Decizia penală nr. 176/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR. 176/R/2011
ȘEDINȚA P.Ă D(...)RUARIE 2011
INSTANȚA COMPUSĂ DIN: PREȘEDINTE: A. D. L. JUDECĂTORI: D. P.
GREFIER : M. V.-G.
I. C. M.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - S. T. C., reprezentat prin P. - D. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul R. P. M., împotriva încheierii penale f.nr. din 3 februarie 2011 a T.ui B. N., având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul R. P.
M., aflat în stare de arest asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat
Ț. E. C. din cadrul Baroului de A. C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpatul, întrebat fiind de către instanță, arată că-și menține recursul formulat în cauză și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. Totodată, precizează că a formulat recurs împotriva încheierii din data de 3 februarie 2011 prin care s-a menținut măsura arestării preventive în baza art. 3002 Cod pr.pen. , precum și faptul că măsura arestării preventive a fost pusă în discuție la data de 3 februarie 2011 când au avut loc și dezbaterile pe fondul cauzei, toate aceste dezbateri având loc în ședință publică. Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului. Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu mai subzistă. Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, a comis fapta sub influența consumului de droguri, a avut o atitudine sinceră, a uzat de dispozițiile art. 320 1 Cod pr.pen. recunoscând faptele pentru care a fost trimis în judecată și fiind de acord cu soluționarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, apreciind că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestului preventiv subzistă și în prezent. Sunt indicidente condițiile prevăzute de art. 143 și 148 lit.f Cod pr.pen. în sensul că există indicii și probe temeinice că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care este cercetat, fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există date că lăsarea în libertate ainculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică raportat la natura și gravitatea faptei, modalitatea și împrejurarea comiterii faptei, precum și raportat la reacția societății față de consumatorii de droguri și sentimentul de insecuritate pe care îl induc consumatorii de droguri în rândul societății. Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele comise, nu are antecedente penale, nu mai este dependent de consumul de droguri și că în prezent urmează un tratament. C U R T E A : Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. - B. T. B. N. nr. 2., întocmit în dosarul penal cu nr. 67 D/P/2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a inculpaților S. S. E. și R. P. M. pentru comiterea infracțiunilor de trafic și consum de droguri de risc și mare risc, prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 4 al. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 2 al. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 4 al. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplic. art. 16 din Legea nr. 143/2000, modificată prin O. nr. 6., toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, iar pentru inculpatul R. P. M. și a art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal. Prin încheierea penală din data de (...), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. (...), în temeiul dispozițiilor art. 300/2 C., rap. la art. 1. C., s-a menținut ca legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpații S. S. E., fiul lui E. și L., născut la data de (...) în B., CNP: 1., domiciliat în B., str. Împăratul T. nr.57, sc. C, ap. 25, jud. B.-N. și R. P. M., zis „Uțu";, fiul lui C. și T.-F., născut la data de (...) în Prundu Bârgăului, CNP: 1., domiciliat în B., str. Tărpiului nr. 29, sc. C, ap. 3, Jud. B. N., în prezent aflați în Penitenciarul Gherla. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut următoarele : Prin încheierea penală nr. 51/CC/(...), dată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul penal nr. (...), în baza art. 149/1 alin. 9 C., s-a admis propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT- B. T. B. N. în dosarul nr. 67 D/P/2010 cu privire la inculpații R. P. M. și S. S. E., primul pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată prin O. nr. 6., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată prin O. nr. 6. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, iar cel de al doilea pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată prin O. nr. 6., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu (...) orele o,30 în temeiul art. 148 alin. 1 lit. f C., rap. la art. 143 C. Pentru a dispune în această modalitate s-au reținut următoarele: Prin Rezoluția din (...) dată de procuror s-a început urmărirea penală împotriva inculpaților R. P. M. și S. S. E., precum și împotriva altor învinuiți,pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și de risc, precum și pentru deținere de astfel de droguri pentru consum propriu. Ulterior, cei doi inculpați au fost reținuți, prin ordonanțele date de procuror la data de (...), ora 12,15 (f.151) și respectiv (...), ora 03,30 (f.140). Prin Ordonanța din (...) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului R. P. M. pentru săvârșirea în concurs real prev. de art.33 lit.";a"; Cod penal, a infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin.2 din Legea nr.143/2000, modificată prin OUG nr.6., art.41 alin.2 Cod penal, trafic de droguri de risc prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev. de art.4 alin.2 din Legea nr.143/2000, modificată prin OUG nr.6., art.41 alin.2 Cod penal. Faptele reținute în sarcina inculpatului R. P. M. constau în aceea că în perioada iulie-septembrie 2010 a procurat, a deținut fără drept, a oferit spre consum și a vândut în mai multe rânduri pe raza municipiului B. sau a altor localități din județul B.-N., diferite cantități din drogul de mare risc „4- metilmetcatinonă"; zis „. de baie"; mai multor consumatori sau unor colaboratori autorizați ai unor investigatori sub acoperire, încasând diferite sume de bani pe care le-a folosit în interes personal. De asemenea, în perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009 a procurat, a deținut fără drept, a oferit spre consum și a vândut în mai multe rânduri pe raza municipiului B. sau a altor localități din județul B.-N., diferite cantități din drogurile de risc cannabis/rezină de cannabis, mai multor consumatori, dintre care unul a fost identificat în persoana numitului C. F. C. din B., încasând astfel diferite sume de bani. În fine, a mai reținut în sarcina inculpatului că în perioada iulie-septembrie 2010 a procurat și a deținut diferite cantități din drogul de mare risc „mefedronă"; pentru consum propriu. Instanța de fond a constatat că există indicii și probe suficiente, în sensul art.143 C., de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpatul recurent a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată, în modalitatea descrisă pe larg în referatul procurorului (cuprinzând propunerea de arestare preventivă), în mod succint în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale iar ulterior în actul de sesizare. S-a reținut incidența dispozițiilor art. 148 lit. f C., întrucât faptele reținute în sarcina inculpaților sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. S-a mai reținut că din probele dosarului de urmărire penală rezultă că ambii inculpați au oferit droguri unui număr mare de persoane, îndeosebi tineri, uneori cu ocazia unor petreceri, ceea ce imprimă un pericol sporit faptelor. În condițiile în care din probele dosarului rezultă indicii că inculpații își asigură sursele de existență din vânzarea de droguri, instanța a apreciat că există riscul real ca aceștia să continue săvârșirea de infracțiuni de același gen în situația în care vor fi lăsați în libertate. S-a mai apreciat și că măsura arestării preventive se impune și pentru buna desfășurare a procesului penal. Măsura arestării preventive dispusă față de ambii inculpați s-a menținut și prin Î. penală nr. 129/R/ 2010 dată de Curtea de A. C. prin respingerea recursului declarat de către inculpați, această măsură fiind ulterior prelungită de Tribunalul Bistrița Năsăud prin Î. penală nr. 61/CC/2010 și respectiv prin Î. penală nr. 72/CC/2010, încheieri menținute în calea de atac, de asemenea, de către Curtea de A. C. Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei (pronunțarea fiind amânată pentru data de 10.02, respectiv (...)), s-a apreciat de către instanța de fond că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive a acestora subzistă, impunându-se menținerea acesteia în raport de natura infracțiunilor comise, de modul concret în care inculpații se presupune că au acționat, reflectat în numărul mare de acte materiale ilicite, de gradul de implicare al unui mare număr de persoane în activitatea infracțională, împrejurări care fac dovada că lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta un pericol social concret cert pentru ordinea publică, creând un puternic sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice, raportat la amploarea fenomenului consumul de droguri și la posibilitatea reluării activității infracționale de către inculpați. În evaluarea pericolului public nu trebuie să se țină seama doar de datele privind persoana inculpaților, ci și de cele referitoare la infracțiunile de săvârșirea cărora aceștia sunt învinuiți, de pericolul social al acestora, în cazul în care lăsarea în libertate a inculpaților ar încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare, dacă acestea ar crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social, astfel că s-a apreciat, prin prisma celor de mai sus că, în speță, cerința prevăzută de textul art. 148 lit. f C., este îndeplinită, măsura arestării preventive fiind justificată. Circumstanțele personale invocate în apărare nu sunt de natură a diminua (dilua) temeiurile ce s-au avut în vedere la arestare, deoarece cele mai multe circumstanțe existau și în momentul luării și al menținerii măsurii arestării preventive. Pe de altă parte, s-a reținut că aceste circumstanțe pot fi eficientizate într-un alt stadiu procesual. Pe de altă parte, s-a apreciat că timpul scurs de la luarea măsurii preventive (aproximativ 3 luni de zile) nu a făcut să se diminueze pericolul social concret pentru ordinea publică, raportat la infracțiunile reținute în sarcina inculpaților (natura acestora, modalitatea de comitere a faptelor, desfășurarea activității infracționale pe o durată mai îndelungată, ceea ce denotă perseverența acestora, consecințele faptelor pentru sănătatea populației și pentru sănătatea inculpaților înșiși) cu atât mai mult cu cât inculpatul S. S. E. este recidivist, fiind condamnat anterior la pedeapsa închisorii pentru același gen de infracțiuni și condamnat recent în dosarul penal nr. (...) a T.ui B. N. pentru consum de droguri de risc și conducere a unui autovehicul sub influența substanțelor stupefiante la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu executare (sentința penală nr. 124/(...), nedefinitivă). Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 300/2 C. rap. la art. 1. C., a fost menținută ca legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpații S. S. E., fiul lui E. și L., născut la data de (...) în B., CNP: 1., domiciliat în B., str. Împăratul T. nr.57, sc. C, ap. 25, jud. B.-N., și R. P. M., zis „Uțu";, fiul lui C. și T.-F., născut la data de (...) în Prundu Bârgăului, CNP: 1., domiciliat în B., str. Tărpiului nr. 29, sc. C, ap. 3, Jud. B. N., în prezent aflați în Penitenciarul Gherla. Conform art. 192 al. 3 C., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, prin apărător, inculpatul R. P. M., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului, întrucât temeiurile care audeterminat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu mai subzistă. În motivare s-a arătat că inculpatul nu are antecedente penale, a comis fapta sub influența consumului de droguri, a avut o atitudine sinceră, a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, fiind de acord cu soluționarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Examinând încheierea atacată prin perspectiva motivelor de recurs invocate precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856 alin.3 C.p.p. Curtea constată următoarele: În mod temeinic prima instanță a reținut că inculpatul recurent a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic și consum de droguri de risc și de mare risc prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și prev. de art. 4 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.p., toate cu aplic. art.16 din Legea nr. 143/2000; conducere fără permis prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002. Justificat s-a motivat că în actul de sesizare că în perioada iulie - septembrie 2010 inculpatul a procurat, a deținut, a oferit spre consum și a vândut pe raza mun. B. diferite cantități de droguri de mare risc denumit „. de baie"; iar în perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009 a procedat la fel cu diferite cantități de cannabis, iar în iulie - septembrie 2010 a deținut pentru consum propriu droguri de mare risc „mefedronă";. Curtea își însușește motivația primei instanțe referitoare la existența indiciilor și probelor suficiente din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată și constată că acestea nu au fost contestate de către recurent, ci doar aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta lăsarea lui în libertate. Nu se poate însă omite faptul că inculpatul a oferit droguri unui număr mare de persoane tinere cu ocazia unor petreceri contribuind semnificativ la creșterea numărului de noi consumatori de substanțe interzise. Justificat prima instanță a mai apreciat că circumstanțele personale ale inculpatului nu înlătură temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, deoarece erau preexistente acestei date, iar faptul că s-a reținut în actul de sesizare art.16 din Legea nr.143/2000 privind diminuarea pedepselor nu denotă că s-ar fi modificat temeiurile arestării preventive, respectiv rezonanța socială negativă pe care ar avea-o punerea în libertate a inculpaților chiar prin înlocuirea arestării cu o măsură preventivă neprivativă de libertate. Așa fiind în baza art. 385/15 pct.1 lit.b C.p.p. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. P. M. împotriva încheierii penale f. nr. din 3 februarie 2011 a T.ui B. N.. Se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Potrivit art. 192 alin. 2 C.pr.pen se va dispune obligarea inculpatului la plata în favoarea statului a sumei de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. P. M., fiul lui C. și T., născut la (...), împotriva încheierii penale f. nr. din 3 februarie 2011 a T.ui B. N.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI A. D. L. D. P. I. C. M. GREFIER M. V.-G. Red.AL/dact.MS 4 ex./(...) Jud.fond: D.B.
| ← Decizia penală nr. 155/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 398/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
