Sentința penală nr. 136/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA PENALĂ NR. 136/2011
Ședința publică din 15 noiembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H.- judecător
GREFIER : M. N.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror S. D. din cadrul P.ui de pe lângă
Curtea de A. C.
S-a luat spre pronunțare cauza penală privind plângerea formulată de petenții U. I. și U. S.-C. împotriva rezoluției dată în data de 9 august 2011 de P. de pe lângă Curtea de A. C., de respingere a plângerii formulată de petenți împotriva Rezoluției dată în 1 iulie 2011 în dosarul nr. 199/P/2010 de P. de pe lângă Curtea de A. C., prin care s- a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții G. F., G. I., C. M. și B. L. prin mandatar C. M.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 8 noiembrie 2011, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 15 noiembrie 2011.
C U R T E A :
Deliberând reține că prin plângerea înregistrată la data de 1 septembrie 2011, petenții U. I. și U. S. C. au solicitat desființarea rezoluției din data de (...) din dosar nr.
673/II/2/20011 a Procurorului general adjunct al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. prin care s-a respins plângerea acestora împotriva Rezolutiei nr. 199/P/2010 din (...) a P.ui de pe lângă Curtea de A. C. și pronunțarea unei sentințe penale prin care să se dispună condamnarea făptuitoarei G. F. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. de art. 215 C., fals în declarații, prev. de art. 292 C., uz de fals, prev. de art. 291 C., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C., abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, prev. de art. 247 C., abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C., neglijență în serviciu, prev. de art. 249 C., conflict de interese, prev. de art. 2531 C. și împotriva făptuitorilor G. I., B. L. ȘI C. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 C., fals în declarații, prev. de art. 292 C. și uz de fals, prev. de art. 291 C. (f. 9-13, 177-179). Petenții au mai solicitat să fie obligați învinuiții în solidar să plătească acestora suma de 2 miliarde lei, cu titlu de daune morale, pentru stresul creat, afectarea imaginii în comunitatea în care s-au născut și în care trăiesc, stres care a generat îmbolnăvirea acestora, precum și obligarea la cheltuielile cu procesele generate. În motivarea plângerii petenții au arătat că rezoluția atacată este nelegală și netemeinică, potrivnică adevărului, făcându-se o aplicare mult prea largă a principiului "in dubio pro reo", deși s-a dovedit fără putință de tăgadă vinovăția susnumiților, cu precădere a numitei G. F., probându-se întreg demersul intrării terenului în cauză în proprietatea acesteia în detromentul intereselor legitime ale petentilor, iar apărarea acesteia potrivit căreia nu ar fi avut reprezentarea că va cumpăra terenul nu a putut fi înlăturată. Cu privire la existența infracțiunilor de fals, de uz de fals în speță si înselaciune s- a arătat că făptuitorii au avut cunostintă că imobilul făcea obiectul unor litigii, nu avea o situație juridică clară, fiind si în prezent în litigiu, nu "s-a aflat continuu în stăpânirea vânzătorului B. L." deoarece, în realitate, acesta nu a stăpânit niciodată terenul, numita C. M. nu le-a oferit spre cumpărare terenul si ea, personal, a solicitat în scris și a depus documente aferente doar pt. suprafața de 1. teren și nu pt. suprafața de 351 ,5mp făcută primită de către B. L. de către P. La termenul de azi petentii au depus în scris o precizare la plângerea introductivă sutinând oral că insistă, în pricipal, cu privire la capătul de cerere privind comiterea de către făptuitoarea G. F. a infractiunii de conflict de interese prev. și ped. De art. 253-1 C. Procedând la solutionarea cauzei prin rpisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilro dosarului, Curtea constată următoarele: Începând cu luna ianuarie 2009 părțile vătămate U. Ion și U. C. S. au depus mai multe plângeri împotriva făptuitoarei Gafione F., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 C., fals în declarații, prev. de art. 292 C., uz de fals, prev. de art. 291 C., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C., abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, prev. de art. 247 C., abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C., neglijență în serviciu, prev. de art. 249 C., conflict de interese, prev. de art. 2531 C. și împotriva făptuitorilor G. I., B. L. și C. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 C., fals în declarații, prev. de art. 292 C. și uz de fals, prev. de art. 291 C. (f. 9-13, 177-179). Inițial plângerile au fost înregistrate sub numărul de dosar 3. la P. de pe lângă Judecătoria Bistrița, iar prin ordonanța din data de 2 iulie 2010 s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea P.ui de pe lângă Curtea de A. C., având în vedere că infracțiunea de conflict de interese se judecă în primă instanță de curtea de apel (f. 2-3). În plângerile depuse se susține, în esență, că făptuitoarea G. F. și făptuitorii G. I., B. L. și C. M. au săvârșit infracțiunile de înșelăciune, fals în declarații și uz de fals, deoarece au indus în eroare notarul public cu ocazia încheierii contractului de vânzare- cumpărare din data de 6 decembrie 2007 a unui teren de 351,5 mp., situat pe strada P. nr. 16 în B., făcând declarații nereale în fața notarului. De asemenea, se susține că făptuitoarea G. F. a săvârșit infracțiunile de conflict de interese și abuz în serviciu în calitate de secretar al municipiului B., în legătură cu modul de dobândire al terenului mentionat. Prin rezouția nr. 199/P/1 iulie 2011 a P.ui de pe lângă Curtea de A. C. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitei G. F. sub aspectul comiterii infractiunii de conflict de interese prev. și ped. de art. 2. C., neînceperea urmăririi penale față de aceasta pentru comiterea infracțiunilor săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. de art. 215 C., fals în declarații, prev. de art. 292 C., uz de fals, prev. de art. 291 C., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C., abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C., neglijență în serviciu, prev. de art. 249 C., precum și neînceperea urmăririi penale față de numiții G. I., B. L. ȘI C. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 C., fals în declarații, prev. de art. 292 C. și uz de fals, prev. de art. 291 C. Solutia a fost mentinută prin rezoluției nr. 6. august 2011 a procurorului general adjunct al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. prin respingerea ca nefondată a plângerii petenților. În fapt, imobilul situat în B., strada P. nr. 16, este format din casă de locuit, cu două apartamente, apartamentul 1 la parter și apartamentul II la etaj și teren în suprafată totală de 1.103 mp. În anul 1973 numita B. R. O., mama făptuitorului B. L., în prezent decedată, a dobândit prin donație apartamentul II al imobilului menționat, împreună cu cota de 1/2 din părțile comune. Apartamentul 1 al imobilului s-a aflat în proprietatea numiților P. I. și P. O. împreună cu cota de 1/2 din părțile comune. În anul 1977 B. R. O. a plecat definitiv în Germania, astfel că imobilul său a fost preluat de S. Român, conform Deciziei nr. 473/(...) a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului B.-Năsăud, terenul fiind preluat cu titlu gratuit (f. 58-59). Începând cu anul 1977 apartamentul II a fost închiriat părților vătămate U. Ion și U. C. și S. ce și-au păstrat calitatea de chiriași până în anul 1997 când au cumpărat acel apartament în baza Legii nr. 112/1995 (f. 411). Prin Ordinul Prefectului nr. 274/2003 sotii U. au dobândit în proprietate și suprafata de 200 mp din terenul aferent casei (f. 412-413). În anul 2001 numita B. R. O. domiciliată în Germania, prin intermediul făptuitoarei C. M., mandatara sa, a solicitat acordarea de despăgubiri pentru apartament și teren în baza Legii nr. 10/2001 (f. 71 ), cerere respinsă prin D. P. M. B. nr. 2325/(...) (f. 66-67). B. R. O. a atacat în instanță această decizie, contestația sa fiind admisă prin sentința civilă nr. 3. a T. B.-N. Prin aceeași hotărâre instanța a obligat P. M. B. să facă ofertă de restituire în echivalent pentru suprafața de 551,5 mp (f. 490- 495). Prin D. nr. 1930/(...) a P. M. B., s-a propus notificatoarei B. R. O. acordarea de măsuri reparatorii în echivalent (f. 62-63), însă comunicarea dispoziției către aceasta a fost returnată din Germania cu mentiunea destinatar necunoscut/adresă insuficientă (f. 420-421). Trebuie precizat că între timp numita B. R. O. decedase (f. 422). În luna august 2007 făptuitoarea G. F. și soțul său G. I. au cumpărat apartamentul 1 din imobilul situat pe strada P. nr. 16 din municipiul B., împreună cu suprafața de aproximativ 300 mp teren. La data de 13 septembrie 2007 făptuitorul B. L., prin mandatara sa, făptuitoarea C. M., a înregistrat o cerere la P. M. B. prin care a învederat faptul că este urmașul numitei B. R. O. și continuă demersurile acesteia, solicitând restituirea în natură a suprafeței de 351,5 mp teren în strada P. nr. 16 (f. 422). La data de 19 septembrie 2007 Comisia internă de analizare a cererilor conform Legii nr. 10/2001 a luat în discuție cererea făptuitorului B. L. și a decis acordarea unui drept special de folosință asupra terenului menționat (f. 439-442). La data de 25 septembrie 2009 Comisia internă de analizare a cererilor depuse conform Legii nr. 10/2001 a întocmit un raport cu nr. 64043/(...), prin care a propus stabilirea calității de persoană îndreptățită la restituire a făptuitorului B. L. și acordarea către acesta a dreptului special de folosință asupra terenului de 351,5 mp, raport ce a fost semnat și de făptuitoarea F. G., membru în această comisie (f. 265- 268). La data de 27 septembrie 2007 Primarul M. B. a emis D. nr. 1831/(...), prin care a s-a dispus acordarea către făptuitorul B. L. a dreptului special de folosință asupra terenului de 351,5 mp (f. 225-228). La data de 6 decembrie 2007 făptuitorul B. L., reprezentat de făptuitoarea C. M., a vândut făptuitorului G. I. dreptul special de folosință, convertit în drept de proprietate, conform legii, asupra terenului de 351,5 mp, fiind încheiat în acest sens contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public Dogaru C. L. (f.385). Trebuie menționat că în tot acest timp părțile vătămate U. Ion și U. C. S. au făcut demersuri pentru obținerea terenului de 351,5 mp în compensare cu alte terenuri ce le- au fost expropriate. După ce terenul în cauză i-a fost atribuit făptuitorului B. L. și acesta l-a vândut soților G., petentii au promovat numeroase acțiuni pentru anularea actului administrativ și a contractului de vânzare-cumpărare, depunând și plângerile penale ce fac obiectul prezentului dosar. Curtea retine că în mod corect s-a concluzionat de către procuror că în urma probelor administrate în cauză nu s-a dovedit dincolo de orice dubiu existența elementelor constitutive ale infractiunii de conflict de interese prev. de art. 2. C., după cum nu s-a probat nici comiterea de către făptuitori a celorlalte infractiuni reclamate. Apărarea făptuitoarei G. F. în sensul că în momentul desfășurării procedurii de soluționare a cererii lui B. L. nu a avut reprezentarea că va cumpăra în final acel teren, nu a putut fi însă înlăturată. Este real că făptuitoarea G. F., în calitate de funcționar public, a participat la luarea unei decizii prin care făptuitorul B. L. a obținut un folos material, constând în atribuirea dreptului special de folosință asupra terenului din strada P. nr. 16, însă făptuitorul nu face parte din categoria persoanelor enumerate la art. 2531 C.. Totodată, folosul obținut de făptuitoarea G. F. și făptuitorul G. I. (dobândirea terenului menționat), nu s-a realizat în baza actului administrativ, ci în baza contractului de vânzare-cumpărare. Mai mult, în cauză nu a putut fi făcută dovada unei înțelegeri privind cumpărarea terenului, anterioare actului decizional, aspect reyultând din declaratiile martorilor M. V. (f. 517- 519), Cincea Dumitru M. (f. 521-523), Hriscu L.a M. (f. 525- 526), membri ai Comisiei interne de soluționare a cererilor depuse în baza Legii nr. 10/2001, (M. V. fiind și primarul municipiului B.), care au declarat că făptuitoarea nu a manifestat vreun interes față de procedura privind cererea lui B. L. și nici nu au avut cunoștință că aceasta ar intenționa să cumpere acel teren. La rândul său, făptuitoarea C. M. a declarat că a făcut demersuri pentru vânzarea terenului respectiv doar după ce i-a fost atribuit lui B. L. și că întâmplător a încheiat înțelegerea de vânzare cu soții G., cărora le-a propus să cumpere terenul prin intermediul martorei C. C. (f. 531-533). Susținerile făptuitoarei C. M. sunt confirmate de martora C. C. care a declarat că inițial făptuitoarea i-a propus ei să cumpere terenul, însă a refuzat-o din motive financiare, dar a pus-o în legătură cu familia G. (f. 528-530). Și făptuitorul G. I. a declarat în același sens, negând la rândul său că pozitia făptuitoarei în cadrul Primăriei B. ar avea vreo legătură cu dobândirea terenului (f. 534- 535). Sub aspectul celorlalte infractiuni reclamate, din probele dosarului rezultă că făptuitoarea G. F. și făptuitorul B. L. nu au fost prezenți la încheierea contractului de vânzare-cumpărare din data de 6 decembrie 2007 și nu au tăcut declarații în fața notarului public. La încheierea contractului menționat au participat făptuitorii C. M. și G. I., însă nu se poate retine că aceștia ar fi tăcut declarații necorespunzătoare adevărului referitor la terenul respectiv atâta timp cât acestia, în momentul încheierii contractului de vânzare- cumpărare nu aveau vreo calitate procesuală în vreun litigiu dedus judecății referitor la teren și că ar fi fost citați procedural în acest sens. Pentru toate aceste motive Curtea va constata legalitatea si temeinicia rezolutiilor atacate si, pe cale de consecintă plângerea petentilor urmează a fi respinsă ca nefondată potrivit art. 278/1 al. 8 lit. a C.proc.pen. Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. fiecare petent va fi obligat să achite câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge plângerea formulata de petentii U. I. și U. S. C., ambii domiciliați în B., str. P., nr. 16, ap.2, jud. B. Năsăud, împotriva rezoluției nr. 6. august 2011 a procurorului general adjunct al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. si a rezouției nr. 199/P/1 iulie 2011 a P.ui de pe lângă Curtea de A. C. Obliga fiecare petent să plătească câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din data de 15 noiembrie 2011. PREȘEDINTE GREFIER L. H. M. N. Red.L.H/S.M 4 ex./(...)
← Decizia penală nr. 1278/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1975/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|