Decizia penală nr. 1726/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.1726/R/2011
Ședința publică din 31 octombrie 2011
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : M. Ș., judecător JUDECĂTORI : L. M.
ANA C. GREFIER : M. B.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror
V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către P. de pe lângă
Judecătoria Zalău, împotriva sentinței penale nr.246 din (...) a Judecătoriei
Z., pronunțată în dosarul nr. (...), privind pe inculpatul N. A. M. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere prev.de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul N. A. M. asistat de apărător desemnat din oficiu av.M. N. A. din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și apărător ales av.Balog Roberth din cadrul Baroului S., cu împuternicire la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu, av.M. N. A., solicită a se constata că mandatul său a încetat și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul M.ui P., susține recursul formulat așa cum a fostdeclarat, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii atacate și reținând cauza spre rejudecare, să se refacă procesul de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, respectiv să se dispună aplicarea a unei pedepse penale principale cu înlăturarea dispozițiilor art.74 lit.a,c C.pen., și
76 C.pen., aplicându-i o sancțiune înscrisă între limitele speciale și cu modalitatea de executare prev.de art.81 C.pen.
În motivarea recursului arată că soluția primei instanțe este netemeinică sub aspectul reținerii circumstanței atenuante prev.de art.74 lit.a,c C.pen. și sub aspectul rezultatului procesului de individualizare respectiv aplicarea inculpatului a unei sancțiuni constând în amendă penală pentru comiterea infracțiunii reținute în sarcină.
Instanța a avut în vedere pentru o astfel de soluție cu precădere elementele legate de persoana inculpatului rezultate din referatul de evaluare depus la dosar, care cuprinde o caracterizare într-adevăr pozitivă din care instanța a dedus că elementele legate de această caracterizare conduc la concluzia că se poate realiza prevenția și prin orientarea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Consideră că instanța a dispus netemeinic reținerea acestor circumstanțe, pentru că a evaluat într-un mod disproporțional față de situația din dosarul cauzei care cuprinde un ansamblu de circumstanțe reale și personale complexe și a evaluat disproporționat aceste elemente aparent pozitive.
Problema care se ridică în cauză este nu numai a preluării de către instanțe a concluziilor și a datelor din referatele de evaluare și ar trebui să fie supuse și unei cenzuri de substanță pentru a se decela evenimentele cu un anumit caracter subiectiv și elementele obiective care nu pot fi contestate sau modificate prin activitățile referenților în astfel de situații.
Solicită a se observa că referatul de evaluare pornește de la premisa că datele sunt furnizate exclusiv de membrii familiei, respectiv inculpatul, mama și tatăl acestuia și un martor care de altfel este audiat și în procedura urmăririi penale și care este prietenul inculpatului.
Prin urmare, acest referat prezintă o deficiență legată de faptul că toate datele furnizate provin de la persoane cu interes în cauză sub aspectul caracterizării pozitive a inculpatului.
Consideră că această deosebită caracterizare pozitivă a inculpatului trebuie privită ca atare de către instanță și trebuie cenzurată prin prisma altor elemente ce rezultă din dosarul cauzei de unde rezultă o stare de fapt legat de faptul că inculpatul nu poseda permis de conducere. Sub acest aspect, solicită a se observa că inculpatul deși a urmat cursurile unei școli de șoferi nu a obținut permisul de conducere. Prin urmare, nu se mai poate invoca apărarea inculpatului că acesta avea abilități de conducere.
Așa fiind, apreciază că acest element ar fi trebuit să fie predominant și nu cel legat de faptul că inculpatul este deosebit de harnic, pentru că hărnicia inculpatului nu este un factor care să-l facă să conducă un autovehicul și să nu pună în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.
La fel, rezultă din același referat și elementul că mobilul faptei a fost de fapt atitudinea inculpatului, care denotă o oarecare responsabilitate, pentru că precizează că de fapt, fapta nu poate fi apreciată ca fiind foarte gravă întrucât inculpat nu a dorit să-și testeze abilitățile de șofer.
I se pare că acesta este un element grav și nu atenuant câtă vreme are posibilitatea să facă școala de șoferi, pentru a căpăta aceste abilități.
Mai mult, inculpatul la momentul la care s-a constatat că, conducea pe drumurile publice un autovehicul și nu avea permis, era și sub influența băuturilor alcoolice, având o alcoolemie de 0,21 ml/l în aerul expirat. Prin urmare, nu consideră că aceste circumstanțe ale faptei, dovedite prin rechizitoriu și care au fost deferite evaluării instanței, conduc la concluzia că hărnicia inculpatului face ca această faptă să se situeze la un nivel de pericol social atât de mic încât sancțiunea aplicată să fie o amendă.
Consideră că elementele determinate sub aspectul circumstanțierii faptelor în astfel de cazuri trebuie să se refere la elementul esențial, respectiv potențialul teoretic evident de pericol pe care-l prezintă conducerea pe drumurile publice a unei persoane care nu posedă permis de conducere pentru nici un autovehicul.
Și celelalte elemente urmează a fi avute în vedere la stabilirea pedepsei și în procesul de individualizare, însă circumstanțele atenuante judiciare sunt facultative. Consideră că ele trebuie evaluate în acest context, împreună cu celelalte elemente dovedite în dosar, cu cenzurarea de către instanță a concluziilor referentului.
În consecință, solicită admiterea recursului așa cum a arătat.
Apărătorul inculpatului N. A. M., în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen., solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că toate concluziile referatului de evaluare sunt temeinice. Solicită a se observa că prima instanță a făcut o corectă apreciere și a coroborat probele dosarului cauzei, atât cu privire la existența vinovăției cât și probele în circumstanțiere.
Legiuitorul a stabilit un pericol potențial, abstract pentru siguranța circulației pe drumurile publice dar este rolul instanței să evalueze și să individualizeze acest pericol.
Instanța în mod corect a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, având în vedere comportamentul inculpatului nu numai anterior comiterii faptei ci și atitudinea procesuală a acestuia. Solicită a se observa că inculpatul a participat la ședințele de judecată.
Instanța a apreciat corect aplicarea unei pedepsei cu amenda, fiind suficientă pentru realizarea funcțiilor pedepsei prev.de art.52 C.pen., cât și prevenției speciale. In ce privește prevenția generală, prin aplicarea unei pedepse, arată că opinia publică a luat notă de împrejurarea că inculpatului i se aplică o pedeapsă și ca atare acea faptă nu a rămas nepedepsită.
Referitor la prevenția specială, susține că pedeapsa aplicată de instanță este suficientă pentru că inculpatul nu va mai comite infracțiuni. Mai mult, instanța a aplicat o pedeapsă cu executare a acesteia, inculpatul fiind obligat să achite această amendă care este destul de substanțială având în vedere situația materială a inculpatului.
Ca atare, consideră că soluția este legală și temeinică și nu se impune modificarea ei, motiv pentru care solicită respingerea recursului.
Inculpatul N. A. M., având ultimul cuvânt arată că este de acord cu susținerile apărătorului său.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 246 din (...) a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art.86 alin.1 din OUG 195/2002 rep.,cu aplic. art. 3201al.7 C.p.p., art.74 al.1 lit. a),c) C.p., art. 76 al. 1 lit. e) C.p., s-a dispus condamnarea inculpatului N. A. M., fiul lui I. și Ana, născut la data de (...) în Z., jud.S., cetățean român, fără antecedente penale, CNP 1., domiciliat în
Z.,str. Simion Bărnuțiu, nr.69,bl.SB9,sc.A,ap.15, jud.S., la pedeapsa de
2.000 lei (două mii lei) amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumuri publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu deține permis de conducere. A. penală se va executa conform prevederilor art.425 Cod procedură penală.
S-a atras atenția inculpatului cu privire la prevederile art. 631 C.p. S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales Balog Roberth, iar în baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul N. A. M. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Zalău din data de (...) din dosar nr. 2819/P/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului N. A. M. pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu deține permis, prevăzută de art.86 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată. Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de (...) sub nr. (...). În fapt, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că N. A.-M. nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. A. fapt rezultă atât din declarația învinuitului (f. 9-10) cât și din adresa nr. 43281/(...) a Instituției P. J. S. (f.14). În ziua de (...), în jurul orei 01:45, după ce în prealabil a consumat 100 ml de vin, învinuitul s-a urcat la volanul autoturismului său cu nr. de înmatriculare (...), în zona localului „La Strada";, intenționând să se deplaseze la domiciliu. A fost oprit pe bd. M. V. de un echipaj de poliție. Î. a fost testat cu aparatul etilotest la ora 0146, rezultând o alcoolemie de 0,21 mg/l alcool în aerul expirat (f.12). În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpatului, s-au indicat următoarele mijloace de probă:procesul-verbal de constatare a infracțiunii (f.5); declarațiile învinuitului (f.7,9-10); declarațiile martorului T. D. (f.17,18); declarațiile martorului F. S.-N. (f. 19); rezultatul alcooltestului (f.12); adresa 43281/(...) (f.14); fișă cazier judiciar (f.8); proces-verbal de prezentare al materialului de urmărire penală (f.21-22). La termenul de judecată din (...), inculpatului i s-au adus la cunoștință prevederile art.3201 C.p.p. și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, N. A. M. declarând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, nu formulează cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că declarațiile date de inculpat pe parcursul urmăririi penale și confirmate în fața instanței(f. 7,9-10,36) se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, respectiv cu: procesul-verbal de constatare (f.5), cu declarațiile martorilor audiați în cauză, (f.17-19) și cu adresa emisă de I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. ( f. 14), astfel că situația de fapt și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite: în data de (...), fără a deține permis,după ce a consumat băuturi alcoolice, N. A. M. a urcat la volanul autoturismului său, marca „Renault"; cu nr. de înmatriculare (...), conducându-l pe b-dul M. din Z., împrejurare în care acesta a fost oprit de un echipaj de poliție aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu și s-a constatat comiterea faptei. Totodată, inculpatul a fost testat cu aparat alcotest, alcoolemia sa în aerul expirat fiind de 0,21 mg/l. În cursul urmăriri penale, inculpatul a recunoscut cele reținute în sarcina sa. În drept, fapta inculpatului N. A. M. care, în data de (...), fără a deține permis, a condus pe drumuri publice un autoturism , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumuri publice a unui autoturism de către o persoană ce nu deține permis , faptă prevăzută de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. s-a realizat prin acțiunea inculpatului de a conduce un autoturism pe drumuri publice, fără a deține permis. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînțelege starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că nu deține permis de conducere, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice. Reținând vinovăția inculpatului, instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu deține permis, faptă prevăzută de art.86 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată. La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal. În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă și cea care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului. Raportat la aceste criterii, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, întrucât infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției și a avut ca urmare producerea unei stări de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice, dată fiind lipsa permisului. Totodată, au fost avute în vedere și consecințele care s-ar fi putut produce ca urmare a faptei inculpatului, cu atât mai mult cu cât N. A. M. a condus autoturismul pe o rută circulată din centrul municipiului Z. . Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței a cooperat cu organele judiciare și a avut o atitudine sinceră. Potrivit referatului de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, N. A. M., în vârstă de 21 de ani, a săvârșit infracțiunea pentru care este judecat din dorința de a-și exersa abilitățile de șofer, în contextul ignorării, pe moment, a posibilelor consecințe, anterior inculpatul urmând cursurile unei școli de șoferi și susținând, fără succes, examenul pentru obținerea permisului de conducere. T. conștientizează consecințele faptei sale și susține că, în viitor, va evita orice comportamente ilicite. A reluat cursurile școlii de șoferi, cu atât mai mult cu cât părinții l-au încurajat moral permanent în acest sens. S-a apreciat că inculpatul dispune de resurse interne pentru a adopta în viitor un comportament pro-social, implicarea în activități lucrative, urmarea unei facultăți, lipsa antecedentelor penale, precum și conștientizarea consecințelor comportamentului său asupra familiei sale fiind indicatori relevanți în acest sens, aceste resurse interne fiind potențate de sprijinul familial(f.29-30). Potrivit prevederilor art. 3201 al. 7 C.p.p., în caz de recunoaștere a faptei reținute în actul de sesizare și solicitare ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul închisorii. Instanța de fond a avut în vedere aceste prevederi, și, raportat la circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege în condițiile art.3201 alin. 7 C.p.p, a reținut în beneficiul acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) Cod penal (conduita bună înainte de săvârșirea infracțiunii, atitudinea sa după săvârșirea infracțiunii, constând în prezentarea în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului) și, în consecință, dând eficiență dispozițiilor art.76 alin.1 lit.e) Cod penal, a aplicat inculpatului o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 2.000 lei, pentru comiterea infracțiunii deconducere a unui autoturism pe drumuri publice de către o persoană ce nu deține permis. Instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse cu amenda penală va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, aceasta s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art.425 Cod procedură penală, inculpatul având obligația de a depune recipisa de plată integrală a amenzii la instanța de executare în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.631 Cod penal privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, de la 1 an la 5 ani ( de la 8 luni la 3 ani și 4 luni în condițiile art. 3201 alin. 7 C.p.p), în ipoteza sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii. În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform cu dispozitivul hotărârii. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal P. de pe lângă Judecătoria Zalău, solicitând admiterea recursului, cu consecința înlăturării circumstanțelor atenuante și condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în limitele prevăzute de art.86 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art.3201 Cod procedură penală. S-a arătat că pedeapsa amenzii aplicată de instanța de fond este netemeinică raportat la gradul de pericol social la faptei de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere, că această pedeapsă nu are rol inhibator, nerealizând astfel scopul pedepsei. Inculpatul a condus autoturismul pe artera cea mai circulată a municipiului Z., fără a avea abilitățile necesare unui conducător auto și după ce consumase în prealabil băuturi alcoolice Consideră că greșit s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.c Cod penal, deoarece aceasta se suprapune cu dispozițiile art.3201 Cod pr.pen., ceea ce înseamnă că s-a dat o dublă eficiență aceleiași împrejurări. Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarulcauzei, conform prevederilor art.38514 Cod procedură penală curtea constată că recursul este fondat și îl va admite pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Astfel se constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, susținută de probele administrate în cauză, stabilind în mod corect vinovăția inculpatului N. A. M. în comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. și ped. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat, care a solicitat a fi judecat în procedura reglementată de art.3201 Cod procedură penală privind recunoașterea vinovăției. La individualizarea judiciară a pedepsei însă instanța de fond a dat dovadă de o prea mare clemență față de inculpat, alegând pedeapsa alternativă a amenzii, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lit.a și c Cod penal. Este adevărat că inculpatul nu posedă antecedentelor penale și a avut conduita bună înainte de săvârșirea infracțiunii, reflectată și în referatul deevaluare întocmit în cauză, aflat la f.29-30 din dosarul de fond, astfel că se justifică reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art.74 lit.a Cod penal. În ce privește art.74 lit.c Cod penal, se constată că inculpatul a avut un comportament sincer în fața instanței de fond, s-a prezentat în fața autorităților atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, inclusiv în fața instanței de recurs, astfel că de asemenea corect s-a reținut și această circumstanță atenuată. Cu toate acestea, reanalizând actele dosarului, curtea constată că nu se impune alegerea pedepsei alternative a amenzii, deoarece pedeapsa trebuie să reflecte nu doar datele referitoare la persoana inculpatului, ci și pe acelea care țin de gradul de pericol social al faptei. Din acest ultim punct de vedere se constată că fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social relativ ridicat, inculpatul prin nivelul de alcoolemie avut de 0,21 mg/l (f.12 dosar u.p.), chiar dacă acesta nu atrage răspunderea sa penală, și prin lipsa abilităților de a conduce un autoturism, reliefată de nepromovarea examenului pentru obținerea permisului de conducere, prezentând un risc potențial pentru ceilalți participanți la trafic, doar hazardul făcând ca acțiunea sa de conducere a autovehiculului după consum prealabil de alcool și fără a deține permis de conducere să nu se soldeze cu pagube materiale și victime omenești. În consecință, curtea consideră că pedeapsa de 5 luni închisoare, stabilită sub nivelul minimului special prevăzut de lege ca efect al reținerii prevederilor art.3201 Cod procedură penală și a circumstanțelor atenuante prev.de art.74 lit.a și c Cod penal este mai în măsură să conducă la atingerea scopului pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal, realizând totodată un just echilibru între gravitatea faptei și pedeapsa aplicată. Ca urmare, în baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală curtea va admite recursul declarat de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA ZALĂU împotriva sentinței penale nr. 246 din 15 iunie 2011 a Judecătorie Z. pe careo va casa sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului N. A. M. și, rejudecând în aceste limite în baza art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplic. art.320/1 C.pr.pen., art.74 lit.a și c. C.pen. și art.76 lit.c C.pen., va condamna pe inculpatul N. A. M., fiul lui I. și Ana, n. la (...) în Z., cetățean român, studii medii, muncitor la S. B. SRL, fără antecedente penale, domiciliat în Z. str. Simion Bărnuțiu nr.69, Bl.SB9, sc. a, apt.15, CNP1., la pedeapsa de: 5 luni închisoare pentru săvârșireainfracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care nu poseda permis de conducere. Referitor la modalitatea de executare a pedepsei curtea apreciază că ținând seama de conduita inculpatului, mai sus evidențiată, scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate și fiind întrunite cerințele art.81 Cod penal va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin prezenta pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni, stabilit conform art.82 Cod penal. În baza art.359 C.pr.pen. va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art.71 Cod penal va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal pe duratasuspendării condiționate a executării pedepsei închisorii va suspenda și pedeapsa accesorie. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate. În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărător din oficiu, sumă ce se va avansa din FMJ. În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia. PENTRU A.E MOTIVE, IN NUMELE LEGII D E C I D E: În baza art.38515 pct.2 lit.d Cpp admite recursul declarat de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA ZALĂU împotriva sentinței penale nr. 246 din 15 iunie 2011 a Judecătorie Z. pe care o casează în parte, doar sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului N. A. M. și, rejudecând în aceste limite: Condamnă pe inculpatul N. A. M., fiul lui I. și Ana, n. la (...) în Z., cetățean român, studii medii, muncitor la S. B. SRL, fără antecedente penale, domiciliat în Z. str. Simion Bărnuțiu nr.69, Bl.SB9, sc. a, apt.15, CNP1., pentru comiterea infracțiunii prev de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.74 lit.a și c, art.76 lit.e Cod penal și art.3201 alin.7 C.pr.penală la pedeapsa de 5 luni închisoare. Dispune, în conformitate cu prevederile art.81, 82 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin prezenta pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni și atrage atenția inculpatului asupra art. 83 Cod penal. În temeiul art.71 alin.1 și 5 Cod penal interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a teza a II a și lit.b Cod penal a căror executare o suspendă pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu ce se va avansa din FMJ pentru av. M. N.. Cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezentul recurs rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 31 octombrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. Ș. L. M. ANA C. M. B. Red.L.M. Dact.H.C./4 ex./(...) Jud.fond: Țăran D.Brăduța;
| ← Decizia penală nr. 1546/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 531/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
