Decizia penală nr. 984/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 984/R/2011
Ședința publică din 10 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : V. C.- președinte secție JUDECĂTORI : I. C. M.
C. I. GREFIER : M. N.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V. T. S-a luat spre examinare recursul declarat de către P. DE PE L.
JUDECĂTORIA ZALĂU, împotriva sentinței penale nr. 147 din 6 aprilie 2011, pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei Z., privind pe inculpatul B. C.-G. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile pubice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal (două infracțiuni).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, asistat de apărătorul ales avocat A. GUI, din cadrul Baroului de avocați S., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu avocat R. C.-C., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra onorariului parțial în cauză.
Întrucât inculpatul are apărător ales, se constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu, prin prezentarea acestuia în fața instanței de recurs.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată de către reprezentantul parchetului că, prin sentința atacată s-a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, fiindu-i aplicate două pedepse de câte 1 an închisoare, care au fost contopite, fiindu-i aplicată pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, dispunându-se suspendarea condiționată a pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani.
Soluția este netemeinică în ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului
și modalitatea de executare stabilită de instanță. Se consideră de reprezentantul parchetului că au fost greșit aplicate criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal. Circumstanțele care impuneau aplicarea unei pedepse mai ridicate sunt următoarele: alcoolemia inculpatului a fost în ambele cazuri ridicată, de 1,8., respectiv 1,90 %0. În aceste condiții, chiar și pedepsele stabilite ar fi trebuit diferențiate, deoarece la stabilirea pedepsei pentru cea de-a doua infracțiune trebuia să se țină cont de perseverența infracțională a inculpatului. Cu ocazia contopirii pedepselor, având în vedere toate datele dar și cuantumul destul de ridicat al pedepselor stabilite, s-ar fi impus aplicarea unui spor. În caz contrar, se observă că săvârșirea celei de-a doua infracțiuni, rămâne practic fără consecințe sub aspectul pedepsei rezultante.
Sub aspectul individualizării judiciare a executării pedepsei, se consideră că repetarea unei infracțiuni de același gen, la un interval foarte scurt de timp, în condițiile în care inculpatul cunoștea existența dosarului penal pentru prima faptă, denotă perseverență infracțională din partea acestuia. Suspendarea condiționată, care nu atrage practic nici o obligație pentru inculpat, este o modalitate de executare prea blândă. O astfel de individualizare judiciară a executării pedepsei constituie un gest de încurajare pentru alte persoane, care înțeleg că, chiar dacă sunt cercetate pentru infracțiuni rutiere, cel puțin până la o condamnare definitivă, pot comite nestingherite alte infracțiuni similare deoarece situația lor nu se va înrăutăți cu nimic.
În final, se arată de reprezentantul parchetului că, în condițiile date, suspendarea sub supraveghere constituie o modalitate de executare just individualizară, deoarece scopul pedepsei, adică prevenția specială și prevenția generală, se poate realiza doar dacă pedeapsa aplicată este just individualizată și are efect intimidant.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului formulat de parchet, în baza art. 38511 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. În dezvoltarea motivelor depuse la dosar, se arată de către apărătorul inculpatului că, instanța de fnd a avut în vedere probele administrate în cauză, procedând la individualizarea corectă a pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, persoana inculpatului și alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală. În ambele împrejurări din cauză, se arată de către apărătorul inculpatului că, acesta a condus autoturismul, fiind determinat de solicitările pacienților, acesta fiind medic de familie. D. a fost solicitat pentru diferite intervenții datorită serviciului este departe de a fi scuzabilă fapta comisă, lucru care l-a învățat și inculpatul în prezent, dar această împrejurare a fost recunoscută sincer de acesta și a fost reținută de către instanță prin faptul că nu s-au reținut circumstanțele atenuante datorită gradului de alcoolemie și repetării faptei. La stabilirea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere persoana inculpatului care nu are antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei iar în timpul urmăririi penale și în faza judecății a avut un comportament care denotă regretul că a săvârșit astfel de fapte. De asemenea, se mai arată de către apărătorul inculpatului, că instanța de fond a apreciat corect, cu privire la modalitatea de executare, că scopul educativ și preventiv al pedepsei, poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei de altfel, cunoscând persoana inculpatului, scopul educativ a fost atins chiar întimpul urmăririi penale și a judecății, prin participarea sa la aceste faze. Din caracterizarea făcută de către reprezentanții DSP S. rezultă că, inculpatul este un medic de o probitate profesională și morală deosebită iar faptele comise nu-l caracterizează, fiind săvârșite într-o perioadă nefastă din viața sa. Inculpatul B. C.-G. având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului formulat de parchet, achiesând la concluziile apărătorului său. Mai arată că regretă fapta, consecințele asupra vieții personale și profesionale fiind devastatoare, acesta fiind medic de familie în localitatea C. județul S.. C U R T E A : Prin sentința penală nr. 147 din 06 aprilie 2011 Judecătoria Zalău în baza art. 87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art 320¹ Cod pr. penală l-a condamnat pe inculpatul B. C. G., fiul lui V. și M., născut la data de (...) în localitatea B., jud. C., cetățean român, studii superioare, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, medic la C. Dr. B. C., fără antecedente penale, domiciliat în municipiul C. N., str. Năsăud, nr. 18, jud. C., cu reședința în comuna C., nr. 299 jud. S., CNP 1., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. În baza art. 87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 320¹ Cod pr. penală condamnă pe inculpatul B. C. G. la pedeapsa de 1(un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere. În baza art.33 lit.a) Cod penal constată că infracțiunile sunt săvârșite în forma concursului real de infracțiuni și în temeiul art. 34 alin.1 lit.b) Cod penal, contopește pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta și aplică inculpatului pedeapsa de 1(un) an închisoare. În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal. În baza art. 359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni. În baza art. 71 alin.1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal. Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut că inculpatul B. C. G. este medic de familie în cadrul Circumscripției C. și este posesor al permisului de conducere și proprietarul autoturismului marca Citroen cu nr. de înmatriculare CJ-ll-N. In data de (...), în jurul orei 20.00, în timp ce învinuitul conducea autoturismul marca Citroen cu nr. de înmatriculare CJ-ll-NXL, pe strada 22 D. 1989 din M. Z., a fost oprit de un echipaj de poliție care se afla în supravegherea și controlul traficului rutier și întrucât existau indicii privind consumul de alcool, inculpatului i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul etilotest dar acesta arefuzat invocând probleme de sănătate, datorită cărora, nu se poate conforma solicitării organelor de poliție. Inculpatul a fost condus la S. J. de U. Z., unde i s-a recoltat o singură probă de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei deoarece acesta a refuzat recoltarea celei de-a doua probe biologice, învinuitul prezentând o îmbibație alcoolică în sânge de 1, 85 g/l (la singura probă recoltată la ora 21.00). Inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii, precizând că în ziua respectivă s-a deplasat din localitatea C. în M. Z., la solicitarea unui pacient care invoca probleme de sănătate și, după ce 1-a consultat pe acesta, a consumat un pahar de țuică fără aport alimentar. Iar apoi s-a hotărât să se deplaseze la locuința unui cunoscut din Z. și în acest context a fost oprit de organele de poliție. Ulterior la data de (...), în jurul orei 19.00, în timp ce învinuitul conducea tot autoturismul marca Citroen cu nr. de înmatriculare (...), pe B-dul M. V. din M. Z., a fost oprit de un echipaj de poliție care se afla în supravegherea și controlul traficului rutier și întrucât existau indicii privind consumul de alcool, inculpatului i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul etilotest dar acesta a refuzat din nou invocând probleme de sănătate, datorită cărora, nu se poate conforma solicitării organelor de poliție. Inculpatul a fost condus la S. J. de U. Z., unde i s-a recoltat o singură probă de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei deoarece a refuzat recoltarea celei de-a doua probe biologice, inculpatul prezentând o îmbibație alcoolică în sânge de 1, 9. ( singura probă recoltată la ora 20.00). Inculpatul a recunoscut și comiterea acestei infracțiuni, motivând că a consumat cu un prieten două-trei pahare cu vin, după care respectivului prieten i s-a făcut rău. Sesizând faptul că ar putea fi vorba de un puseu hipertensiv, inculpatul a declarat că a luat hotărârea să-1 transporte pe acesta la domiciliu și în aceste împrejurări a fost oprit de organele de poliție, fără însă a exista dovezi la dosarul cauzei în acest sens. Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei, date pe parcursul procesului penal (f.15-18), coroborându-se cu rezultatele buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1153/IX/a/472 din (...), cu rezultatele buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1248/IX/a/536 din (...), cu declarațiile martorilor ( f. 27-30). În drept, s-a reținut că fapta inculpatului B. C. G., care, la data de (...) și la data de (...) a condus autoturismul marca Citroen cu nr. de înmatriculare CJ-ll- NXL pe raza localității Z., având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală (1, 85 g/l în data de (...), respectiv 1.9 g/l la în data de (...)), întrunește elementele constitutive a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată. Întrucât faptele au fost săvârșite în concurs real, sunt aplicabile față de inculpat prevederile art. 33 lit. a) Cod penal. Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă prevăzută de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată. Având în vedere faptul că judecarea cauzei s-a făcut în procedură simplificată, potrivit art. 320¹ alin.7 Cod pr. penală, inculpatul a beneficiat de o reducere a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.18¹ alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului. Inculpatul a fost depistat în trafic conducând autoturismul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește cu mult limita legală și nu a fost implicat vreun eveniment rutier prin care s-au creat prejudicii altor persoane. Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. A. este născut la data de (...) în localitatea B., este în vârstă de 54 de ani, are studii superioare și este medic de profesie. Cu toate că din fișa de cazier judiciar aflată la dosar (f.13) rezultă că inculpatul nu a avut nici o condamnare fiind fără antecedente penale, și că pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei, nu a tergiversat cercetările, nu s-a sustras de la recoltarea probelor biologice, iar în fața instanței s-a prezentat decent, manifestând prin întreaga sa conduită regret cu privire la fapta săvârșită, instanța nu a reținut în beneficiul acestuia circumstanțele atenuante având în vedere alcoolemia ridicată a inculpatului și perseverența infracțională. Având în vedere faptul că judecata cauzei s-a făcut în procedură simplificată, circumstanțele reale și personale ale cauzei, limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de câte 1 an închisoare pentru săvârșirea fiecărei din cele două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. Având în vedere că infracțiunile au fost comise de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind săvârșite în concurs real, în baza art.33 lit.a) Cod penal raportat la art.34 lit.b) Cod penal, instanța va contopi pedepsele aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute în final pedeapsa de 1(un) an închisoare. În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că, așa cum a stabilit Curtea E. a Drepturilor Omului (cauza S. și Pîrcălab c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu prioritate față de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate. Instanța a reținut că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și b). Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat va fi interzis inculpatului pe durata executării pedepsei. În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea E. a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiulproporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i-a interzis exercițiul acestui drept. Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.c), d) și e) Cod penal. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție. D. de acest rol al condamnării, instanța a apreciat că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale și profesionale ale inculpatului, or, rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenția asupra importanței respectării relațiilor în societate, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 alin.l Cod penal, respectiv: pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului este de 1 an, așadar sunt respectate condițiile impuse de alin.1 lit.a); inculpatul nu are antecedente penale, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar, fiind astfel îndeplinită și condiția prevăzută de alin.1 lit.b); experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, au fost apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia. Împotriva sentinței menționate a declarat recurs în termen P. DE PE L. JUDECĂTORIA ZALĂU. În motivarea recursului a precizat că au fost greșit aplicate criteriile generale de individualizarea pedepsei prev. de art.72 C. datorită faptului că se impunea aplicarea unor pedepse mai ridicate pentru că alcoolemia inculpatului a fost destul de mare, iar inculpatul a condus pe raza municipiului Z. pe artere circulate și pe timpul zilei. Sub un alt aspect s-a criticat modalitatea de executare a pedepsei susținându-se că suspendarea condiționată este o modalitate de executare prea blândă impunându-se suspendarea sub supraveghere pentru ca scopul intimidant al pedepsei să fie asigurat. Analizând sentința atacată din perspectiva motivelor de recursinvocate Curtea constată următoarele: Pentru analiza justei individualizări judiciare a pedepsei este necesară reiterarea stării de fapt ce nu a fost contestată de către recurent. Prima instanță a stabilit că inculpatul intimat B. C. G. este medic de familie din cadrul Circumscripției comunei C., este posesor al permisului de conducere și proprietarul unui autoturism Citroen. În 12 sept.2010 în jurul orei 20,00 a fost depistat conducând autoturismul menționat pe str.22 D. 1989 din mun. Z. având o alcoolemie de 1,85 grame lamie; inculpatul a motivat că în ziua respectivă s-a deplasat din C. în Z. la solicitarea unui pacient care invoca probleme de sănătate și după ce l-a consultat a consumat un pahar de țuică. În 14 oct.2010 în jurul orei 19,00 a fost depistat conducând pe B-dul M. V. din Z. cu o alcoolemie de 1,90 grame la mie ; inculpatul a motivat că a băut cu un prieten 3 pahare de vin după care aceluia i s-a făcut rău, iar inculpatul s-a hotărât să-l transporte la domiciliu considerând că ar putea fi vorba de un pluseu hipertensiv. Prima instanță a reținut astfel în sarcina inculpatul comiterea a două infracțiuni prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, pentru ambele aplicând pedeapsa de câte un an închisoare, iar în urma contopirii a stabilit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, dispunând suspendarea condiționată a acesteia pe o durată de 3 ani. În mod just prima instanță a avut în vedere la individualizarea pedepsei atât criteriile generale prev.de art.72 C., cât și faptul că judecarea cauzei s-a făcut în procedură simplificată potrivit art.3201 alin.7 Cp.p. la solicitarea inculpatului; în mod temeinic a reținut că deși inculpatul a fost depistat în trafic conducând autoturismul în condițiile în care prezenta o îmbibație alcoolică ce depășea limita legală nu a fost implicat într-un eveniment rutier; într-adevăr, contrar susținerilor recurentului, conducerea autoturismului a avut loc nu în plină zi, ci seara astfel încât nu se poate considera că inculpatul ar fi condus în momentele de trafic maxim astfel încât să se concluzioneze că riscul comiterii vreunui accident era foarte ridicat. De asemenea, prima instanță a ținut seama de circumstanțele personale favorabile ale inculpatului, acesta fiind în vârstă de 53 de ani și având profesia de medic, a fost sincer atât în cursul urmăririi penale, cât și în timpul judecății și s-a prezentat în fața instanței. Curtea apreciază că inculpatul a manifestat o atitudine de recunoaștere și de asumare a faptelor comise ceea ce rezultă chiar din împrejurarea că a acceptat rezultatul alcoolemiei de fiecare dată din prima probă recoltată nemaifiind necesară recoltarea celei de a doua; în același timp din declarațiile date imediat după comiterea faptelor (f.15 d.u.p.și urm) rezultă că a recunoscut toate circumstanțele comiterii faptelor, inclusiv cantitatea de alcool pe care a consumat-o și traseul pe care l-a parcurs. Ca atare, pedepsele stabilite au fost individualizate cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de lege și sunt apte să asigure evitarea comiterii faptelor similare de către inculpat. Din caracterizarea depusă la dosar de către D. D. de S. P. S. rezultă că nu este necesară schimbarea modalității de executare a pedepsei deoarece, datorită datelor personale favorabile și comportamentului adecvat manifestat în trecut, nu este necesară instituirea controlului judiciar specific suspendării executării pedepsei sub supraveghere; afirmația recurentului că instituirea măsurilor și obligațiilor specifice a fi necesare pentru a se asigura scopul intimidant al pedepsei nu poate fi primită, deoarece suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei are drept principal scop reintegrarea socială a inculpatului condamnat, și nu intimidarea acestuia sau a altor persoane ce ar fi tentate să comită fapte similare, ceea ce nu este necesar în cauză. La examinarea cauzei nu au fost constatate aspecte de nelegalitate sau de netemeinicie ce pot fi luate în considerare din oficiu de către instanța de recurs. Așa fiind, în baza art.38515 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefundat recursul parchetului. Văzând și disp.art.192 alin.2 C. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA ZALĂU împotriva sentinței penale nr. 147 din 6 aprilie 2011 a Judecătoriei Z.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2011 . PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. C. I.-C. M. C. I. GREFIER M. N. Red.CV Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 531/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 39/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
