Decizia penală nr. 1777/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1777/R/2011
Ședința publică din data de 7 noiembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE: L. M.- judecător JUDECĂTORI: ANA C.
M. Ș.
G. : M. V.-G.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. -
V. T.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către asigurătorul S. A. S. și P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, împotriva sentinței penale nr.1356 din 16 iunie 2011 a J.ecătoriei B. M., pronunțată în dosar nr. (...), privind pe inculpatul S. A. G. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.2 C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul S. A. G., av. Ț. C., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, partea civilă S. M. și reprezentantul asigurătorului S.C „. A. S. - cons.jur. Călin Hosu cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului S. A. G. învederează instanței că inculpatul a contactat-o telefonic și i-a comunicat faptul că nu și-a angajat apărător ales și i-a cerut să solicite instanței acordarea unui nou termen de judecată, întrucât este singur la serviciu și nu are cine să-l înlocuiască, cerere pe care Curtea o pune în discuția părților.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea cererii de amânare a cauzei, având în vedere că inculpatul a beneficiat de un termen pentru angajarea unui apărător.
Partea civilă S. M. se opune amânării cauzei.
Reprezentantul asigurătorului S.C „. A. S. lasă cererea de amânare a cauzei la aprecierea instanței.
Instanța respinge cererea de amânare a cauzei formulată de inculpat, având în vedere că aceasta nu este justificată obiectiv, nu s-a trimis niciun act justificativ, din care să rezulte necesitatea prezenței acestuia la locul de muncă.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Reprezentantul P.ui solicită admiterea recursului formulat de P. de pelângă Judecătoria Baia Mare, casarea parțială a sentinței penale nr.1356/2011 a J.ecătoriei B. M. și, rejudecând cauza, să se intervină în aspectul de nelegalitate privind modul de stabilire a obligației asiguratorului, raportat la poziția procesuală a acestuia și în aspectul de netemeinicie, în ceea ce privește stabilirea pedepsei și a modalității de executare a acesteia.
Calitatea asigurătorului a fost lămurită de instanță, însă însoțită de obligația de achitare a despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul determinată de instanță în nume propriu, contrar dispozițiilor ce privesc asigurările și dispozițiilor deciziei în interesul legii nr. 1/2005 a Înaltei Curți de C. și J.
Consideră că stabilirea calității procesuale și a modului în care părțile răspund sub aspect civil, este un aspect de legalitate care vizează latura civilă și prin urmare, potrivit art. 14 și 17 Cod pr.pen. apreciază că recursul este admisibil și sub acest aspect.
În ceea ce privește latura penală a cauzei, apreciază că cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a pedepsei au fost greșit stabilite raportat la gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, circumstanțele reale ale comiterii faptei.
Instanța de fond a reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, însă lipsesc argumentele care au dus la reținerea acestor circumstanțe.
Dispozițiile art. 72 Cod penal prevăd că pedeapsa se stabilește între limitele legale și în caz de excepție, pedeapsa se aplică sub minimul special.
Solicită să se aibă în vedere că producerea accidentului s-a datorat încălcării flagrante de către inculpat a regulilor de circulație privitoare la acordarea priorității de trecere a pietonilor angajați regulamentar în traversare, în condițiile în care inculpatul a observat din timp grupul de copii din care s-a desprins victima și, cu toate că a văzut-o pe victimă și a putut să prevadă că aceasta se va angaja în traversare, nu a oprit autoturismul, împrejurări față de care apreciază că fapta comisă de inculpat se află la limita intenției indirecte.
Inculpatul a uzat de dispozițiile art. 3201 Cod pr.pen., respectiv a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa, fiind de acord cu toate probele administrate în faza de urmărire penală din care rezultă culpa exclusivă a inculpatului și a beneficiat de reducerea pedepsei cu o treime. Pentru aceste motive, solicită casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii într- un cuantum sporit față de cel aplicat de prima instanță, iar ca modalitate de executare, să se dispună suspendarea sub supraveghere a pedepsei conform art. 861 Cod penal. Reprezentantul asigurătorului S. A. S. solicită admiterea recursului așacum a fost formulat în scris. În opinia sa, raportat la actele de urmărire penală, apreciază că se poate reține un procent de culpă și în sarcina victimei și ca urmare, solicită reducerea cuantumului daunelor morale acordate părții civile. Lasă la aprecierea instanței recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare. Partea civilă S. M. lasă la aprecierea instanței soluționarea recursurilorformulate de parchet și asigurător. Apărătorul inculpatului S. A. G., av.Ț. C. solicită respingerea recursului formulat de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, raportat la modul în care asigurătorul stă în procesul penal ca și asigurător și nu ca și parte responsabilă civilmente. De asemenea, solicită respingerea recursului și în ceea ce privește netemeinicia hotărârii atacate, vis a vis de cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a acesteia, apreciind că hotărârea recurată este temeinică. Prima instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, având în vedere că acesta nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră și de regret, a achitat o parte din despăgubiri, respectiv a achitat cheltuielile de înmormântare și a redus pedeapsa aplicată cu o treime, având în vedere că inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art. 3201 Cod pr.pen. Apreciază că pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia este suficientă pentru realizarea scopului pedepsei. În ceea ce privește recursul asigurătorului, arată că latura penală nu necesită nicio discuție, având în vedere că inculpatul a recunoscut fapta comisă astfel că, nu se poate invoca acum o culpă comună. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, lasă soluția la aprecierea instanței. C U R T E A Pr in sen tinț a pen al ă nr. 1356 d in d ata de (...) pronunț ată în dos ar nr.(...) de Judec ător ia B aia M are s-a dispus condamnarea inculpatului S. A. G. ( CNP 1., fiul lui G. și Ana, n.la 10.XI.1982 în B. M., cetățean român, studii 11 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, domiciliat în B. M., str. Pădurarilor, nr.21, jud.Maramureș, fără antecedente penale) pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 al.2 C. cu aplicarea art.320 ind.1 din Legea nr.202/2010 și art.74 lit. a, 76 lit. d C., la 1 an închisoare. În baza art.81, 82 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și s-a atras atenția inculpatului asupra prev.art.83 C.. S-a făcut aplicarea art.71 al.5 și art.64 lit.a teza II C.. În baza art.14 C.pr.penală, art.998 C.civil, a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile părții civile S. M. din B. M., str. Grănicerilor nr.85/3 și reședința în B. M., str. Z. nr.37, jud. Maramureș, după cum urmează: 960,60 lei cu titlu de daune materiale și 34.121 euro, sau contravaloarea în lei la data achitării, cu titlu de daune morale. În baza art.54 al. 4, art.57 din Legea nr.136/95 s-a constatat calitatea de asigurător a S. G. A. S., cu sediul în București, sector 1, str.M.Eminescu nr.45, cu domiciliul ales în B. M., str.A. I. nr.14, apt.3-4, jud. Maramureș și a fost obligat asigurătorul să achite părții civile despăgubirile la care a fost obligat inculpatul, în limita contractului de asigurare. Conform disp.art.191 al.1C.pr.penală a fost obligat inculpatul la 2000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 1.577 lei pentru actele medicale de la urmărire penală și 150 lei onorariul din oficiu al părții civile. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că: Prin rechizitoriul nr. 1809/P/2009 din data de (...) al P.ui de pe lângă Judecătoria Baia Mare a fost trimis în judecată inculpatul S. A. G., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal. Se reține în sarcina acestuia că la data de (...), a surprins și accidentat-o pe minora S. D. M., care, în urma impactului a decedat pe loc. Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, solicitând judecarea sa în baza probelor administrate de parchet, conform procedurii simplificate. Trecând la soluționarea cauzei, în baza probelor administrate de parchet, conform disp.art.320/1 din Legea nr. 202/2010, instanța de fond a reținut următoarele: În data de (...), în jurul orei 1340, inculpatul S. A. G. conducea autoturismul marca Dacia 1310, cu numărul de înmatriculare (...), pe strada B. din municipiul B. M., deplasându-se dinspre cartierul F. înspre centrul municipiului B. M. Î. cu inculpatul, în autoturism se aflau în calitate de pasageri tatăl acestuia, S. G. - care ocupa locul din partea dreapta față, mama inculpatului, S. Ana și sora sa, S. A. Eudochia - care se aflau pe bancheta din spate. Ajungând în apropierea trecerii pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător, situată în dreptul imobilului cu nr. 55 de pe str. B., pe o porțiune de drum în aliniament, inculpatul a observat un grup de copii care s-a angajat în traversarea străzii, pe trecerea pentru pietoni, dinspre partea stângă înspre partea dreaptă, raportat la direcția de deplasare a autoturismului condus de acesta. Inculpatul a redus viteza și i-a avertizat cu claxonul pe minorii care finalizaseră deja traversarea, moment în care s-a angajat în traversare pe trecerea pentru pietoni minora S. D. M., în vârstă de 6 ani, care a rămas în urma grupului și intenționa să ajungă la ceilalți copii. Inculpatul a frânat, însă a surprins-o și accidentat-o cu partea din stânga față a autoturismului pe minora S. D. M., care s-a oprit, fiind derutată de apropierea autoturismului condus de inculpat. În urma impactului, victima S. D. M. a decedat pe loc. Organele de poliție s-au deplasat la fața locului, l-au testat pe inculpatul S. A. G. aparatul etilotest, care a indicat o valoare de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 1404, apoi a fost condus la S. J. de U. „. C. O. din Municipiul B. M., unde i-au fost recoltate două probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1. din (...) al S.ui Medico - Legal J. Maramureș, inculpatul S. A. G. a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 0,00 g %o la cele două probe recoltate la ora 1440, respectiv 1530 . Potrivit Raportului de constatare medico-legală nr. 377/94 din (...) al S.ui Medico - Legal J. Maramureș, moartea numitei S. D. M. a fost violentă; ea s-a datorat secțiunii complete de bulb rahidian; leziunile traumatice s-au putut produce în cadrul unui accident rutier moartea putând data din (...). Potrivit Raportului de E. T. întocmit în cauză, viteza de circulație a autoturismului condus de inculpat nu s-a putut determina exact, neexistând urme de frânare, deformații specifice, piese, materiale desprinse din autoturism; autoturismul a fost frânat înainte de a ajunge în zona trecerii pentru pietoni, astfel că au putut să traverseze o parte dintre copii, întrucât autoturismul rula cu viteză mică. Potrivit concluziilor expertului, inculpatul putea să evite accidentul dacă la observarea grupului de copii ar fi oprit complet autoturismul, înainte de trecerea pentru pietoni. În condițiile în care acesta nu a oprit, oprirea victimei pe mijlocul trecerii de pietoni a creat o stare de panică a inculpatului, care nu a efectuat nici o manevră de evitare a victimei, respectiv frânare bruscă, ocolirea ei prin stânga trecând pe contrasens, sau prin virare spre dreapta. Partea vătămată S. M., mama victimei S. D. M. a declarat că a primit de la învinuitul S. A. G. suma de 1400 de lei, sumă care nu a acoperit cheltuielile efectuate cu înmormântarea victimei, precizându-și pretențiile civile în fața instanței de judecată în sensul că solicită 879 E. (5000 lei), cutitlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare a fiicei sale și 34.121 E., daune morale. Starea de fapt descrisă mai sus se probează cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului, planșe foto și schița locului accidentului, proces-verbal de verificare a stării tehnice, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1. din (...) al S.ui Medico - Legal J. Maramureș, raport de constatare medico - legală nr. 377/94/(...), raport de expertiză tehnică, proces - verbal de audiere a martorei S. M. M. R., declarațiile martorilor, declarația părții civile și declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală și cea de judecată. În drept, fapta inculpatului S. A. G. care, în data de (...), în jurul orei 1340, în timp ce conducea autoturismul marca Dacia 1310, cu numărul de înmatriculare (...), pe strada B. din municipiul B. M., nu a acordat prioritate de trecere victimei S. D. M., care s-a angajat regulamentar în traversarea străzii pe trecerea de pietoni, marcată și semnalizată corespunzător, provocând astfel un accident rutier în urma căruia a rezultat decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal, faptă pentru comiterea căreia instanța i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare. Potrivit disp. art. 81,82 C. penal, instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării art. 83 C. penal, cu privire la condițiile revocării suspendării condiționate a executării pedepsei. În temeiul art.71 al 5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei, s-a suspendat și interdicția exercitării drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit.a teza II din Codul penal. La individualizarea pedepsei și a modului de executare, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, apreciat în raport cu modalitatea în care aceasta a fost comisă și urmările produse, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta nu are antecedente penale și în cursul procesului penal a recunoscut comiterea faptei, iar în faza de urmărire penală a încercat să ajute aparținătorii victimei achitându-le acestora o poarte din cheltuielile cu înmormântarea victimei. S-a avut în vedere și faptul că în cauză își găsesc aplicabilitate dispozițiile art.3201 C., limitele pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul fiind reduse cu o treime. Pentru toate aceste considerente instanța de fond a apreciat că nu se impune privarea inculpatului de libertate, cercetarea acestuia fiind de natură să-l conștientizeze cu privire la gravitatea faptei pe care a comis-o, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate. În temeiul art.71 al 5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei, s-a suspendat și interdicția exercitării drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit.a teza II din Codul penal. În ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat că partea civilă S. M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 879 E. (5000 lei), cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și 34.121 E., daune morale. În ce privește daunele materiale instanța de fond a reținut că au fost depuse acte doveditoare până la concurența sumei de 2.360 lei, sumă dincare s-a achitat de către inculpat 1400 lei. Prin urmare, s-a reținut ca neacoperită suma de 960,60 lei reprezentând daunele materiale. În ce privește daunele morale, instanța de fond le-a considerat justificate la nivelul la care au fost solicitate, date fiind consecințele negative produse în plan psihic de decesul fiicei sale în vârstă de doar 6 ani. Pentru considerentele de mai sus, instanța de fond l-a obligat pe inculpat la plata a 960,60 lei, cu titlu de daune materiale și 34.121 euro, sau contravaloarea în lei la data achitării, cu titlu de daune morale, reținând că în cauză are calitate de asigurător S. G. A. S., care potrivit contractului de asigurare de răspundere civilă, în condițiile stabilite în contract, este obligat să plătească sumele pe care asiguratul (în speță inculpatul) este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare, conform disp. art. 49-50, art. 54 din Legea nr.136/1995. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA MARE și asigurătorul S. G. A. S. P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare a solicitat casarea sentinței atacate sub aspectul laturii civile și penale și, rejudecând, înlăturareaobligației asiguratorului la plata despăgubirilor civile către partea civilă, la care a fost obligat inculpatul; majorarea pedepsei aplicate inculpatului, iar ca modalitate de executare - suspendarea sub supraveghere. În motivarea recursului, parchetul a arătat că sentința este nelegală, deoarece, în mod greșit instanța a obligat asigurătorul la despăgubiri civile, în condițiile în care prin decizia nr.1/2005 a Î. s-a stabilit calitatea asigurătorului în procesul penal - asigurător de răspundere civilă și nu parte responsabilă civilmente. Pe de altă parte, dispozițiile legale în materie - art.49,54 din Legea nr.136/1995 , precum și art.14 C. arată expres care sunt persoanele ce pot fi obligate la despăgubiri, condițiile și limitele răspunderii asigurătorului. Sub aspectul laturii penale, s-a apreciat netemeinică hotărârea atacată, întrucât pedeapsa aplicată inculpatului, ca și cuantum, este mult prea mică, iar ca modalitate de executare nu reflectă gradul de pericol social al faptei comise și nu asigură realizarea scopului prev. de art.52 C. S-a considerat că, instanța nu a valorificat corect criteriile prev. de art.72 C., dând prioritate unora dintre ele, în mod nejustificat, în detrimentul altora, nefiind avute în vedere în mod unitar, global. Asigurătorul S. G. A. S. a solicitat casarea sentinței atacate subaspectul laturii penale și laturii civile și, rejudecând, reținerea culpei comune a victimei în producerea accidentului și, respectiv, reducerea cuantumului daunelor morale, la care a fost obligat inculpatul. S-a arătat în motivarea recursului că, instanța nu a avut în vedere faptul că, probele administrate la urmărire penală conduc spre existența unei culpe comune, după cum se reține și în referatul de terminare a urmăririi penale, simpla recunoaștere a inculpatului neputând crea o altă situație juridică, decât cea rezultată din probe. În privința cuantumului daunelor morale, la care a fost obligat inculpatul, s-a apreciat că acesta este prea mare, exagerat, în raport de situația concretă din speță, dar și raportat la jurisprudența internă și a CEDO în materie. Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de ladosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curteaconstată nefondat recursul asigurătorului și, respectiv, întemeiat recursul declarat în cauză de parchet, pentru considerentele și în limitele ce vor fi arătate în continuare. I. a În cauză, judecata s-a făcut în procedura simplificată prev. de art.320/1 C., inculpatul recunoscând fapta descrisă în actul de sesizarea a instanței și solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Așa fiind, analiza instanței de control judiciar se va limita la procesul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului, dar raportat și la dispoz. art.385/6 alin.3 C. va examina cauza sub toate aspectele, bineînțeles, și prin prisma motivelor invocate. Astfel, se constată că, valorificând criteriile de individualizare a pedepsei prev. de art.72 C., dar și dispoz. art.320/1 alin.7 C. (potrivit cărora, în cazul pedepsei închisorii, inculpatul judecat în această procedură beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege), instanța a aplicat inculpatului S. A. G. o pedeapsă situată sub minimul prevăzut de lege (minim redus cu 1/3), pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art.178 alin.1,2 C. fiind închisoarea de la 2 la 7 ani, iar limitele reduse se situează între 1 an și 4 luni închisoare și 4 ani și 8 luni închisoare. S-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare, urmare și a reținerii circumstanței atenuate prev. de art.74 lit.a C. - conduita bună a inculpatului, anterior comiterii prezentei fapte, constând în lipsa antecedentelor penale. Deși pedeapsa aplicată este una în limite legale, ca și cuantum, Curtea apreciază totuși că, în raport de circumstanțele concrete ale comiterii faptei, este o pedeapsă care, nu reflectă pe deplin gradul de pericol social concret al faptei și, nu este în măsură, nici ca modalitate de executare, a realiza scopul prev. de art.52 C. Astfel, având în vedere că accidentul s-a produs din vina exclusivă a inculpatului care, a încălcat flagrant regulile de circulație rutieră, neacordând prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversare, precum și urmările faptei - decesul victimei în vârstă de 6 ani - se apreciază că pentru atingerea scopurilor pedepsei stabilite în art.52 C. este necesar a se aplica o pedeapsă într-un cuantum sporit, fără reținerea circumstanței atenuante prev. de art.74 lit. a C. Chiar dacă, într-adevăr, inculpatul nu are antecedente penale, iar această împrejurare ar putea fi valorificată ca circumstanță atenuantă prev. de art.74 lit.a C., această operațiune nu este obligatorie pentru instanță, este o chestiune facultativă, lăsată exclusiv la latitudinea instanței. Ori, în speță, Curtea, așa cum am arătat, în funcție de condițiile concrete din speță, apreciază că nu se impune reținerea automată ca circumstanță atenuantă a împrejurării că, anterior, inculpatul nu a mai comis alte fapte penale, aceasta fiind practic, o atitudine normală, firească a oricărui cetățean de bună credință și, nu trebuie neapărat făcut un titlu de glorie din faptul că, se respectă legea, atitudinea trecută a inculpatului neremarcându-se prin elemente speciale, deosebite, care să impună cu necesitate a fi reținute cu acest titlu - de circumstanțe atenuante. Totodată, faptul că în cauză sunt incidente dispoz. art.320/1 C., nu înseamnă automat că instanța trebuie să aplice minimul pedepsei prevăzut de lege ( urmare a reducerii cu 1/3), ci doar că limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime, deci că, pedeapsa ce se poate aplica se situează între 1 an și 4 luni închisoare și 4 ani și 8 luni închisoare. Pe de altă parte, raportat la specificul infracțiunii - ucidere din culpă, urmare a nerespectării unor dispoziții legale privind circulația pe drumurile publice - se impune ca inculpatului, chiar dacă nu execută efectiv pedeapsa, să-i fie impuse anumite obligații care, să-l responzabilizeze mai mult și să asigure un grad mai mare de prevenire, pe viitor, a repetării unei astfel de conduite culpabile. Pentru toate aceste considerente, recursul parchetului va fi admis în baza art.38515 pct.2 lit.d C.pr.penală, sentința atacată va fi casată în parte, cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului S. A. G. și a modalității de individualizare a executării acesteia și rejudecând în aceste limite, Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului S. A. G. pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin.7 C.pr.penală de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare, înlăturând circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit. a Cod penal. În baza art.861 - 862 Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate prin prezenta, pe un termen de încercare de 5 ani și se va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal. Pe durata termenului de încercare, se va dispune ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la S. de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș; să anunțe , în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură putea fi controlate mijloacele lui de existență; să nu conducă niciun vehicul. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate. b. În privința celui de al doilea motiv de recurs invocat de parchet - nelegala obligare a asigurătorului la despăgubiri civile - Curtea apreciază că acesta este inadmisibil, având în vedere, pe de o parte că, asigurătorul însuși, nu a contestat această dispoziție a instanței, iar pe de altă parte, chiar dacă, într-adevăr, procurorul poate face recurs și pe latură civilă, chiar în lipsa recursului părții civile, în virtutea deciziei nr.190/2008 a Î. date în recursul în interesul legii - trebuie avut în vedere că, în speță nu ne aflăm în ipoteza reglementată de legiuitor, adică nu este vorba de lipsa căii de atac a părții civile ci, de lipsa căii de atac a asigurătorului de răspundere civilă, iar promovarea căii de atac de către procuror, în concret, în speța de față nu poate fi apreciată ca necesară pentru apărarea ordinii de drept sau a libertăților și drepturilor cetățenilor ( așa cum statuează și decizia, anterior invocată), în condițiile în care asigurătorul însuși nu a contestat dispozițiainstanței , iar drepturile cetățenilor ( ale părții civile, în speță), pot fi apărate mai eficient prin păstrarea dispoziției instanței în acest sens, profită practic, părții civile. J. fondului a stabilit obligația de plată a asigurătorului în limita contractului de asigurare, deci, în conformitate cu contractul de asigurare și cu dispozițiile legale în materie - Legea nr. 136/1995, el fiind obligat oricum, de drept, prin contract la plata despăgubirilor, așa încât nu se poate susține că, prin promovarea căii de atac s-a urmărit apărarea ordinii de drept, respectarea legii. II. În ceea ce privește recursul asigurătorului, Curtea urmează a-l respinge ca nefondat, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C., pentru următoarele considerente: Culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului a fost reținută prin rechizitoriu, neavând relevanță, în acest sens, cele propuse în referatul de terminare a urmăririi penale - care nu este act de sesizare a instanței - în condițiile în care instanța, analizând probele de la urmărire penală a apreciat corect că acestea dovedesc fapta inculpatului și există suficiente date cu privire la persoana acestuia, care să-i permită stabilirea unei pedepse, făcând astfel aplicarea dispoz. art. 320/1 alin.4 C. Inculpatul însuși a recunoscut comiterea faptei, așa cum a fost reținută în rechizitoriu, asumându-și culpa în totalitate și, mai mult, nu a contestat nici valoarea despăgubirilor solicitate de partea civilă (cele materiale, iar cele morale, le-a lăsat la aprecierea instanței). De altfel, având în vedere pierderea suferită de partea civilă - fetița de numai 6 ani - care, practic, nu a făcut altceva, decât să traverseze strada regulamentar - pierdere iremediabilă, se apreciază că suma acordată cu titlu de daune morale - de 34.121 euro, sau contravaloarea în lei la data achitării - este una rezonabilă, în măsură a asigura, pe cât se poate acest lucru, compensarea prejudiciului afectiv suferit de mama victimei. În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din FMJLC, în favoarea av. Ț. E. . În baza art.192 alin.2, 3 C. va fi obligat asigurătorul S. G. A. S. la plata sumei de 200 lei , cu titlu de cheltuieli judiciare, restul cheltuielilor avansate de stat rămânând în sarcina acestuia. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Potrivit prevederilor art.38515 pct.2 lit. d Cpp, admite recursul declarat de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA MARE împotriva sentinței penale nr. 1356 din (...) a J.ecătoriei B. M. pe care o casează în parte, doar sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului S. A. G. și a modalității de individualizare a executării acesteia și rejudecând în aceste limite: Majorează pedeapsa aplicată inculpatului S. A. G., fiul lui G. și Ana, n. la (...) în B. M., cetățean român, studii 11 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, domiciliat în B. M., str. Pădurarilor, nr. 21, fără antecedente penale, CNP 1., pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin.7 C.pr.penală de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare, înlăturând circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit. a, 76 Cod penal. În baza art.861, 862 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate prin prezenta pe un termen de încercare de 5 ani și atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal. Pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte la datele fixate la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș; - să anunțe , în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură putea fi controlate mijloacele lui de existență; - să nu conducă niciun vehicul . Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Respinge ca nefondat recursul declarat de către asigurătorul S. G. A. S.A, cu sediul în București, str. M. Eminescu nr. 45 și cu domiciliul ales în B. M., str. A. I. nr.14, apt.3-4, jud. Maramureș împotriva aceleiași sentințe. Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din FMJLC, în favoarea av. Ț. E. . Obligă asigurătorul S. G. A. S. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, restul cheltuielilor avansate de stat cu prezentul recurs rămânând în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 7 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. Ș. G. M. V.-G. Red.A.C./Dact.H.C. 4 ex./(...) J..fond: E.G.
| ← Decizia penală nr. 969/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1278/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
