Decizia penală nr. 181/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
D. PENALĂ NR. 181/R/2011
Ședința publică din 15 februarie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : C. I.
JUDECĂTORI : L. H.
: I. M.
GREFIER : L. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către partea civilă P. S., împotriva deciziei penale nr. 426/A/2010 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui
C., privind pe inculpatul C. S., trimis în judecată prin R. P. de pe lângă
Judecătoria Huedin, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev.și ped.de art.178 alin.1 și 3 C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. S. personal asistat de apărător ales, av.Ucu Faur Mihai, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind partea civilă D. C., părțile civile P. S., M. V. și chematul în garanție SC E. SA B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosarul cauzei s- au depus motivele de recurs ale părții civile P. S. precum și un memoriu formulat de partea civilă M. V. prin care solicită obligarea inculpatului în solidar cu firma de asigurări la plata daunelor morale.
În instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av.D. B., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului ca nefondat. A. că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă și s-a obligat să achite integral toate cheltuielile care vor fi probate. Există o sentință dată în cauză, care, dacă nu era atacată cu recurs putea fi pusă în executare.
Reprezentantul P., apreciază că se poate discuta de o admitere a recursului și o majorare a daunelor morale deși este foarte greu a se stabili cuantumul acestora , însă, dă credit celor stabilite de instanță. De asemenea, arată că asiguratorul nu are calitate de parte responsabilă civilmente deci nu poate fi obligat în solidar cu inculpatul.
Inculpatul C. S., având ultimul cuvânt, regretă și îi pare rău pentru ce s- a întâmplat.
C U R T E A
Prin S. penală nr. 111/(...) a Judecătoriei H., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1,3 Cod penal în infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1, 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a, b și c Cod penal, art.76 lit.b Cod penal, s-adispus condamnarea inculpatului C. S., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă din data de (...)
În baza art.71 C., s-a dispus privarea inculpatului de exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a doua Cod penal, numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevăzută de art.71 alin.2 C.
În baza art.861 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 7 ani în condițiile prev. de art.862 Cod penal În baza art.863 Cod penal, a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj conform programului stabilit de acesta - să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea - să comunice schimbarea locului de muncă - să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență. În baza art.359 Cod pr. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal raportat la art.83 și art.84 Cod penal privitoare la revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art.71 alin 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii. În baza art.14 și art.346 Cod pr. pen., cu aplicarea art.998 și următoarele cod civil a fost obligat inculpatul C. S. la plata sumei de cate 20.000 lei, cu titlu de daune morale în favoarea părților civile P. S., cu domiciliul în com S., sat S. nr.39, jud.C., și M. V., cu domiciliul în com S., sat S. nr.88, jud.C., și la plata sumelor de 3.000 lei cu titlu de daune materiale, admițând în parte aceste pretenții și 20.000 lei daune morale către partea civilă D. C., cu domiciliul în T., str. B. nr.36, ap.18, jud.Timiș. S-a constatat că inculpatul a achitat părții civile D. C. suma de 2.000 lei în contul daunelor materiale și suma de 50 lei părții civile M. V., sume ce se vor deduce din obligațiile materiale și morale stabilite. S-a constatat că în cauză are calitatea de asigurator SC A. SA B. actual E. SA, cu sediul în B., sector 2, B-dul D. P. nr.10 A, care va răspunde conform contractului de asigurare încheiat cu inculpatul. În baza art.193 C.pr.penală a fost obligat inculpatul C. S. să plătească părții civile M. V. suma de 165 lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând cheltuieli de transport pentru 2 drumuri la C. ( 30 lei pentru 1 drum ) și 7 transporturi la H. (15 lei pentru 1 transport), iar părții civile P. S. suma de 1.000 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocațial. În baza art.191 Cod pr.penală a fost obligat inculpatul C. S. să plătească statului suma 1000 lei de cu titlu de cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța sentința de mai sus prima instanță a reținut că prin S. penală nr.112 din (...) a Judecătoriei H. s-a dispus în baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.76 lit.d rap.la art.74 lit.a,b și c C.penal, condamnarea inculpatului C. S. la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o imbibație alcoolica peste limita legală. În baza art.178 alin.1,3 C.penal cu aplicarea art.76 lit.b rap. la art.74 lit.a, b și c C.penal, s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa. S-a constatat ca infracțiunile au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit.a C.penal și în baza art.34 C.penal s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. În baza art.861 C.penal s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 7 ani, stabilindu-se ca în termenul de încercare inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prev. de art.863 lit.a-d C.penal, supravegherea fiind încredințată S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Cluj. În baza art.359 C.pr.penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.864 C.penal privitoare la revocarea beneficiului suspendării. În baza art.14 și 346 C.pr.penală s-a luat act că D. C., cu domiciliul în T., str. B. nr.36, ap.18, jud. Timiș nu s-a constituit parte civilă și a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă M. V., cu domiciliul în com S., sat S. nr.88, jud. C. În baza art.14 și 346 C.pr.penală, coroborat cu art. 998-999 Cod civil a fost obligat inculpatul C. S., în solidar cu asiguratorul SC A. SA B. cu sediul în B., sector 2, B-dul D. P. nr. 10 A la plata sumei de 20.000 lei către partea civilă, cu titlu de daune morale în favoarea părții civile P. S., cu domiciliul în com S., sat S. nr.39, jud. C. Instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor menționate, iar la dozarea pedepselor a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 C. Prin decizia penală nr.307/(...) a T.ui C. s-a admis apelul formulat de asiguratorului S. de A. E. R. A. R. SA, fosta SC A. SA, a fost obligat doar inculpatul la plata sumei de 20.000 lei daune morale către partea civila P. S. și s-a constatat ca SC E. R. A. R. SA, fosta SC A. SA B. are calitatea de asigurator în prezenta cauză, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Prin decizia penală nr.66/(...) a Curții de A. C. s-a admis recursul declarat de partea civila P. S. împotriva deciziei penale nr.307/2009 a T.ui C., care a fost casata împreună cu sentința penală nr.112/2009 a Judecătoriei H. și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, respectiv Judecătoria Huedin. Instanța de recurs a reținut că hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate absolută, întrucât minuta hotărârii nu a fost semnată de magistratul care a soluționat cauza, indicând ca rejudecarea dosarului să aibă loc doar în privința dezbaterii pe fond a procesului, cu menținerea actelor procesuale și procedurale existente la dosar. De asemenea s-a stabilit ca la rejudecarea cauzei să fie îndeplinită procedura de citare cu asiguratorul SC E. R. A. R. SA, fosta SC A. SA B., care va răspunde pentru plata despăgubirilor în limita contratului de asigurare încheiat cu inculpatul. Instanța de recurs a reținut încă un motiv de nelegalitate a hotărârii instanței de fond, care nu a respectat decizia nr.I din 15 ianuarie 2007 a I. pronunțată în recurs în interesul legii referitoare la încadrarea juridica a faptei de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana având în sânge o imbibație alcoolică peste limita legală și de ucidere din culpă cu aceasta ocazie a unei persoane, fapta ce constituie o singură infracțiune complexă de ucidere din culpă, prev. de art.178 alin.3 C.penal, în care este absorbită infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, indicând ca la rejudecarea cauzei să se țină cont și de dispozițiile recursului în interesul legii precizat. Procedând la rejudecarea cauzei instanța a stabilit următoarea situație de fapt: Din ansamblul probator administrat reiese că la data de (...) în jurul orei 24, inculpatul C. S. conducea pe DN1 E60 autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare (...), din direcția C.-N. spre O., iar la ieșirea din orașul H., la km 532+400 m, pe o porțiune de drum în aliniament, s-a angajat în depășirea ambulantei cu nr. de înmatriculare (...), care circula regulamentar în aceeași direcție, însă inculpatul nu a păstrat o distanța laterală suficientă față de acest autovehicul, intrând în coliziune cu ambulanța, după care ambele autovehicule au părăsit partea carosabilă, au trecut peste șanțul din partea dreapta a sensului de mers, ambulanta răsturnându-se pe partea stângă. În urma accidentului a rezultat decesul pacientului P. L., care se afla în ambulanta și vătămarea corporală a persoanei vatamate M.cas V., pacienți care se întorceau de la dializa de la C. de N. din C.-N.. Din raportul de constatare medico-legală întocmit în cauza (f. 66-69) reiese ca moartea părții vătămate P. L. a surveni în urma unui politraumatism (traumatism cranio-cerebral cu fractura calotei, a bazei craniului și leziuni meningo-cerebrale și traumatism toracic cu fracturi costale bilaterale multiple, fractură de stern și claviculă), leziunile traumatice putându-se produce prin lovire de corpuri dure și compresiune în cadrul unui accident rutier, iar între leziunile traumatice și deces există legătură directă de cauzalitate. Potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.1667 din (...), conducătorul auto al ambulanței nu se afla sub influența băuturilor alcoolice, alcoolemia acestuia fiind 0 (zero), iar potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.1665 din (...), inculpatul C. S. avea o alcoolemie de 1,80 grame la mie la prima probă și 1,70 grame la mie la cea de-a două probă. Din declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală, coroborate cu declarațiile martorilor A. S. A. (f.30-31) și M.caș V. (f.36), precum și cu concluziile raportului de expertiză tehnică (f.78-94 d.u.p.) rezulta ca accidentul s-a produs ca urmare a acroșării ambulanței de către autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare (...), condus de către inculpat, care la momentul acroșării se afla sub influența băuturilor alcoolice. Raportul de expertiză tehnică a concluzionat ca accidentul s-a produs din cauza conducerii autoturismului marca BMW de către inculpat sub influența băuturilor alcoolice, precizându-se că la o alcoolemie de peste 1,20 grame la mie riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 de ori, iar principalele efecte generatoare de accidente rutiere ale consumului de alcool sunt: nivelul de concentrare ale atenției scade foarte mult, scade percepția, câmpul vizual se reduce, timpul de reacție se mărește (cel puțin se dublează) diminuarea preciziei gesturilor, scad reflexele. În cursul anchetei penale inculpatul a susținut că accidentul rutier s-a putut produce ca urmare a exploziei unui cauciuc de la mașina anterior impactului, susținere ce nu a fost confirmată prin niciun mijloc de probă, expertiza tehnică efectuată în cauză infirmând aceasta posibilitate. Față de probele administrate, rezultă astfel că moartea părții vătămate a survenit din cauza unui politraumatism produs prin lovire de corpuri dure și compresiune în cadrul unui accident rutier, iar culpa în producerea acestui accident aparține inculpatului C. S., astfel cum rezultă din ansamblul probator administrat. În drept, fapta inculpatului C. S., care la data de (...), fiind sub influența băuturilor alcoolice, în timp ce conducea autoturismul marca BMW cu nr. deînmatriculare (...), având o alcoolemie în sânge peste limita legală, pe DN1 E60, din direcția C.-N. - O., la km. 532 + 400 m, încălcând prev. art.118 lit.c din OUG 195/2002, s-a angajat în depășirea unei ambulanțe, cu nr. de înmatriculare (...), care circula regulamentar în aceeași direcție, pe care aacroșat-o și a scos-o în afara carosabilului unde s-a răsturnat, din evenimentul rutier rezultând decesul victimei P. L. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art.178 alin.1, 2 și 3 Cod penal, atât sub raportul laturii obiective, cât și sub raportul laturii subiective, între fapta inculpatului și urmarea periculoasă produsă existând legătură de cauzalitate. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpa prev. de art.178 alin.1, 3 C.penal, însă din probele administrate reiese că fapta a fost comisă ca urmare a nerespectării prevederilor legale referitoare la circulația pe drumurile publice, astfel ca sunt incidente și dispozițiile alin.2 al art.178 C.penal, motiv pentru care instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul din infracțiunea de ucidere din culpa prev. de art.178 alin.1, 3 C.penal în infracțiunea de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1, 2 și 3 C. La individualizarea și dozarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute în cuprinsul dispozițiilor art.72 Cod penal, precum și împrejurările lipsei de antecedente penale a inculpatului, preocuparea sa pentru achitarea cheltuielilor de înmormântare ale victimei, comportamentul sincer avut în cursul procesului și prezența sa în fața instanței, reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.a, b și c Cod penal, raportat la dispozițiile art.76 Cod penal. În consecință, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de ucidere din culpa prev. de art.178 alin.1,3 Cod penal în infracțiunea de ucidere din culpa prev. de art.178 alin.1, 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a, b și c Cod penal, art.76 lit.b Cod penal, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul C. S. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. În baza art.71 C., a dispus privarea inculpatului de exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a doua Cod penal, numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevăzută de art.71 alin.2 C. În ceea ce privește modalitatea de executare, față de considerentele deja reținute, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără ca pedeapsa să fie efectiv executată, motiv pentru care, în baza art.861 C.penal a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 7 ani. Instanța nu poate da curs solicitării P. de aplicare a unei pedepse cu executare în regim de detenție, având în vedere împrejurarea că împotriva hotărârii inițiale a Judecătoriei H. prin care s-a stabilit suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, P. nu a exercitat calea de atac a apelului și a recursului pentru schimbarea modalității de executare a pedepsei dispuse cu ocazia primei judecăți, iar apelul asiguratorului și al părții civile P. S. au vizat doar latura civilă a cauzei. Cauza a fost trimisă spre rejudecare pentru alte considerente decât cele invocate de partea civilă P. S., însă printre acestea nu se afla și nelegala individualizare a modalității de executare a pedepsei. Mai mult, instanța observa că inițial inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea a două infracțiuni în concurs ideal, executarea pedepsei rezultante fiind suspendata sub supraveghere, iar P. nu a criticat modalitatea de executare a pedepsei, în timp ce la momentul de față instanța a constatat că inculpatul a comis o singură infracțiune complexă de ucidere din culpă. Ca urmare instanța a considerat că nu se poate crea inculpatului o situație mai grea în rejudecarea dispusă ca urmare a apelului și recursului asiguratorului, respectiv părții civile care au vizat doar latura civilă a cauzei și că nu i se poate agrava situația penală pentru o singură infracțiune, în condițiile în care pentru două infracțiuni s-a aplicat o pedeapsa cu suspendare sub supraveghere, măsură ce nu a fost contestată de P. sau de vreuna din părțile din proces. În baza art.863 C.penal, instanța de fond l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj conform programului stabilit de acesta; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență. În baza art.359 C.pr.penală, a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C.penal raportat la art.83 și art.84 C.penal privitoare la revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art.71 alin 5 C.penal instanța a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii. Referitor la latura civilă a cauzei instanța de fond a reținut că în cursul urmăririi penale surorile victimei, D. C. -f.71 verso, P. S. -f.73 și M. V. -f.75 s- au constituit părți civile, arătând că vor preciza în fața instanței cuantumul pretențiilor. Partea civilă P. S. a precizat la termenul din data de (...) că pretinde suma de 20.000 lei cu titlu de daune morale. La termenul din data de (...) partea civilă M. V. a precizat că pretinde suma de 20.000 lei daune morale de la inculpat. Părțile civile D. C. și M. V. au fost prezente în fața instanței la termenele din (...) și (...), însă instanța a omis a le consemna pretențiile, deși le-a legitimat în ședința din (...). Instanța ce a judecat inițial cauza a respins pretențiile părților civile M. V. și D. C., cu motivarea că au fost tardiv formulate, cu toate că, așa cum s-a arătat, acestea s-au constituit părți civile încă din cursul urmăririi penale și deși au fost prezente în fata instanței la două termene anterioare citirii actului de sesizare, aceasta a omis a le consemna pretențiile. Cu ocazia rejudecării cauzei partea civilă D. C. a precizat că solicită suma de 5.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli ocazionate de înmormântarea fratelui său. Partea civilă D. C. a dovedit prin înscrisurile de la f.21-25 cheltuieli materiale în cuantum de 3.000 lei, din care 1.200 lei reprezintă costul pietrei funerare, 1.600 lei reprezintă celelalte cheltuieli dovedite cu chitanțe, iar diferența de 200 lei reprezintă cheltuielile pentru deplasarea la instanțele din H. și C. Referitor la daunele morale solicitate de părțile civile instanța de fond a apreciat că suferința cauzată de pierderea fratelui nu poate fi cuantificata sub aspect bănesc, dar că suma de 20.000 lei este în măsură a compensa măcar parțial pierderea suferită, fiind o sumă rezonabilă, de natură a oferi o justă compensare, fără a constitui o împovărare financiară excesivă pentru inculpat și nici o sursă de îmbogățire fără justă cauză pentru părțile civile. Ca urmare, în baza art.14 și art.346 Cod pr.pen., cu aplicarea art.998 și următoarele Cod civil instanța l-a obligat pe inculpatul C. S. la plata sumei de câte 20.000 lei, cu titlu de daune morale în favoarea părților civile P. S., cudomiciliul în com S., sat S. nr.39, jud.C., și M. V., cu domiciliul în com S., sat S. nr.88, jud.C., și la plata sumelor de 3.000 lei cu titlu de daune materiale, admițând în parte aceste pretenții și 20.000 lei daune morale către partea civilă D. C., cu domiciliul în T., str. B. nr.36, ap.18, jud.Timiș. Instanța de fond a constatat că inculpatul a achitat părții civile D. C. suma de 2.000 lei în contul daunelor materiale și suma de 50 lei părții civile M. V., sume ce se vor deduce din obligațiile materiale și morale stabilite. Totodată instanța a constatat că în cauză are calitatea de asigurator SC A. SA B. actual E. SA, cu sediul în B., sector 2, B-dul D. P. nr.10 A, care va răspunde conform contractului de asigurare încheiat cu inculpatul. Împotriva sentinței a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Huedin șipartea civilă P. S., solicitând desființarea sentinței penale apelate și procedând la reindividualizarea pedepsei, P. de pe lângă Judecătoria Huedin solicită aplicarea unei pedepse mai severe, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante, apreciind că pedeapsa aplicată de instanța de fond este mică și executarea ei în regim de detenție iar partea civilă P. S. arată că prin prima sentință i-a fost acordată cu titlu de daune morale suma de 20.000 lei, iar prin această ultimă sentință, suma de 20.000 lei trebuie să o împartă cu partea civilă, situație careîncalcă principiul ,,non reformatio în pejus";. Prin decizia penală nr.426/A fin 6 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., a fost admis apelul penal declarat de P. de pe lângă Judecătoria Huedin, împotriva Sent.pen.nr. 111/(...) a Judecătoriei H., care a fost desființată în parte în temeiul art.379 pct.2 lit.a, rap. la art.382 al.2 C., cu privire la schimbarea încadrării juridice și rejudecând în aceste limite: S-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de ucidere din culpă, prev. de art. 178 al.1,3 C. și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art.87 al.1 din OUG 195/2002, în ucidere din culpă, prev. de art. 178 al.1,2,3 cu aplic. art. 74 lit.a,b,c, art.76 lit.b C. În temeiul art. 379.pct.1, lit.b C. a fost respins ca nefondat apelul penal declarat de partea civilă P. S., dom. în loc. S. nr.39, jud. C., împotriva Sent.pen nr. 111/(...) a Judecătoriei H. Au fost menținute restul dispozițiilor sentințe. În temeiul art.189 C.pr.pen, s-a stabilit în favoarea B.A. C. suma de 100 lei, onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, ce s-a achitat din fondurile M.J.L.C. -av.A. I. I.. În temeiul art. 192 al 2 C.pr pen. a fost obligată partea civilă P. S. la cheltuieli judiciare statului în suma de 100 lei, cheltuieli ce cuprind și onorariul apărătorului din oficiu. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele: Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate și din oficiu, în baza probelor de la dosar, apreciază admisibil apelul P. de pe lângă Judecătoria Huedin, însă pentru alte considerente și nefondat apelul parții civile P. S. Probele de la dosar confirmă fără nici un dubiu starea de fapt reținută de către instanța de fond, care în considerente arată că ne aflăm în fața unei singure infracțiuni de ucidere din culpă, prev. de art. 178 al.1,2,3 C. și că infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art.87 al.1 din OUG 195/2002, a fost absorbită în infracțiunea de ucidere din culpă, astfel în minută și dispozitivul sentinței ar fi trebuit menționată la schimbarea încadrării juridice și infracțiunea prev. de art.87 al.1 din OUG 195/2002. Fiind omisă a se menționa în minuta și dispozitivul sentinței, cu ocazia schimbării încadrării juridice și infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art.87 al.1 din OUG 195/2002, în vederea corectării omisiunii admite apelul P. de pe lângă Judecătoria Huedin, desființează sentința în ceea ce privește aspectul referitor la schimbarea încadrării juridice și rejudecând în aceste limite, dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de ucidere din culpă, prev. de art. 178 al.1,3 C. și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art.87 al.1 din OUG 195/2002, în ucidere din culpă, prev. de art. 178 al.1,2,3 cu aplic. art. 74 lit.a,b,c, art.76 lit.b C., menținând condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare și toate celelalte dispoziții ale sentinței, atât pe latura penală cât și pe latura civilă. Referitor la aplicarea unei pedepse mai mari decât pedeapsa de 3 ani închisoare și înlăturarea circumstanțelor atenuante, cu consecința executării pedepsei în regim de detenție, așa cum a solicitat P. de pe lângă Judecătoria Huedin, subliniem faptul că instanța de apel nu poate primi asemenea concluzii pentru următoarele: Pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia pe un termen de încercare de 7 ani a fost aplicată inculpatului C. S. prin S. pena nr.112/(...), iar sentința respectivă a fost atacată numai de către asiguratorul A. SA B., și cum circumstanțele atenuante au fost reținute tot prin această primă sentință de condamnare care nu a fost atacată de P. de pe lângă Judecătoria Huedin sau de către părțile vătămate, în rejudecare nu se pot înlătura circumstanțele atenuante, nu se poate aplica o pedeapsă mai mare de 3 ani și nici modalitatea de executare nu se poate schimba în regim de detenție fără a se agrava situația inculpatului C. Pentru a se putea da curs solicitărilor P. de pe lângă Judecătoria Huedin, ar fi trebuit ca să atace cu apel și S. penală nr.112/(...), nu numai S. penală nr. 111/(...) a Judecătoriei H. La fel se prezintă și latura civilă a cauzei, prin S. penală nr. 112/(...), a Judecătoriei H., părții civile P. S. i-a fost acordată cu titlu de daune morale suma de 20.000 lei, iar prin această ultimă sentință (S. penală nr. 111/(...)) i-a fost acordată cu titlu de daune morale, tot suma de 20.000 lei, iar această sumă nu trebuie să o împartă cu partea civilă M. V., căreia i-a fost acordată cu același titlu, tot 20.000 lei. Probabil partea civilă P. S. nu a observat faptul că atât ei cât și părții cile M. V. le-a fost acordată cu titlu daune morale, câte 20.000 lei, ceea ce presupune că fiecare parte primește câte 20.000 lei, nu așa cum a înțeles partea civilă P. S., că trebuie să împartă suma de 20.000 lei cu M. V. După cum a rezultat din considerentele de mai sus, apelul părții civile P. S. a fost nefondat, suma de 20.000 lei cu titlu de daune morale ce solicită să-i fie acordată de către instanța de apel, i-a fost acordată de către instanța de fond, însă partea civilă P. a înțeles greșit că trebuie să împartă suma cu partea civilă M. V. În temeiul art. 192 al. 2 C., a fost obligată partea civilă P. S. la cheltuieli judiciare statului, în apel. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs partea civilă P. S.,solicitând casarea acesteia ca nelegală și netemeinică ,arătând în motivare că decizia atacată este nelegală pe de o parte întrucât instanțele anterioare în acest ciclu procesul au încălcat principiul neagravării situației în propria cale de atac întrucât dispozitivul sentinței nu este clar sub aspectul cuantumului despăgubirilor civile ce i-au fost acordate,iar pe de altă parte instanța nu aobligat asigurătorul la plata despăgubirilor civile în limita plafonului de asigurare și de asemenea,nu a indicat în mod corect denumirea societății de asigurare. Analizând recursul formulat , pe baza actelor și lucrărilor dosarului,prin prisma motivelor de recurs invocate,Curtea constată că acesta este nefondat. Astfel,se constată că dispozitivul sentinței este clar în sensul că atât părții civile recurente cât și părții civile M. V. ,inculpatul trebuie să le plătească câte 20.000 lei daune morale,folosirea cuvântului „câte"; fiind relevantă în acest sens. Raportat la cel de-al doilea aspect invocat în motivarea recursului,se observă că prima instanță în mod corect a arătat doar care este societatea de asigurare și nu a obligat-o în mod expres la plata daunelor civile,întrucât aceasta nu are calitatea de parte responsabilă civilmente,singura parte care răspunde alături de inculpat la repararea prejudiciului, fiind evident faptul că această societate răspunde în limita contractului de asigurare încheiat cu inculpatul,acest contract fiind izvorul răspunderii asiguratorului. Așa cum s-a statuat și prin D. 1. a Î.C.C.J. , în cazul producerii unui accident de circulație, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexistă răspunderea civilă delictuală, bazată pe art. 998 din Codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele păgubitoare, cu răspunderea contractuală a asigurătorului, întemeiată pe contractul de asigurare încheiat în condițiile reglementate prin L. nr. 1.,stabilind astfel că ,în raport cu prevederile art. 54 alin. 4 și ale art. 57 din L. nr. 1., cu modificările ulterioare, societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă, iar nu ca parte responsabilă civilmente sau garant al plății despăgubirilor civile. Prin urmare nu trebuie făcută vreo mențiune în dispozitivul hotărârii raportat la această obligație. În ceea ce privește denumirea societății de asigurare,prima instanță a menționat că are calitatea de asigurător în cauză SC A. SA B.,actual E. S. indicând și sediul acesteia din B.,sector 2 ,B-dul D. P. nr.10 A,fiind evident că e vorba de societatea S. E. R. A. R. S.(cu atât mai mult cu cât s-a menționat și sediul acestei societăți),astfel că sentința nu este nelegală nici sub acest aspect. Prin urmare,Curtea constată că recursul părții civile este nefondat ,astfel că în baza art.385/15 pct.1 lit. b C. îl va respinge . Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Va obliga pe partea civilă P. S. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă P. S., domiciliată în comuna S., nr. 39, jud. Sălaj, împotriva deciziei penale nr. 426/A din 6 decembrie 2010 a T.ui C. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe partea civilă P. S. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial. D. este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 15 februarie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, C. I. L. H. I. M. GREFIER, LEUNȚA S. Red.I.M/Dact.S.M 3 ex/(...) Jud.fond: V. G. Jud.apel. E.Jeler și I.N.Boiciuc
| ← Decizia penală nr. 1729/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1445/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
