de influență, prev.de art.257 rap.la art.6 din L. 78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290 rap.la art.17 lit.c din L. 78/2000 (inc.L. E.); complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prev.de art.26 rap.la art.257 rap.la art.6 din L. 78/2000 (inc.K. V. P.) și complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prev.de art.26, rap.la art.257 rap.la art.6 din L.
78/2000 (inc.C. C.).
La apelul nominal făcut în cauză , lipsă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 martie
2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A:
Deliberând reține că prin R. P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. A. - S. T. T. emis în dosarul nr. 46/P/2006 din 19 octombrie 2006 s-a dispus: a) trimiterea în judecată a inculpaților:
- K. V. P., fiul lui P. și M., ns. la (...) în Ferendia com. Jamu Mare jud. T., dom. în T., str. N. nr. 6, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență prev. și ped. de art. 26 C. rap. la art. 257 C. și art. 6 din legea nr. 78/2000;
- C. C. , fiul lui C. și E., ns. la (...) în L., jud. T., dom. în L., str. T. nr. 5 jud. T., pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență prev. și ped. de art. 26 C. rap. la art. 257 C. și art. 6 din legea nr. 78/2000;
- L. E., fiica lui L. E. și E., ns. la (...) în L., dom. în L. str. T. nr. 5A jud. T., fără antecedente penale) pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. și ped. de art. 257 C. rap. la art. 6 din L. nr. 78/2000; b) punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei L. E. sub aspectul comiterii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 290 C. rap. la art. 17 lit. c din L. nr. 78/2000; c) neînceperea urmăririi penale față de numiții G. G. sub aspectul comiterii infracțiunii prev. și ped. de art. 6/1 din L. nr. 78/2000, Godea M. Sandu, I. V., Mancaș Ramiro V. sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită prev. și ped. de art. 254 al. 2 C. rap. la art. 7 al. 1 din L. nr. 78/2000, D. Dănuț sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la luare de mită prev. și ped. de art. 26 C. rap. la art. 254 al. 2 C. rap. la art. 7 al. 1 din L. nr. 78/2000, L. E. și K. V. P. sub aspectul comiterii infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 255 C. rap. la art. 7 al. 2 din L. nr. 78/2000.
S-a reținut, în esență, prin actul de sesizare că în data de (...) inculpata L. E., avocat în cadrul B.ui T., a pretins de la denunțătorul G. G. suma de 15.000 E., afirmând că prin influența avută asupra membrilor completului de judecată de la Curtea de A. T. investit cu judecarea recursului denunțătorului, îi poate determina sădispună o soluție favorabilă acestuia, respectiv să mențină soluția de achitare sau să-i aplice o amendă penală, primind de la denunțător, in scopul enuntat, sumele de 5000
E. și 7000 E. în zilele de (...) și (...).
Față de aceeași inculpată s-a mai reținut că a falsificat contractul de asistență juridică nr. 75/(...) în sensul inserării nereale a mențiunii „onorariu de succes 15000 euro"; în scopul ascunderii faptei de trafic de influență, urmată de încredințarea acestuia către apărătorul ales al inculpatei spre a fi depus în dosarul în care s-a soluționat propunerea de arestare preventivă a susnumitei.
În sarcina inculpaților K. V. P. și C. C. s-a reținut că aceștia, cunoscând faptul că inculpata L. E. a pretins o sumă de bani de la denunțător în scopul obținerii unei soluții favorabile acestuia prin pretinsa influență avută asupra membrilor completului de judecată, i-au acordat ajutor în vederea preluării și ascunderii banilor astfel obținuți, respectiv: inculpatul K. V. P. a promis că va tăinui banii, iar apoi a primit prin intermediul inculpatului C. C. sau direct de la inculpata L. E. suma totală de 13500 E. pentru ca banii să nu se afle asupra inculpatei și a efectuat activități de supraveghere a zonei unde inculpata urma să se întâlnească cu denunțătorul; inculpatul C. C. a efectuat acte de supraveghere a zonei domiciliului inculpatei în data de (...), în timp ce denunțătorul se afla la locuința acesteia, iar în data de 0(...) a însoțit-o pe inculpată la T. și, după ce a preluat din mașina inculpatei suma de 5000 euro remisă de denunțător acesteia, a predat-o inculpatului K. V.
Prin încheierea nr. 5688/(...) a ICCJ (vol. I, f. 214-243 dos.u.p.) s-a admis cererea formulată de DNA - S. teritorial T. și s-a dispus în temeiul art. 61/1 al. 3 C. desemnarea T.ui Bistrița Năsăud ca instanță care să fie sesizată în vederea judecării cauzei.
Ulterior, urmare a modificărilor art. 27/1 pct. 1 lit. b C. prin L. nr. 79/(...), prin sentința penală nr. 85/F/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) a T.ui Bistrița Năsăud s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de apel C. (f. 111-112 din dosarul menționat).
În cursul urmăririi penale inculpații au uzat de dreptul la tăcere.
Audiați de către instanță în procedura luării măsurii aretului preventiv, dar și în cursul soluționării fondului cauzei, inculpații au negat comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor.
A., inculpata L. E. a negat că ar fi pretins de la denunțător suma de 15.000 euro pentru a obține o soluție favorabilă ca urmare a influenței avute asupra membrilor completului de judecată. Inculpata a susținut că a fost contactată de către denunțător să îi asigure asistență juridică într-o cauză penală aflată în recurs la Curtea de A. T. și a stabilit cu acesta, inițial, un onorariu de 100 E. pentru prezentarea la un termen de judecată și deplasarea în T., că apoi au decis asupra unui onorariu de succes de
15.000 E. în legătură cu care l-a asigurat că dacă soluția vizată nu va fi cea dorită de denunțător îi va returna onorariul, că a fost de acord cu plata acestei sume în rate pentru că intenționa să achiziționeze un apartament fiicei sale, că în data de (...) a împrumutat de la inculpatul K. V. P. suma de 10.000 euro pentru plata avansului la acest apartament și că ea personal i-a remis inculpatului această sumă la datatele de (...) și (...), precum și suma de 1500 euro pentru preschimbare în monedă națională.
Referitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată inculpata L. E. a afirmat că mențiunea referitoare la onorariul de succes a făcu-o în data de 0(...), contractul fiind întocmit în două exemplare din care unul a fost remis denunțătorului, iar exemplarul rămas asupra sa a fost dat apărătorului de către tatăl său cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă (vol III, f.161-166 dos.fond).
Inculpatul K. V. P. a susținut că, în baza relațiilor de prietenie și colaborare profesională îndelungate, i-a împrumutat inculpatei L. E. suma de 10.000 euro în vederea achiziționării unui apartament fiicei sale, că au stabilit un termen de rambursare foarte scurt, că suma i-a fost returnată în două tranșe de către inculpată și că această i-a mai dat și 1500 euro pentru preschimbare în lei, că inculpatul C. C. a venit la biroul său în data de 0(...) și i-a remis o serie de acte necesare activității sale specifice de lichidator judiciar. Inculpatul K. V. P. a negat că ar fi desfășurat activitățide supraveghere arătând că a verificat prezența mașinii nu numere genoveze lângă localul Horts la cererea inculpatei care era oprită pe traseu unde servea masa și nu știa dacă trebuie să se grăbească, iar legat de mașina de culoare albastră a susținut că știa că inculpata dorea să cumpere fiicei sale o mașină, sens în care i-a recomandat dealeri de la firma O. și a presupus că persoanele aflate în parcare și îmbrăcate cu salopete de culoare albastră sunt reprezentanți ai acestei firme. S. a confirmat că în data de (...) i-a comunicat inculpatei L. o serie de soluții pronunțate în dosare comerciale, însă a negat că i-ar fi comunicat vreodată soluții în materie penală (vol. III, f. 169-171 dos.fond).
Inculpatul C. C. a declarat că este nepotul inculpatei L. E. și locuiește împreună cu aceasta în aceeași curte, că în data de (...) a observat în zona casei o mașină marca Dacia de culoare albă în care se afla o persoană care se uita insistent spre locuința inculpatei, că acest fapt l-a alarmat știind că inculpata este singură acasă și tocmai primise vizita unor persoane necunoscute, ceea ce a l-a determinat să o atenționeze. A mai arătat că în data de 0(...) s-a deplasat la T. împreună cu inculpata L. E. pentru a cumpăra un buchet de flori prietenei sale, că a văzut când denunțătorul a pus pe cotiera mașinii o pungă de culoare portocalie a cărui conținut nu l-a cunoscut, că la solicitarea inculpatei a remis inculpatului K. V. P. și în prezența martorului L. I. o serie de acte puse într-o pungă de culoare albastră (vol. III, f. 167-
168 dos.fond).
Inculpații au ridicat mai multe excepții, formulate oral atât oral, cât și în scris prin concluziile depuse după dezbaterea fondului cauzei, urmând a fi expuse și tratate punctual în cuprinsul considerentelor prezentei sentințe.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: denunțul și declarațiile denunțătorului G. G., declarațiile martorei P. O., acte procesuale referitoare la judecarea denunțătorului la J. R., copia deciziei penale nr.
971/R/(...) a Curții de A. T. privind pe denunțător, procese verbale de percheziție domiciliară, procese verbale de confruntare a seriilor bancnotelor, declarații de martori (vol. I f. 1-32, 38-47, 84, 106, 110,120,165,166,187-191,281-288, 150-155,171-173,
247-271 dos.u.p.), procese verbale de redare a convorbirilor efectuate în mediul ambiental de către denunțător și inculpata L. E., procese verbale de redare a convorbirilor telefonice inculpaților, planșe fotografice privind principalele momente ale întâlnirii inculpaților L. E. și C. C. cu denunțătorul (vol. II f. 2-12, 13-58,60-72, 79,87,
73-78, 119-128 dos.u.p.).
În cursul judecății au fost audiați denunțătorul G. G. (vol.Iv f. 40-44), inculpații L. E., K. V. P. și C. C. (vol. 3, f. 161-171), martorii B. G., L. I., D. R., K. D., L. V., V. A., P. O. D., M. R. S. (vol. III, f. 207-210, 269-274, 537-542), P. A., V. I., Boboașa M. (vol. IV, f. 103, 226, 313), s-a depus copia antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între martora P. O. D. și numita L. C. A. (vol. III, f. 173 ), copia chitanței anulate nr.
5224253 din 0(...) emisă de C. de A. L. pentru suma de 5000 E. (vol.I, f. 252) și a fost vizionată înregistrarea video a întâlnirii inculpatei L. E. cu denunțătorul din data de (...).
Procedând la soluționarea cauzei pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Cu p rivire la e xce p țiile fo rmu lat e d e că tre in cu lpați: a) nelegala sesizare a instanței invocată de inculpatul K. V. P. cu motivarea că nu i s-a prezentat în totalitate materialul de urmărire penală și nu s-a reluat această procedură după efectuarea altor acte de urmărire penală.
Curtea observă că încălcarea prevederilor art. 253 C. proc. pen. referitoare la prezentarea materialului de urmărire penală sau prezentarea din nou a materialului de urmărire penală, în cazul în care s-au efectuat noi acte de cercetare penală, este prevăzută sub sancțiunea nulității relative și, ca atare, poate fi invocată în condițiile art. 197 alin. (4) din același cod, în cursul efectuării actului când partea este prezentăsau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului.
Or, este de observat că inculpatul K. nu a invocat o atare excepție până la termenul din (...) când, procedura fiind completă, s-a dat citire actului de sesizare a instanței (f. 279 dos. nr. (...) a T.ui Bistrița Năsăud) astfel că nulitatea invocată a fost acoperită prin întocmirea actului procedural arătată. b) lipsa unui proces verbal de finalizare a actelor premergătoare, motivând că în absența unui asemenea act instanța nu poate, în mod legal, să considere înregistrările audio-video din data de 0(...) ca și mijloace de probă în procesul penal deoarece art.224 C. impune obligativitatea încheierii unui proces verbal de finalizare a actelor premergătoare. Singura posibilitate de valorificare a activităților desfășurate în etapa actelor premergătoare este consemnarea acestora în cuprinsul procesului verbal de finalizare.
Critica este nefondată deoarece în conținutul rezoluției și ordonanțelor de începere a urmăririi penale dispusă față de inculpați (f. 84-85, 126-127 vol.I dos.u.p.) se face trimitere la actele premergătoare efectuate în cauză și că acestea justifică soluția adoptată. De observat este faptul că textul art. 224 al. 3 C. nu impune enumerarea exhaustivă a actelor premergătoare întocmite, ci doar că procesul verbal are caracter constatator al efectuării actelor premergătoare și că poate constitui mijloc de probă. c) nulitatea interceptărilor și înregistrărilor deoarece s-au realizat cu încălcarea dispozițiilor art. 91/1 C. cu motivarea că nu au fost efectuate de către procuror sau de către organul de cercetare penală delegat de către procuror, că încheierile de autorizare a interceptărilor au fost date în camera de consiliu, fără cale de atac și fără a se întocmi minute ale acestora.
Curtea observă că nu s-a probat faptul că interceptările și înregistrările nu au fost efectuate personal de către procurorul care a și efectuat urmărirea penală, iar în vederea întocmirii proceselor verbale de transcriere a fost desemnat un ofițer de poliție judiciară potrivit Rezoluțiilor din 1(...) și (...) (f. 1, 88 vol.II u.p.) respectându-se cerința art.91/3 C.
Pe de altă parte, nicio o normă nu interzice, în procedura prevăzută de art. 91 și urm. C., pentru asigurarea suportului tehnic, a se apela la concursul altor instituții publice recunoscute potrivit legii, evident cu respectarea cerinței de confidențialitate, atâta timp cât pentru alte acte (de ex.,constatarile tehnico-stiintifice si expertize) se poate apela și la alti specialisti sau experti din institutii publice sau private romane sau straine, organizate potrivit legii, precum si la specialisti sau experti individuali autorizati sau recunoscuti, potrivit legii (art. 11 al. 4 din OUG nr. 43/2002).
Referitor la încheierile de autorizare a interceptărilor, emiterea acestora nu este supusă regulilor referitoare la judecată prevăzute în Titlul II din Codul de procedură penală (dovadă fiind caracterul necontradictoriu al soluționării și faptul că nu se pronunță în ședință publică), astfel că nu au natura unor hotărâri judecătorești astfel cum stabilește art. 311 C., respectiv prin care să se soluționeze cauza sau prin care instanța se dezinvestește. Așa fiind, nu există obligația întocmirii unei minute, iar în lipsa unei dispoziții legale, judecătorul care a emis o dat atare încheiere nu poate acorda cale de atac. T., scopul emiterii impune lipsa publicității, părților oferindu-li-se garanții ulterioare adecvate în dispozițiile art. 91/2 C. d) nulitatea înterceptării și înregistrării convorbirilor dintre avocat și client deoarece anterior datei de 0(...) convorbirile dintre avocat și client nu puteau fi interceptate sau autorizate și nu puteau fi folosite ca mijloc de probă.
Critica este lipsită de fundament juridic. T. art. 91/3 al. 7 C., în reglementarea anterioară intrării în vigoare a OUG nr. 60/(...) statua că „înregistrarea convorbirilor dintre avocat și justițiabil nu poate fi folosită ca mijloc de probă";, neexistând vreo dispoziție care să interzică însă înregistrarea autorizată a acestor convorbiri. Prin OUG nr. 60/(...), dispoziția legală arătată, devenită art. 91/1 al. 6 C., este nuanțată în sensul că "înregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista in proces nu poate fi folosita ca mijloc de proba decat daca din cuprinsulacesteia rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea de catre avocat a unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. 1 si 2.
Prin urmare, noua reglemntare procedurală, fiind de imediată aplicare, a oferit posibilitatea valorificării unor înregistrări anterioare, efectuate în condițiile legii și care răspundeau cerințelor enunțate în noua dispoziție legală. e) inculpatul K. V. P. a invocat nulitatea unor acte de procedură pretins a fi fost întocmite cu nerespectarea cerințelor legale, respectiv: nu s-a soluționat cererea sa de recuzare a procurorului;nu i s-au comunicat ordonațele prin care i s-au respins cereri în probațiune și cererea de suspendare a urmăririi penale;
Curtea constată că aceste aspecte nu se circumscriu cazurilor prevăzute de art. 197 C. și nu pot face obiectul analizei instanței deoarece acestea puteau constitui temei pentru a uza de procedura prevăzută de art. 278 C.
S-a mai invocat în același sens că în procedura soluținării propunerii de arestare preventivă și a cererii de liberare sub control judiciar, procurorul de ședință a omis a informa instanțele asupra încuviințării unei expertize medico-legale și a primirii acestui act prin care se concluziona asupra necesitărții suspendării urmăririi penale, însă aceste aspecte puteau fi valorificate în instanță, la judecarea fondului ori în căile de atac aferente, neavând nicio relevanță asupra prezentei cauzei. f) nulitatea înregistrărilor audio față de lispa semnăturii electronice a înregistrărilor invocată exclusiv prin concluziile scrise de către inculpatul K. V. P.
Curtea consideră că, față de momentul când a fost formulată, excepția este tardivă, iar instanța nu are obligația repunerii cauzei pe rol deoarece concluziile scrise nu pot fi asimilate actelor noi depuse după dezbateri. Mai mult, susnumitul inculpat, pe durata întregii proceduri, nu a contestat conținutul proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, ci doar sensul dat acestora prin actul de sesizare.
Cu privire la fondul cauzei În cursul anului 2004 denunțătorul G. G. a fost cercetat împreună cu fratele său, G. I., de către P. de pe lângă J. R. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, fiind trimiși în judecată. Denunțătorul a fost condamnat de J. R. la o pedeapsă de
4 ani închisoare, însă în urma apelului declarat, denunțătorul fiind a fost achitat de T. C.-S. A. decizie a fost recurată atât de P. de pe lângă T. C.-S., cât și de denunțătorul G. I.
Fiindu-i recomandată de către avocatul avut la T. C.-S., denunțătorul a apelat la serviciile inculpatei L. E., avocat din Baroul Timiș . La începutul lunii iulie
2006 acesta a contactat-o pe inculpată la numărul de telefon primit de la persoana care i-a recomandat-o și s-au întâlnit în ziua următoare în fața Primăriei din L., ocazie cu care i-a relatat acesteia despre obiectul procesului. Inculpata i-a solicitat să-i aducă actele pe care le deținea referitoare la proces și au convenit să se întâlnească în ziua următoare la domiciliul ei din L.. În ziua următoare denunțătorul s-a prezentat la adresa indicată împreună cu concubina sa, martora P. O., i-a dat inculpatei și restul de acte, apoi au convenit asupra onorariului, potrivit denunțătorului și martorei P. O., de 500 € pentru care inculpata nu a eliberat chitanță (f. 35 -44 vol.IV dos.fond).
D. aceștia susțin că au înmânat această sumă de bani, inculpata recunoaște primirea doar a sumei de 100 euro, echivalentul la acea dată a sumei de 350 lei și reprezentând onorariu pentru prezentarea la primul termen de judecată și deplasarea acesteia la T. (f. 161 vol. III dos.fond). De altfel, pentru suma de 300 lei inculpata a prezentat instanței originalul chitanței din (...) având seria CMVCJ nr.6477640 având aplicată ștampila cu mențiunea „L. E., avocat, B. T., având următorul conținut: „am primit de la G. suma de 3. și în litere „trei sute lei"; reprezentând onorar avocat
Deoarece inculpata se afla în concediu de odihnă, i-a cerut denunțătorului ca la primul termen de judecată de la Curtea de A. T. să se prezinte doar concubina sa,care să solicite un nou termen pentru acest motiv. Denunțătorul și martora au procedat conform celor convenite, astfel că judecarea cauzei s -a amânat pentru data de (...).
Inculpata a arătat că în data de (...) l-a sunat pe denunțător deoarece se apropia termenul de judecată stabilit pentru (...) și l -a întrebat dacă înțelege să-i mai susțină cauza întrucât acesta nu a luat contact cu ea. T., inculpata confirmă că împreună cu denunțătorul au stabilit să se întâlnească în aceeași zi la jumătatea distanței dintre localitățile C. și R.
Atât denunțătorul, cât și inculpata confirmă că cei doi s -au întâlnit la locul stabilit, fără a mai fi de față și vreo altă persoană și că discuțiile s -au purtat în autoturismul inculpatei. D. denunțătorul afirmă că i nculpata i-a cerut să-și lase telefonul mobil în autoturismul lui, unde și-a lăsat și ea telefoanele mobile pretinzând că ar putea fi ascultate, acest fapt nu este confirmat și de către inculpată, dubiul asupra acestei afirmații a denunțătorului urmând a fi valorificat în favoarea inculpatei.
Denunțătorul a arătat că, în timp ce se afla în mașină cu inculpata, aceasta i-a pretins suma de 15.000 euro pentru a menține soluția de achitare prin influența avută asupra membrilor completului de judecată, afirmând că urma să dea acești bani celor care se ocupau de dosar, la completul de judecată și că, dacă nu remite acești bani, se va menține soluția de condamnare. În declarația dată în fața instanței, denunțătorul a afirmat că „. mi-a spus că cei 15.000 euro trebuie dați la completul de judecată, la procuror care participa la soluționarea dosarului meu"; (f. 41 vol. IV dos.fond).
În data de (...) la judecarea recursului s-au prezentat doar inculpata și martora P. O., care a auzit-o pe inculpată solicitând menținerea achitării.
In data de 0(...) denunțătorul a verificat în condica de recursuri penale soluția pronunțată, ocazie cu care a constatat că s-a dispus amânarea pronunțării soluției cu o săptămână, până în data de (...).
Denunțătorul și martora P. O. au arătat că deoarece nu au dat banii solicitați de inculpată, că fosta avocată le-a spus că nu este posibilă o sentință de achitare pentru infracțiunea de ultraj, iar prietenii i-au avertizat asupra unei posibile înșelătorii, soluția de amânare a pronunțării le-a format convingerea că inculpata a negociat, într-adevăr, cu judecătorii soluția și că denunțătorul va fi condamnat dacă nu va plăti suma pretinsă. Pentru aceste considerente denunțătorul a decis să sesizeze D. N. A..
D. inculpata a afirmat că suma de 15.000 euro a fost solicitată cu titlu de onorariu de succes în legătură cu care l-a asigurat pe denunțător că dacă soluția vizată nu va fi cea dorită de denunțător îi va returna onorariul, Curtea reține că această afirmație este nesinceră fiind infirmată de declarația denunțătorului și a martorei P. O. T., din dialogurile purtate între denunțătorul G. G., martora P. O. și inculpata L. E. înregistrate potrivit autorizațiilor date de judecător, rezultă cu certitudine elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență comisă de către inculpata L. E. în data de (...).
A., denunțătorul a arătat constant că inculpata i-a solicitat suma de 15.000 euro pentru ca să o remită judecătorilor în vederea obținerii unei soluții prin care să se mențină decizia pronunțată în apel sau o soluție constând în amendă, susținerea denunțătorului fiind confirmată de martora P. O. în prezența căreia s-au purtat discuțiile ulterioare legat de predarea banilor și scopul acestei acțiuni.
La fel, din procesul verbal de redare a convorbirilor efectuate în mediul ambiental din data de 0(...) la locuința inculpatei L. E., convorbiri interceptate și înregistrate în baza autorizației nr. 232/0(...) emisă de Tribunalul Timiș, aceasta le dă asigurări celor doi că situația le este favorabilă dat fiind că au primit o amânare de pronunțare (e spre bine! O., deci faptul că ați mai primit o săptămână de grație . . . c a să puteți...";), iar când denunțătorul îi dă asigurări va aduce o parte din bani („ cu 13000 sâmbătă";), inculpata insistă să aducă o macar o parte din bani potrivit înțelegerii („auziți, dar veniți măcar să, să pot să mă duc. Deci trebuie să înțelegeți, pentru că ei trebuie să, să, săăă..., na!";) - f. 2 vol.III dos.u.p.
La fel, în convorbirea din (...), înregistrată potrivit autorizației nr. 232/0(...) a T.ui T., când martora P. O. își exprima temerea că de „. dau suma asta, deci, dacă el, plătim 15.000 de euro, bani..., totuși denunțătorul ar putea fi încarcerat („mi-e,mi-e că el pică la închisoare";), inculpata le dă asigurări: „eu deci... (neinteligibil) dacă m-ați cunoaște, eu... dacă nu sunt sigură nu mă bag..."; și „eu am spus un lucru... Dacă credeți că-i ok, îi ok";, „. vreți să înțelegeți ce am spus"; (f. 6 vol.III dos.u.p.).
În cursul aceleași discuții, denunțătorul și martora arată că nu au banii, afirmând că „. dimineața dacă ar fi aș face 13500";, inculpata arată că nu poate să meargă la prima oră pentru că are procese și că „cine vine aici ca să rezolvăm problema, credeți că vine cineva….Nu!Nu…";. De asemenea, când denunțătorul afirmă că dacă nu va veni persoana din Germania care i-a promis că îi va da banii, va apela la cămătari, inculpata afirmă că „. de la ăla, cât este, dă-l dracului, nu vreți să înțelegeți că ceva tră" să să vadă"; și „. de la acela cât are și restul vi-l dă după aia";.
Inculpata a motivat cerința deoarece se impune a-și onora măcar parțial promisiunea, afirmând că „. trebuie să, să vadă...Și atunci să vedem dacă pot luni dimineață (neinteligibil) să vadă (neinteligibil) mână...(neinteligibil) ceva, nu vreți să pricepeți..."; și că „altfel e când eu tot zic ajung mâine, mâine nu...(neinteligibil) păi, zice, ce dracu" faci cu mine aicea?"; în același sens este și afirmația „., deci, am promis ceva. Ei au promis ceva, da" și noi am promis ceva. De aia spun, faceți cumva să se vadă..." și „io am promis ceva. Deci, io am promis ceva. Io sâmbătă la șase, am spus că sunt acolo. Și asta am zis (neinteligibil) da? Deci, v-aș ruga sâmbătă la cinci. M.(f. 9 vol. III dos.u.p.).
În continuare, inculpata insistă a i se aduce cât mai mult din suma pretinsă pentru că, în caz contrar demersul va eșua („da" până sâmbătă la
cinci să fie car, cât e. Cât,cât mă, cât mai mult. Cât mai mult, altfel, (neinteligibil) deci, credeți-mă n-o să meargă, unțați și de aia ne o să spună am renunțat și cu asta, basta";) și „că mă duc cu mâna în fund, ce spun?
Domne" mai așteaptă?, invocând pretinse reproșuri cu privire la amânarea predării banilor („si așa, și așa deja, de ieri, alaltăieri o fost discuții că ce-i cu, cu păsuiala asta?";).
În final, când denunțătorul afirmă că poate aduce sâmbătă seara doar „cinci mii"; și că restul de bani îi va aduce luni dimineața, inculpata arată că „auziți ...Eu
atunci îmi, atunci mai pot să negociez un pic...".(f. 10 vol.III dos.u.p.).
Împrejurarea că banii vizau o soluție a instanței rezultă din afirmațiile inculpatei făcute în aceeași împrejurare și care lasă să se înțeleagă că sentința ar fi fost condiționată de predarea banilor :";o să se scrie în momentul în care, ok, o să se
scrie, dar asta e. Numai că ei intră în sală, și asta este chestia, dacă intră în sală, atunci…la rând"; și „nimeni nu scrie în registru acela de dimineață. Toți scriu la prânz. R. se găsesc la loc acolo și la prânz vin și-l iau, atunci scriu. Dar, dacă găsim, v-am spus modalitatea, nu știu cât de repede….v-am spus eu nu pot să ajung la prima oră, pentru că dacă ajungeam la prima oră, nu era nicio problemă";.
În același sens, a justificării faptului că banii ar fi trebuit dați înainte de a se scrie soluția în condica de ședință, inculpata afirmă că „. asta este, de aia eu trebuie să ajung înainte, trebuie să ajung și să văd și atunci…să văd sau poate ajung sâmbătă la prima oră, acesta, duminică"; și „. aia, poate, nu știu,….nu știu, nu știu cum fac, Asta după ce vorbesc, atunci pot să spun";, iar când martora afirmă
„. ce îi dați suma aia";, inculpata răspunde „. ce…";(f. 11 vol.III u.p.).
Faptul că ziua de luni este cea a pronunțării deciziei în cauza în care era judecat denunțătorul rezultă din conținutul înregistrărilor ambientale din data de (...) purtate de inculpată, denunțător și martora P. O. (f. 83-108 vol.III dos.u.p.) din cuprinsul cărora rezultă că la data arătată cei trei așteptau pronunțarea deciziei, inculpata arătând că îi va apela pe cei doi când soluția este scrisă în condică („când e aici condica, ca s-a vedeți! Să nu ziceți că nu scrie";, „primesc apel când ajunge condica napoi";). T., inculpata le-a dat asigurări celor doi în momentul în care timpul de așteptare s-a prelungit și își manifestau îngrijorarea („inclusiv astăzi s-a confirmat că să stăm liniștiți, că este în regulă";).
Împrejurarea că inculpata a pretins că poate obține o soluție favorabilă denunțătorului rezultă și din cuprinsul afirmațiilor făcute tot în ziua de (...). A., când denunțătorul întreabă dacă „cu frate-meu tot așa a rămas? Cum a dat…a… R.!";, inculpata răspunde „deci aia nu mai era resortul meu";, „și nu ne-am mai băgat acolo";, „acolo nu ne-am mai băgat că…asta este!O., la ăia opt ani care-i are…asta e un mezelic deja!"; (f. 98 vol.III u.p.). La fel, când denunțătorul își exprimă temerea cu privire la soluție dat fiind concluziile formulate de reprezentatul parchetului, inculpata îl asigură că va primi o amendă: „de ce credeți că primiți amendă? Tocmai ca să închidă gura parchetului. Că altfel rămânea tot așa și…";,
„dar ca să închidă gura parchetului primiți o amendă"; și că „nu aia hotărăște, dar dacă, nu ai alte chestii, trebuia făcută așa. Că altfel nu era în vorbă nici termenu, dar nu aveau cum că era prea vehementa și trebuia…v-am spus, să-i închidă gura cât de cât";.
Faptul că banii au fost solicitați de inculpată pentru obținerea soluției favorabile rezultă și din afirmația acesteia, făcută în aceeași împrejurare, când denunțătorul arată că se aștepta la o sumă mai mică, aceasta îi răspunde că "niciodată!Niciodată…deci sunt…deci sumele de..de la Curtea îs peste 10 tot timpu"; și "sumele de la Curte nu….peste zece și vreau să vă spun că este bine
așa fiindcă a dat o soluție cu dechis și plus că….de curând s-a mai modificat de nu știu câte ori legea și ați văzut că s-a mai…ăla și…";
În final, nu poate fi omis faptul că inculpata, pentru a ascunde caracterul illicit al pretinderii sumei de 15000 euro a menționat în data de (...), în contractul de asistență juridică nr. 75/(...), că această sumă reprezintă onorariu de succes (vol. I f. 295), deși știa că în materie penală această formă de onorariu nu este permisă.
A., potrivit art. 134 din Statutul profesiei de avocat din 25 septembrie 2004 publicat în MO nr. 43/(...) în cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei.
Potrivit înțelegerii avute, denunțătorul a predat inculpatei o primă tranșă de
5000 euro în data de (...), în mașina susnumitei, iar a doua tranșă de 7000 euro în data de (...), pe holurile J. L., sumă pe care denunțătorul a introdus-o între coperțile unui dosar aflat asupra inculpatei ( filele 79-84 ).
Instanța nu poate valorifica integral conținutul proceselor verbale de redare interceptărilor din data de 0(...) deoarece, în urma vizionării CD-ului cuprinzând aceste înregistrări, s-a constat că dialogurile nu se disting, iar imaginile și sunetul sunt neclare, urmând a avea în vedere doar aspectele reținute în procesul verbal întocmit în urma vizionării.
ÎN DREPT, fapta inculpatei L. E., care în data de (...)6 a pretins suma de
15.000 euro de la denunțătorul G. G., afirmând că are influență asupra membrilor completului de judecată de la Curtea de A. T. investit cu soluționarea recursului, pentru a-i determina să dispună o soluție favorabilă denunțătorului, întrunește elementele constitutive al infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 Cp rap. la art. 6 din L.
78/2000.
In cauză sunt incidente dispozițiile Legii nr. 78/2000 prin art. 1 din lege, întrucât persoanele de influența cărora s-a prevalat inculpata sunt funcționari publici în sensul legii penale.
Potrivit art. 257 C. constituie infracțiunea de trafic de influență " primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșite de către o persoană care are influență asupra unui funcționar pentru a-1 determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale".
Chiar dacă inculpata s-a apărat afirmând că nu îi cunoștea pe judecătorii care au soluționat cauza denunțătorului și, astfel, nu poate fi reținută în sarcina sa infracțiunea de trafic de influență, Curtea reține că practica judiciară a statuat că pentru existența infracțiunii prev. de art. 257 Cp nu este necesar ca influența de care s-a prevalat făptuitorul să fie reală, fiind suficient doar ca acesta să lase să se creadă că are influență, chiar dacă aceasta nu există în realitate.
Pe de altă parte, infracțiunea de trafic de influență este o infracțiune cu conținuturi alternative, fiind suficientă realizarea uneia din modalitățile de prevăzute de textul de incriminare pentru ca infracțiunea să se considere a fi consumată. În speță, infracțiunea fiind comisă în modalitatea pretinderii, face ca activitatea ulterioară acestui moment, de primire a folosului necuvenit, să întregească elementul material al infracțiunii, constituind astfel o unitate infracțională naturală.
Vinovăția inculpatei fiind dovedită, Curtea urmează a aplica acesteia o sancțiune penală la individualizarea căreia va avea în vedere gradul concret sporit de pericol social al faptei comise rezultând din atingerea gravă adusă atât relațiilor sociale care vizează înfăptuirea actului de justiție în condiții de corectitudine și legalitate, cât și probității morale și profesionale nu numai a magistraților care au soluționat cauza denunțătorului, ci a întregului corp de magistrați ai respectivei instanțe deoarece, prin afirmațiile sale, a lăsat să se creadă că toți judecătorii ar putea să dea soluții favorabile celor care sunt dispuși să plătească diferite sume de bani. T., nu poate fi omisă împrejurarea că la comiterea faptei inculpata s -a folosit de propria profesie, aceea de avocat.
De asemenea, se vor avea în vedere limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, dar și persoana inculpatei care nu este cunoscută cu antecedente penale, are referințe pozitive de la Baroul Timiș și s-a prezentat la toate termenele de judecată.
Raportat la elementele de individualizare arătate Curtea consideră că o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c teza II, C., respectiv a dreptului de a exercita profesia de avocat, este o sancțiune justă și proporțională.
Cu privire la individualizarea executării acestei sancțiuni, Curtea va dispune modalitatea privativă de libertate cu motivarea că numai prin executare în detenție a pedepsei se asigură atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.
Potrivit art. 71 C., de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea pedepsei inculpata va fi lipsită de drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b și lit. c C.
În privința pedepselor accesorii și a celei complementare aplicate, curtea observă că într-o societate democratică, dreptul la muncă și dreptul la alegeri libere sunt valori fundamentale, însă limitarea acestora se impune deoarece în cauză inculpata a comis o infracțiune a cărei gravitate relevă că susnumita nu a avut capacitatea de a aprecia asupra acestor valori fundamentale, cum sunt probitatea profesională și corectitudinea actului de justiție.
Prin urmare este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale și a dreptului la exercitarea profesiei de avocat de către instanță.
Prin aplicarea în acest mod a pedepsei accesorii s-a respectat un procedeu rezonabil care este și în acord cu decizia CEDO din cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de N., care impune ca aplicarea pedepsei accesorii să fie realizată numai în baza hotărârii definitive a instanței, după examinarea împrejurării dacă interdicția respectă principiul proporționalității.
În temeiul art. 88 C. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestului preventiv începând cu (...) și până la data de (...). Referitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. prev. de art. 290 Cp rap. la art. 17 lit. c din L. 78/2000, constând în falsificarea contractului de asistență juridică nr. 75/(...) prin adăugarea mențiunii referitoare la onorariu de succes a sumei de 15.000 euro, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 290 C. infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură presupune falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288
Cp, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice.
Pentru realizarea elementului material al infracțiunii este necesar ca înscrisul falsificat să fie folosit de însuși autorul falsului sau să fie încredințat de acesta altei persoane spre folosire.
În cauză nu s-a probat că inculpata ar fi folosit înscrisul falsificat și nici ca s-a prevalat de conținutul acestuia în nicio o împrejurare. T., încredințarea acestui act avocatului inculpatei și folosirea în instanță, la data soluționării propunerii de arestare preventivă, nu a fost consecința acțiunii susnumitei.
A., martorul M. R. S., avocatul inculpatei la data soluționării propunerii de arestare preventivă a arătat în instanță că înscrisul i-a fost încredințat de către tatăl inculpatei și l-a prezentat personal instanței în apărare, decizia fiind luată în urma consultării cu celălalt avocat al inculpatei, dl. A. (f. 541-542 vol.III dos.fond).
Așa fiind, constatând neîndeplinită cerința unui element al laturii obiective a acestei infracțiuni, în baza art. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C. rap. la art. 10 lit. d C. se va dispune achitarea inculpatei L. E. pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 290 C. rap. la art. 17 lit. c din legea nr. 78/2000.
Potrivit art. 357 al. 2 lit. f C. se va dispune anularea din contractul de asistență juridică nr. 75/(...) a mențiunii privind suma de 15.000 euro ca onorariu de succes (vol. I f. 295).
Cu privire la inculpații K. V. P. și C. C., Curtea constată următoarele:
La pronunțarea unei condamnări instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure și certe. Atunci când probele în acuzare nu au caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, se impune a da eficiență principiului „in dubio pro reo"; care constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 C., se regăsește în materialul probațiunii.
Înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze în hotărârile pe care le pronunță pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății). Numai așa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă este fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor
Coroborând probele administrate în cursul urmăririi penale cu cele administrate nemijlocit în cursul judecății, Curtea reține că în cauză nu există probe indubitabile din care să rezulte comiterea de către inculpații menționați a faptelor descrise în sarcina lor în actul de sesizare a instanței în sarcina inculpatului.
Potrivit art. 26 C., complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârșirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.
Intenția complicelui constă în voința sa de a săvârși acte materiale caracteristice complicității, știind că ajută sau înlesnește săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. De asemenea, complicele cunoaște activitatea autorului și prevede rezultatul ei socialmente periculos, are conștiința că prin activitatea sa contribuie la săvârșirea de către autor a faptei prevăzute de legea penală - implicit și la producerea rezultatului - și voiește să desfășoare acea activitate.
Niciuna din probele cauzei nu dovedește, însă, că inculpații C. C. și K. V. P. au cunoscut că inculpata L. E. a pretins denunțătorului bani pentru a-i obține o soluție favorabilă în schimbul pretinsei influențe avute asupra judecătorilor cauzei denunțătorului. De asemenea, nu există nicio probă care să ateste că inculpatul K. V. P. a cunoscut proveniența ilicită a sumei de bani primită de la inculpată și ridicată ulterior de către organele de urmărire penală, după cum nu există probe potrivit cărora acest inculpat i-a promis inculpatei că va tăinui banii proveniți din comiterea infracțiunii și că ar fi existat vreo înțelegere în acest scop între inculpații L. și K.
În actul de sesizare se reține, ca și acte de complicitate, că inculpatul K. V. P. a efectuat activități de supraveghere a zonei în care urma inculpata L. să se întâlnească cu denunțătorul, precum și din apropierea sediului firmei sale și că i-a comunicat inc. L. că ar fi fost sunat de o persoană care i-ar fi transmis că " minuta a fost scrisă", că " situația e clară" că " persoana e foarte liniștită" și că " totul decurge conform înțelegerii", aspecte care relevă faptul că inc. K. V. P. a avut o înțelegere prealabilă cu inc. L. cu privire la pretinderea și remiterea sumelor de bani care constituie obiect al infracțiunii.
Inculpatul K. V. P. nu a negat că în data de 0(...) inculpata i-a cerut să vadă dacă în parcarea restaurantului HORSE s-ar afla parcat un autoturism mai vechi, cu numere genoveze, fapt care s-a și realizat și probat cu procesul verbal de transcriere a convorbirilor telefonice( voi II, fila 44-52), însă nicio altă probă nu atestă faptul că inculpatul menționat ar fi cunoscut cui aparține autoturismul sau cine se află în acea mașină ori scopul pentru care inculpata urma să se întâlnească cu ocupanții acesteia.
S-a afirmat în actul de sesizare că după ce a verificat zona, la ora 17,31 K. V. P. a sunat-o pe inculpată și i-a comunicat, folosind un limbaj disimulat, că în apropierea biroului său este o mașină suspectă, un O. de culoare albastră și că inculpatul K. cunoștea faptul că în seara de (...), în timpul cât denunțătorul s-a aflat la domiciliul inculpatei, în apropierea locuinței acesteia a fost observat un autoturism suspect și dorea să verifice, cu această ocazie dacă autoturismul care i se părea lui suspect nu era același cu cel remarcat de inc. C.
În cauză nu s-a probat însă discuția la care s-a făcut referire ar fi avut un conținut ascuns, după cum nu s-a probat că inculpatul K. a cunoscut despre întâlnirea inculpatei cu denunțătorul în data de (...) sau despre existența acelei mașini albe, afirmațiile din actul de sesizare constituind simple prezumții, fără valoare probantă.
Nu se confirmă afirmația din actul de sesizare potrivit căreia inculpatul K. V. P. i- ar fi atras atenția inculpatei asupra faptului că suspectează că în autoturismul marca O. parcat în zona biroului său se afla un polițist, în conținutul redat al convorbirilor purtate de cei doi neregăsindu-se o atare afirmație; faptul că inculpatul K. vorbește despre uniformă albastră, în lipsa altor probe sau elemente nu poate conduce automat la concluzia că sensul termenilor folosiți ar fi altul decât cel indicat de inculpat in declarația sa, respectiv uniforma angajaților firmei O.
De asemenea, în cauză nu s-a probat că minuta la care se face referire în dialogul invocat ar fi cea privind pe denunțător, cu atât mai mult cu cât între inculpații K. și L. exista o colaborare îndelungată în materia litigiilor comerciale, iar la data respectivă inculpata a afirmat că a mai avut și alte cauze. La fel, simpla afirmație că „. decurge conform înțelegerii", în lipsa altor probe, nu poate conduce automat la concluzia indubitabilă că între cei doi inculpați ar fi avut loc o înțelegere frauduloasă de natura celei descrise în actul de sesizare.
Referitor la pretinsa supraveghere cu autoturismul personal, atât denunțătorul, cât și martora P. O. susțin că autoturismul care i-ar fi urmărit era marca Mercedes, de culoare argintie, marcă care nu se regăsește printre cele folosite de inculpat sau familia acestuia ( respectiv, BMW seria 5 și Sanggyong - vol.IV, f. 45-50) și nu l-au identificat pe inculpatul K. ca fiind cel care era șoferul acelei mașini. Mai mult, ambii susțin că organele de urmărire penale le-au spus că șoferul este inculpatul K. astfel că declarațiile acestora, sub acest aspect, prezintă un grad de ridicat de sugestionare, urmând a fi înlăturate.
Referitor la suma de bani identificată la biroul inculpatului K. V. P., acesta nu a negat că i-a primit de la inculpata L. E., însă în cauză nu s-a probat că susnumitul ar fi cunoscut că inculpata ar fi dobândit banii prin comiterea unei infracțiuni.
Pe de altă parte, inculpatul K. V. P. a probat că în data de 0(...), între acesta și inculpată s-a realizat un contract de împrumut pentru suma de 10000 euro, dovadă fiind declarațiile martorilor K. D. (vol.III, f.271-272 dos.fond) care a fost persoana care a înmânat inculpatului suma de bani necesară acordării împrumutului și B. Gherorghe (vol.III, f. -207-208 dos.fond) în prezența căruia s-au dat acești bani. Despre faptul că împrumutul a fost acordat pentru scurt timp, câteva zile, vorbește atât inculpata, cât și martorul L. I. (vol.III, f. 209-210) care, la rândul său i-a cerut unîmprumut inculpatului, acesta afirmând că urmează să i se restituie un alt împrumut și abia atunci îl poate ajuta.
Cu privire la inculpatul C. C. se reține că acesta ar fi efectuat acte de supraveghere la domiciliul inculpatei în data de (...), în data de 0(...) că ar fi luat punga cu cei 5000 euro predați de denunțător inculpatei și i-ar remis inculpatului K. la biroul acestuia, iar în data de (...) ar fi efectuate acte de supraveghere a zonei unei urma să fie preluată a doua tranșă de bani.
Inculpatul C. nu a negat că a trimis un mesaj de atenționare inculpatei L. E. în data de (...), când denunțătorul și martora P. O. se aflau la domiciliul inculpatei, legat de o mașină suspectă aflată în zonă (o stradă cu case puține, unde persoanele se cunosc între ele), inculpatul susținând insa că s-a îngrijorat de faptul că inculpata era singură acasă și primise vizita unor străini. Nicio o probă nu atestă însă că inculpatul C. C. cunoștea identitatea celor doi sau scopul prezenței lor la domiciliul inculpatei, că ar fi cunoscut că inculpata ar fi pretins bani de la denunțător în scopul arătat pentru ca astfel mesajului de atenționare i se poată atribui valențe infracționale.
În ceea ce privește actele de supraveghe ale zonei unde inculpata urma să încaseze a doua tranșă de bani, discuțiile la care se face referire (vol.II, f.35) sunt eliptice și, în lipsa altor probe, nu conferă posibilitatea de a stabili conținutul și sensul acestora, cel puțin în maniera dată în actul de sesizare. A., inculpatul C. îi spune inculpatei că „îs la N. în față";, că „eu stau aici la R. și răspunde pozitiv atunci când inculpata îi spune ";atunci îți spun să pleci";, fără a se relata unde și în ce scop.
Referitor la contribuția inculpatului în preluarea sumei de 5000 euro și predarea către inculpatul K., Curtea reține că în urma vizionării înregistrării video din data de
0(...), în nicio secvență nu se observă persoana inculpatului C. ori că ar fi preluat acea pungă portocalie cu banii și că apoi ar fi coborât din mașină având-o asupra lui. De altfel, nici planșele fotografice realizate pe baza acelor înregistrări nu confirmă aceste aspecte, în nicio fotografie din cele existente la f. 74-78 vol.II u.p. nefiind evidențiate prezența inculpatului ori acțiunile reținute în sarcina susnumitului.
Pe de altă parte, probele administrate infirmă că inculpatul C. ar fi predat banii inculpatului K. În acest sens, inculpata L. E. arată că ea fost cea care în data de 0(...) i-a dus cei 5000 euro inculpatului K. la biroul acestuia, afirmație susținută și de acesta din urmă. Situația este confirmată și de martorul L. I. (f. 33 vol.IV dos.fond) care arată că în data de 0(...), în timp ce se afla la biroul inculpatului K. V. P., a venit un tânăr care i-a înmânat acestuia o pungă și la scurt timp inculpatul a pus într-un fișier un dosar, că după un anumit interval de timp inculpatul a mai primit vizita unei femei (fără a se uita cine este) și imediat a observat că inculpatul a pus în fișier o sumă de bani cu privire la care a afirmat că reprezintă prima tranșă dintr-un împrumut acordat anterior.
Față de cele expuse, concluzia instanței este aceea că fapta inculpatului K. V. P. de a primi de la inculpata L. E. suma de bani identificată asupra sa se circumscrie unui raport juridic civil și nu are relevanță penală, motiv pentru care în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C. rap. la art. 10 lit. b C. se va dispune achitarea acestuia pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență prev. și ped. de art. 26 C. rap. la art. 257 C. și art. 6 din legea nr. 78/2000.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 140 al. 1 lit. b C.proc. pen. se va revoc a măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă față de inculpatul K. V. P. prin încheierea penală f. n. din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) a T.ui Bistrița Năsăud, def. prin decizia penală nr. 625/(...) a Curții de A. C., constatând încetată de drept măsura preventivă.
T., se va dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din
(...) (vol.I f.156) asupra sumei de 50 euro ridicată de la inculpatul K. V. P.
Nefiind probată activitatea infracțională pentru care a fost trimis în judecată, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C. rap. la art. 10 lit. a C. se va achita inculpatul C. C. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență prev. și ped. de art. 26 C. rap. la art. 257 C. și art. 6 din legea nr. 78/2000.
Potrivit art. 257 C. rap. la art. 256. al. 2 C. se va dispune confiscarea de la inculpata L. E. a echivalentului în monedă națională a sumei de 50 E. care a intrat și rămas în posesia acesteia ca urmare a punerii la dispoziția denunțătorului a întregii sume de către organele de urmărire penală.
Se va dispune menținerea la camera de corpuri delicte a unei pungi de culoare galben-potocalie identificată cu ocazia percheziției efectuate la biroul inculpatului K. V. P. și în care denunțătorul a pus tranșa de 5000 euro.
Potrivit art. 191 al1 C.proc.pen se va obliga inculpata L. E. să plătească 7500 lei cheltuieli judiciare către stat, iar restul cheltuielilor rămân în sarcina statului potrivit art. 192 al.3 C.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
1. Condamnă inculpata L. E., fiica lui L. E. și E., ns. la (...) în L., dom. în L. str. T. nr. 5A jud. T., fără antecedente penale) pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. și ped. de art. 257 C. rap. la art. 6 din L. nr. 78/2000 la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c teza II, respectiv a dreptului de a exercita profesia de avocat.
Aplică 71 C., art. 64 lit. a teza II, lit. b și lit. c C.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestului preventiv începând cu (...) și până la data de (...).
Dispune confiscarea de la inculpată a echivalentului în monedă națională a sumei de 50 E.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C. rap. la art. 10 lit. d C. dispune achitarea inculpatei L. E. pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 290 C. rap. la art. 17 lit. c din legea nr. 78/2000.
Dispune anularea din contractul de asistență juridică nr. 75/(...) a mențiunii privind suma de 15.000 euro ca onorariu de succes (vol. I f. 295).
2. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C. rap. la art. 10 lit. b C. achită inculpatul K. V. P., fiul lui P. și M., ns. la (...) în Ferendia com. Jamu Mare jud. T., dom. în T., str. N. nr.
6, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență prev. și ped. de art. 26 C. rap. la art. 257 C. și art. 6 din legea nr. 78/2000.
Revocă măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă față de inculpatul K. V. P. prin încheierea penală f. n. din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) a T.ui Bistrița Năsăud, def. prin decizia penală nr. 625/(...) a Curții de A. C.
Dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din (...) (vol.I f.156) asupra sumei de 50 euro ridicată de la inculpatul K. V. P.
3. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C. rap. la art. 10 lit. a C. achită inculpatul C. C. , fiul lui C. și E., ns. la (...) în L., jud. T., dom. în L., str. T. nr. 5 jud. T., pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență prev. și ped. de art. 26 C. rap. la art. 257 C. și art. 6 din legea nr. 78/2000.
Dispune menținerea la camera de corpuri delicte a unei pungi de culoare galben-potocalie identificată cu ocazia percheziției efectuate la biroul inculpatului kașai V. P.
Obligă inculpata L. E. să plătească 7500 lei cheltuieli judiciare către stat, iar restul cheltuielilor rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. H. L. S.red. H.L./H.L.
5 ex./(...)
| ← Decizia penală nr. 1684/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 782/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
