Decizia penală nr. 269/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.269/2011
Ședința publică din 2 martie 2011
Instanța compusă din: PREȘEDINTE: L. M., judecător JUDECĂTORI: ANA C.
M. R. GREFIER: M. V.-G.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul T. S., deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 40/A din 24 ianuarie
2011 a T.ui C., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art.181 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul T. S., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. M. M. M., din cadrul
Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Inculpatul depune la dosar o scrisoare medicală și o declarație.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul inculpatului T. S., av. M. M. M. susține recursul conformmotivelor de apel și de recurs formulate de inculpat, referitoare la faptul că inculpatul nu a fost prezent la dezbaterea cauzei la instanța de fond și că, soluția primei instanțe i-a fost comunicată la adresa de domiciliu foarte târziu, pentru că propriu zis, acesta nu domiciliază la adresa menționată în actul de identitate, ci la o distanță foarte mare de domiciliu arătat în fața instanței. Față de această împrejurare solicită aplicarea dispozițiilor prevăzute de art. 364 și 365 Cod pr.pen, respectiv apelul peste termen și repunerea în termenul de apel.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 40/A din 24 ianuarie 2011 a T.ui C. și să se dispună în consecință.
Reprezentantul M.ui P. solicită în baza art. 38515 pct.1 lit.b C., respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpatul T. S. împotriva deciziei penale nr. 40/A din 24 ianuarie 2011 a T.ui C., prin care instanța de apel a constatat ca fiind tardivă calea de atac exercitată de inculpat. Din motivele de recurs rezultă faptul că inculpatul invocă propria culpă, având în vedere că este obligația acestuia de a comunica instanței de judecată dacă are o altă adresă decât cea de domiciliu și dacă solicită comunicarea actelor de procedură la o altă adresă. În prezenta cauză nu sunt incidente prevederile art. 364 și 365 C. privind apelul peste termen sau repunerea în termenul de apel. Inculpatul a fost înacrcerat la data de 4 octombrie 2010, iar calea de atac promovată având ca obiect contestație la executare, a fost exercitată la data de 20 octombrie 2010, deci cu nesoctirea termenului legal de zece zile. Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în prezenta cale de atac. Inculpatul T. S., având ultimul cuvânt, solicită să se țină seama că a fost bolnav așa cum rezultă și din fișa medicală depusă la dosar, a fostjudecat în lipsă și i s-a aplicat o pedeapsă mare. Mai arată că la data de 17 mai 2010 a fost prezent la Judecătoria Gherla, ocazie cu care i s-a verificat actul de identitate în care este menționat că domiciliul este situat în com. I., sat O. nr. 148, jud. C., însă la acea dată nu mai domicilia la adresa indicată în cartea de identitate, însă nu a comunicat această împrejurare instanței, ci doar organelor de poliție. C U R T E A Prin sentința penală nr. 1093/(...) a J. G., a fost condamnat inculpatul T. S. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 litera a) din Codul penal și art. 75 alin. 2 din Codul penal. S-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală numărul 5. a J. Dej și a fost obligat inculpatul să execute această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată pentru prezenta infracțiune, în final 4 ani închisoare. S-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei. S-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul să achite părții civile M. I., despăgubiri civile în sumă de 1.750 lei, cu titlu de daune materiale. A fost obligat inculpatul să achite părții civile M. I., despăgubiri civile în sumă de 8.000 lei, cu titlu de daune morale. A fost obligat inculpatul să achite părții civile M. I., cheltuieli judiciare în sumă de 1.000 lei. A fost obligat inculpatul să achite 700 lei, cheltuieli judiciare către stat. În considerentele acestei sentinței, instanța de fond a reținut că la 6 octombrie 2009 partea vătămată, M. I. a solicitat prin plângere prealabilă înregistrată la P. de P. M.-G. tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru că l-a agresat la 5 octombrie 2009. Potrivit părții vătămate, la data sus-menționată, în jurul orelor 16.00, se deplasa pe drumul comunal nr. 173, pe raza localității B., într-un atelaj. La un moment dat de vehiculul său s-a apropiat, din sensul opus de circulație, un autovehicul marca „Aro";, condus de inculpat. A. a acroșat căruța părții vătămate dislocând una din roți. Inculpatul a coborât din autovehicul având asupra sa o bâtă pe care a folosit-o spre a lovi partea vătămată în zona toracelui și a mâinii stângi. După prima lovitură, partea vătămată a ridicat mâna, iar a doua lovitură i-a provocat o fractură la nivelul membrului superior stâng. Spre a scăpa de agresor partea vătămată și-a părăsit atelajul și a fugit spre una din gospodăriile din localitate. Inculpatul nu recunoaște săvârșirea faptei susținând că nici măcar nu a condus autoturismul marca „Aro"; cu numărul de înmatriculare conținând literele „BUB"; la 5 octombrie 2009, vehiculul fiind condus de fratele său, T. G., partea vătămată confundându-l probabil cu acesta. Susținerile inculpatului sunt contrazise de declarațiile părții vătămate, de declarațiile martorilor și de concluziile medicului legist care a examinat partea vătămată. Astfel, martora B. A. arată că la 5 octombrie 2009, în jurul orelor 16.00, se afla la locuința sa din satul B., județul C. iar la un moment dat în curte a intrat partea vătămată, venind dinspre grădină. Acesta prezenta urme de sânge la nivelul mâinii stângi și a relatat martorei că a fost lovit de către inculpat cu o bâtă în zona coastelor și a mâinii. P. vătămată a fugit prin pârâu până la casa martorei, iar aceasta l-a adăpostit în bucătărie. M. Moholea Estera a fost anunțată de martora B. cu privire la cele suferite de către partea vătămată astfel că Moholea a procedat la recuperarea atelajului abandonat de partea vătămată la momentul agresiunii. În timp ce martora se afla lângă atelaj a apărut și partea vătămată, purtând urmele agresiunii. Acesta a informat și această martoră că a fost lovit de către inculpat. M. susține că îl văzuse anterior pe inculpat circulând la volanul unui autovehicul marca „Aro"; de culoare albă, fiind urmat de fratele mai mic al inculpatului, conducând un autovehicul marca „Dacia";. M. mai arată că partea vătămată era speriat și i-a solicitat să rămână alături de el în caz că inculpatul s-ar fi întors. Martorul Ciceovan V. susține că în cursul lunii octombrie 2009 a fost abordat de către inculpat care i-a solicitat să intermedieze o împăcare cu partea vătămată, pentru că cei doi fuseseră implicați într-o bătaie. Martorul a considerat că suma oferită de inculpat părții vătămate era prea mică așa că nu a mai încunoștiințat pe M. de oferta inculpatului. În urma faptei săvârșite de către inculpat partea vătămată a suferit multiple leziuni (fractură cominutivă falangă distală deget IV mâna stângă, placard excoriat la nivelul degetului III al mâinii stângi și o echimoză la nivelul hemitoracelui stâng) ce au necesitat 30-35 zile îngrijiri medicale. J. a învederat că starea de fapt reținută mai sus este dovedită cu probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declarațiile părții vătămate (filele 3), raport de constatare medico-legală (fila 6), declarațiile martorilor (filele 16-18), declarațiile inculpatului (filele 7, 12, 20-21) și procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 22). În cursul judecății s-au administrat următoarele probe: declarația părții civile (fila 19) și declarațiile martorilor (filele 27, 36-38). Din coroborarea acestor probe reieșind că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată. În drept, fapta inculpatului T. S. care, la 5 octombrie 2009, în jurul orelor 16.00, a lovit cu un corp contondent partea vătămată M. I., provocându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. 1 din Codul penal. Întrucât inculpatul a săvârșit fapta sus-menționată în termenul de încercare de 3 ani al pedepsei rezultante de 1 an închisoare aplicată de Judecătoria Dej prin sentința penală nr. 536 din 25 octombrie 2007, instanța de fond a apreciat că în cauză sunt incidente, raportat la fapta lui T. S., prevederile art. 37 lit. a), privind recidiva post-condamnatorie. La individualizarea pedepsei ce a fost stabilită inculpatului, instanța de fond a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de art. 72 din Codulpenal: gradul de pericol social al faptei, care este relativ ridicat raportat la urmările acesteia, respectiv numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor; persoana inculpatului, care a mai fost condamnat de două ori pentru lovire și ultraj, fiind recidivist (fila 13), este agricultor și are o comportare necorespunzătoare în familie și societate; este cunoscut ca un om violent, care intră foarte ușor în conflict cu cetățenii și se află în stare de dușmănie cu mai multe persoane; consumă frecvent băuturi alcoolice iar această stare îi accentuează violența ; nu recunoaște faptele comise ; fiind proprietar de oi, a fost reclamat de mai multe ori pentru că lasă turma cu bună știință să distrugă culturile agricole ale cetățenilor; a fost cercetat în numeroase dosare penale (fila 26) ; inculpatul s-a prezentat o singură dată în instanță și a cerut amânarea judecății pentru angajarea unui avocat apoi nu s-a mai prezentat ; această comportare a fost reținută de instanță ca o circumstanță agravantă prevăzută de art. 75 alin. 2 din Codul penal; limitele speciale ale pedepsei, conform art. 78 alin. 1 din Codul penal. În baza acestor elemente, instanța de fond a stabilit inculpatului o pedeapsă de 3 ani închisoare. Din cazierul aflat la fila 34, reiese că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală numărul 536/(...) a J. G. la pedeapsa de 1 an închisoare iar executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe durata termenului de încercare de 3 ani. Infracțiunea pentru care inculpatul este judecat în prezentul dosar a fost săvârșită în cursul termenului de încercare și sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de art. 83 din Codul penal, astfel că instanța de fond a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare și a obligat inculpatul să execute această pedeapsă alături de pedeapsa stabilită pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată; în final 4 ani închisoare. În temeiul art. 71 din Codul penal, văzând și hotărârea din 28 septembrie 2004 emisă de Curtea E. a D. O. în cauza S.u și Pârcălab împotriva României precum și decizia numărul 7. dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - S. U. într-un recurs în interesul legii, instanța de fond a apreciat, în baza criteriilor prevăzute de art. 71 alin. 3 din Codul penal, că se justifică numai interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 litera a teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei, astfel că a procedat în consecință. Persoana vătămată M. I. a declarat în cursul urmăririi penale (fila 3 verso dosar Parchet) că își rezervă dreptul de a formula pretenții în fața instanței. La fila 9 din dosarul instanței, partea vătămată a depus un act în care arată că se constituie parte civilă cu suma de 25000 lei reprezentând daunele materiale și morale suferite de către partea civilă până în prezent. Daunele materiale sunt solicitate în cuantum de 5000 lei și dobânda legală de la data rămânerii definitiva a sentinței și până la plata efectivă : 1500 lei cheltuieli privind transportul la spital; 1500 lei cheltuieli privind medicamentația necesară; 50 lei cheltuieli cu eliberarea certificatului medico-legal; 1950 lei cheltuieli cu alimentația suplimentară. Daunele morale în cuantum de 20000 lei reprezintă suferința fizică și psihică la care a fost supus ca urmare a agresiunii suferite. Solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat si cheltuieli cu deplasarea sa la instanța de judecată. În motivare, partea civilă arată că a fost agresat de inculpat și ca urmare a suferit agresiuni care au necesitat un nr. de peste 30 zile spitalizare nefiind refăcut complet nici in prezent. Pentru suferințele suferite solicită obligarea inculpatului la plata daunelor mai sus arătate. P. civilă nu a depus probe în cursul judecății și nici nu s-au administrat probe în timpul urmăririi penale cu privire la cheltuieli privind transportul la spital, cheltuieli privind medicamentația necesară, cheltuieli cu eliberarea certificatului medico-legal și cheltuieli cu alimentația suplimentară. Prin urmare, în temeiul art. 1.169 din Codul civil, au fost respinse aceste pretenții. Din declarația martorei S. Ana (fila 38) reiese că partea civilă M. I. a primit 35 zile concediu medical în urma rănilor create de agresiunea lui T. S. P. civilă are o turmă de oi unde are angajați și ciobani dar el participa în fiecare zi la toate activitățile de la stână și prepara singur cașul. O persoană care mulge oile este plătită cu aproximativ 50 de lei pe zi. Având în vedere cele arătate și în temeiul art. 14 alin. 3 litera b) din Codul de procedură penală și art. 998 și art. 999 din Codul civil, instanța de fond a apreciat că partea civilă a fost prejudiciată prin fapta inculpatului deoarece nu a putut desfășura activitățile sale obișnuite cu oile, astfel că a admis în parte acțiunea civilă și inculpatul a fost obligat să achite părții civile, despăgubiri civile în sumă de 50 lei/zi timp, respectiv pentru 35 de zile; în total 1.750 lei, cu titlu de daune materiale. Instanța de fond a apreciat că, din cauza leziunilor provocate prin agresiune, partea civilă a suferit dureri fizice foarte intense, pe o durată de timp mare. De asemenea, a fost lipsit de posibilitatea de a desfășura activitățile sale obișnuite și de a se bucura de viață, un interval relativ mare de timp. În vederea compensării acestor suferințe fizice și psihice și în temeiul art. 14 alin. 3 litera b) din Codul de procedură penală și al art. 998 din Codul civil, inculpatul a fost obligat să achite părții civile, despăgubiri civile în sumă de 8.000 lei, cu titlu de daune morale. A mai învederat instnața de fond că la fila 39 din dosar s-au depus două chitanțe pentru suma totală de 1.000 lei, onorar avocat, achitat de către partea civilă M. I., astfel că în temeiul art. 193 din Codul de procedură penală, instanța l-a obligat pe inculpat să achite părții civile, 1.000 lei cheltuieli judiciare. P. civilă nu a dovedit cheltuielile făcute cu deplasarea la instanță, astfel că nu s-au acordat. Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Gherla a declarat apelinculpatul T. S., apelul fiind înregistrat la instanța de fond la data de 21.X.2010, din declarația de apel rezultă că ar fi fost formulat la data de 18.X.2010 și a fost ridicat la data de 04.X.2010 (f.67 dos.fond). Prin decizia penală nr. 40/A/2011 din data de 24 ianuarie 2011pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Cluj, în temeiul art. 379 pct.1 lit.a C., s-a respins ca tardiv apelul penal declarat de inculpatul T. S., deținut în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr. 1093/(...) a J. G.. În temeiul art. 192 al. 2 C., a fost obligat apelantul T. S. la cheltuieli judiciare statului în sumă de 300 lei, cheltuieli ce cuprind și onorariul apărătorului din oficiu. Tribunalul Cluj a constatat că dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc la (...), hotărârea a fost comunicată inculpatului ( lipsă la dezbateri) la (...), iar apelul a fost promovat la (...), cu mult peste termenul legal de 10 zile de la comunicarea hotărârii, cu întârziere chiar și față de data încarcerării - (...). Împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Cluj, în termen legal, inculpatul T. S. a declarat recurs, solicitând casarea deciziei atacate și a hotărârii primei instanțe și, considerându-se în termen apelul formulat, acesta să fie judecat pe fond, arătând că este nevinovat, iar pedeapsa aplicată este prea aspră. În susținerea recursului, apărătorul inculpatului a solicitat aplicarea dispozițiilor prevăzute de art. 364 și 365 Cod pr.pen, respectiv cele privind apelul peste termen și repunerea în termenul de apel. Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată , în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispoz. art.385/14 C., Curtea constată nefondat recursulîn cauză pentru următoarele considerente: Copie de pe dispozitivul sentinței penale nr. 1093/19 iulie 2010 a J. G. a fost comunicată inculpatului la data de 22 iulie 2010 (dovadă de îndeplinire a procedurii de comunicare - fila 44 dos. fond) la adresa indicată de inculpat la termenul din 17 mai 2010 ( încheiere - fila 18 dos. fond) respectiv, comuna I., sat O. nr.148, jud. C.. Așa fiind, în cauză termenul de apel de 10 zile a început să curgă de la data comunicării copiei de pe dispozitiv - 22 iulie 2010, conform art.363 alin.1,3 C. (inculpatul fiind lipsă la dezbateri și la pronunțare) și s-a împlinit la (...). Inculpatul a formulat apel (intitulat greșit contestație la executare și recalificată cererea ulterior, de către instanță) la (...), deci cu mult peste termenul legal, T. constatând întemeiat că acesta este tardiv. În cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 364 C. pentru repunerea în termenul de apel pentru că, inculpatul nu a făcut dovada vreunei cauze temeinice de împiedicare a promovării apelului în termen, și chiar și așa, apelul nu a fost promovat în 10 zile de la data începerii executării pedepsei, fiind încarcerat la (...), ultima zi de depunere a apelului fiind (...). Împrejurarea invocată de inculpat - că nu a locuit efectiv la adresa indicată instanței - nu constituie o cauză temeinică de împiedicare, în sensul art.364 C. - atât timp cât această împrejurare este imputabilă inculpatului, fiind obligația acestuia de a încunoștința organele judiciare despre modificările intervenite cu privire la locuință sau reședință. Nu sunt incidente în cauză dispoz. art. 365 Cod pr.pen. privind apelul peste termen, pentru că, nu este îndeplinită situația premisă - inculpatul să fi lipsit atât la toate termenele de judecată, cât și la pronunțare. Așa fiind, decizia tribunalului se constată legală și temeinică, iar recursul fiind nefondat va fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C. În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. În baza art.192 alin.2 C. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. S. (fiul lui S. si Z., născ.la 3 iunie 1985, deținut în Penitenciarul Gherla), împotriva deciziei penale nr. 40/A din 24 ianuarie 2011 a T.ui C.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. R. GREFIER M. V.-G. Red.A.C./Dact.H.C. 4 ex./(...) Jud.apel: I.N.Boiciuc/E.Jeler. Jud.fond: G. I.
← Decizia penală nr. 1350/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 1845/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|