Decizia penală nr. 1704/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1704/R/2011
Ședința publică din 26 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. R.-judecător
JUDECĂTORI:A. D. L.
G. : M. V.-G.
C. I.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpata R. A., împotriva sentinței penale nr.276/2011 a J.ecătoriei S. M., inculpata fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 alin. 2
Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul inculpatei R. A., av. C. M. cu delegație în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, av. Coroi A. din Baroul Cluj, cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpata, partea responsabilă civilmente C. T. I. prin lichidator P. A.-L. S.
și partea vătămată A. prin A. F. P. S. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul registratură, la data de 30 august 2011, o cerere prin care partea civilă A. F. P. a municipiului S. M. solicită solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea comunicării motivelor de recurs, cerere pe care Curtea o pune în discuție.
Reprezentantul Parchetului se opune amânării cauzei având în vedere că la dosar nu au fost depuse motive de recurs.
Apărătorul inculpatei pune aceleași concluzii de respingere a cererii.
Instanța respinge cererea de amânare a cauzei formulată de partea civilă
A. F. P. a municipiului S. M. având în vedere că la dosar există o simplă declarație de recurs și nu este obligația instanței de a comunica astfel de înscrisuri.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatei R. A., av. C. M. solicit[ admiterea recursului, casarea sentinței penale nr.276/2011 a J.ecătoriei S. M. și, rejudecând cauza să se se dispună în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit.d Cod pr.pen. achitarea inculpatei, întrucât apreciază că nu există latura obiectivă a infracțiunii de evaziune fiscală.
Solicită să se aibă în vedere că inculpata nu a avut resursele financiare pentru a efectua plățile pentru că nu a avut încasări, precum și faptul că aceasta a coloborat cu organele de cercetare penală.
Totodată, solicită înlăturarea dispoziției de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatei.
Reprezentantul Parchetului arată recursul formulat de către inculpata R.
A. este admisibil doar cu privire la luarea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor inculpatei.
Articolul 11 din Legea nr. 241/2005 prevede obligativitatea instanței de a institui sechestru asigurător asupra bunurilor inculpatei, însă acestea trebuie identificate și individualizate, motiv pentru care solicită înlăturarea acestei măsuri și menținerea restul dispozițiilor hotărârii.
În ceea ce privește latura penlă a cauzei, apreciază că sancțiunea amenzii penale cu reținerea de circumstanțe atenuante, este corespunzătoare, astfel că nu se impune aplicarea unei sancțiuni administrative.
C U R T E A
Deliberând constată că,
Prin sentința penală nr.276 din 9 iunie 2011 Judecătoria Sighetu
Marmației a condamnat pe inculpata R. A., născută la data de (...) în Rona de Sus fiica lui G. și Ana, cetățean român, studii superioare, administrator la S. A.-L. S. S. M., căsătorită, cu 2 copii minori în întreținere, fără antecedente penale, posesoare CI seria MM nr. 3. eliberat de S. S. M., C. 2., domiciliată în S.-M., str. T., nr. 31 C, pentru săvârșirea infracțiunii de :
-reținere și nevărsarea cu intenție în cel mult de 30 de zile de scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 74 lit.";a";, „c"; și art.76 lit.";e"; din C.pen. la pedeapsa de 600 lei amendă cu consecința art. 631 din C.pen. S-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor din patrimoniul inculpatei. A fost obligată inculpata și partea responsabilă civilmente S. A.-L. S. S. M. prin lichidator C. T. I. , cu sediul în B. M., să plătească părții civile A. B., prin A. F. P. a M. S. M., suma de 10.491 lei cu dobânda legală prev. de O. modificată, începând cu data pronunțării (...) până la achitarea integrală a prejudiciului. A fost obligată inculpata să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele: Garda Financiară M. a efectuat un control operativ inopinat prin sondaj, având ca obiectiv modul de reținere și vărsare la scadență a impozitelor, taxelor și contribuțiilor care se realizează prin stopaj și reținere la sursă și a cuprins perioada (...)-(...), aspect expus în procesul verbal încheiat la (...). S-a constatat la această dată conform fișei tehnice că operatorul economic a înregistrat o obligație de plată neachitată în sumă de 64.813 lei din care impozite taxe și contribuții care se realizează prin stopaj la sursă. La fila 14 din dosarul de urmărire penală, a rezultat că societatea comercială la care este administrator inculpata a avut încasări până la data de (...) de 25.010 lei. La fel sunt prezentate datele privind obligația de plată șiîncasările firmei, în fișele sintetice de la filele 19-21 din dosarul de urmărire penală. Starea de fapt a fost dovedită cu: plângerea depusă de Garda Financiară M., procesul verbal încheiat de același organ, fișa sintetică totală, nota explicativă a inculpatei, constituirea de parte civilă, situația creanțelor, acte privind societatea, sentința civilă nr.2154/2009, declarațiile inculpatei. Apreciind probele din dosarul de urmărire penale și din cadrul cercetării judecătorești, instanța a considerat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, inculpata în calitate de administrator deși a realizat încasări nu a vărsat sumele reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, deși avea cunoștință de termenul de 30 de zile și de consecințele neonorării obligației fiscale, astfel că a acționat cu intenție indirectă, iar scuza invocată în apărare că a avut lipsă de numerar, nu a putut fi primită. Față de probele de la dosar, instanța a dispus în baza art.345, al.2 din c.proc.pen., condamnarea inculpatei la pedeapsa de 600 lei amendă, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.6 din Legea nr.241/2005, comisă în formă continuată potrivit art.41, al.2 din c.pen., având în vedere dispozițiile art.63 din codul penal. S-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor prevăzute de dispozițiile art.63 indice 1 din codul penal, privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii. În baza art.346, al.1 raportat la art.14, al.3, lit.";b"; din c.proc.pen., instanța a admis cererea de constituire de parte civilă, inculpata și partea responsabilă civilmente au fost obligate să plătească părții civile, suma de 10.491,00 lei, fiind scăzută suma de 1000 lei, cu dobânda legală prev. de OG nr.9/2000, modificată, începând cu data pronunțării hotărârii și până la achitarea integrală a debitului. În baza art.11 din Legea nr.241/2005, instanța a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor aparținând inculpatei, în vederea recuperării creanței. În baza art.191, al.1 din c.proc.pen., inculpata a fost obligată să plătească statului cheltuieli judiciare, în sumă de 200 lei. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal, inculpata R. A. solicitând casarea acesteia și rejudecând, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen. să se dispună achitarea sa de sub învinuirea de a fi săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală prev.de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 C.pen. întrucât nu există latura obiectivă. Totodată, solicită a se înlătura dispoziția de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatei. În motivarea recursului, s-a arătat că inculpata nu a avut resursele financiare pentru a efectua plățile, nu a avut încasări și acesta a fost motivul pentru care nu a virat contribuțiile datorate statului. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că instanța de fond, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, a stabilit o corectă stare de fapt, necontestată, de altfel, de către inculpată, care a recunoscut că în perioada (...) - (...) nu a virat impozitele, taxele și contribuțiile reținute din salariile angajaților, cauzând un prejudiciu datorat bugetului de stat în sumă totală de 13.373 lei, pe care inculpata a fost de acord să o achite. Din procesul verbal întocmit cu ocazia controlului efectuat la (...) de către Garda Financiară Secția M. a rezultat că, deși a reținut contribuțiile pentru asigurări sociale, pentru asigurările sociale de sănătate și pentru șomaj, precum și impozitul pe veniturile din salarii ale angajaților SC A.-L. SRL al cărei administrator era inculpata, aceasta nu a virat sumele respective, totalizate la cuantumul 13412 lei. Inculpata nu a contestat această situație, invocând doar faptul că nu a realizat încasări, ceea ce nu are nicio relevanță în raport de cele mai sus-menționate, iar fapta sa în mod corect s-a reținut că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 C.pen., motiv pentru care recursul va fi apreciat ca neîntemeiat în ceea ce privește solicitarea de a se dispune achitarea în temeiul art.10 lit.d C.pr.pen. Cu privire la individualizarea pedepsei, se constată că în favoarea inculpatei s-au reținut circumstanțe atenuante în sensul disp.art.74 lit.a și c C.pen., iar pedeapsa aplicată a fost cea a amenzii, prev.de art.63 C.pen., astfel că în raport de circumstanțele concrete ale cauzei și de persoana inculpatei, nu se justifică modificarea hotărârii sub aspectul laturii penale, nici sub acest aspect. Potrivit art.11 din Legea nr.241/2005, luarea unei măsuri asiguratorii în cazul infracțiunilor prevăzute în acest act normativ este obligatorie, însă aceste dispoziții se coroborează cu cele prev.de art.163 și urm.C.pr.pen., care stabilesc procedura prin care se instituie sechestrul asigurator, fiind obligatorie întocmirea unui proces verbal în care se impun a fi menționate toate bunurile, descrierea lor și indicarea valorii fiecăruia. Se observă că în cauza de față, instanța s-a limitat a dispune instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor din patrimoniul inculpatei, fără a proceda efectiv la individualizarea acestora, la indicarea dovezilor din care rezultă că sunt proprietatea inculpatei și care este valoarea fiecăruia, ceea ce face ca măsura să fie nelegală. În consecință, existând doar recursul inculpatei, această nelegalitate îi profită și în consecință, în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen. se va admite recursul numai cu privire la măsura sechestrului asigurator, urmând a fi înlăturată. Sub aspectul laturii civile, nu s-au formulat motive de recurs, inculpata fiind de acord cu suma stabilită. Văzând și disp.art.192 alin.3 pct.3 C.pr.pen. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de inculpata R. A., domiciliată în S. M., str. T. nr.31 C, județul M. împotriva sentinței penale nr.276/2011 a J.ecătoriei S. M., pe care o casează în parte sub aspectul greșitei instituiri a măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor din patrimoniul inculpatei. Rejudecând, în aceste limite, înlătură din dispozitivul sentinței recurate măsura sechestrului asigurator dispusă asupra bunurilor inculpatei. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei, reprezentând onorariul datorat apărătorului desemnat din oficiu, ce se va avansa din FMJ. Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 26 octombrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G. M. R. A. D. L. C. I. M. V. G.red.C.I./A.C. 4 ex. - (...)jud.fond.P. I.
| ← Încheierea penală nr. 1294/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1226/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
