Decizia penală nr. 1899/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1899/R/2011
Ședința publică din 24 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B., judecător JUDECĂTORI: D. P.
V. G. GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpatul B. S. Ș. și P. de pe lângă J. C. N., împotriva sentinței penale nr.531 din 03 mai 2011 a Judecătoriei C. N., trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o imbibatie alcoolică peste limita legală, fapta prevazuta si pedepsita de art. 87 alin. 1 din OUG 1., modificat prin OUG 6. si republicata.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Pintea O., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.Codrean D., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Apărătorul inculpatului depune la dosar o decizie a Curții de A. C. cu privire la dispozițiile art.64 alin.2 C.pr.pen., respectiv imposibilitatea utilizării în procesul penal a mijloacelor de probă obținute ilegal.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Reprezentantul P.ui solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în cuantum sporit, înlăturarea circumstanțelor atenuante și suspendarea condiționată a executării pedepsei. Solicită a se avea în vedere căinculpatul, având îmbibația alcoolică peste limita legală, a condus autoturismul în jurul orei 13,00, oră la care traficul în C. N. este foarte aglomerat, fiind implicat într-un accident de circulație, soldat cu avarierea autoturismului. Raportat și la atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care a dat declarații oscilante cu privire la cantitatea de alcool consumată, nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante, ci dimpotrivă aplicarea unei pedepse în cuantum sporit.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de P. ca nefondat. În ceea ce privește recursul inculpatului, solicită admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună, în principal, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen. achitarea inculpatului pentru infracțiunea care i se reține în sarcină.
Art.88 alin.2 din OUG 1. stabilește modul în care poate fi constatată prezența alcoolului în sânge și modul cum se prelevează aceste probe. Recoltarea probei se face începând din (...) cu trusa standard, a cărei componență este prevăzută în anexa la normele metodologice aprobate prin O. 376 din (...). Cu toate acestea, inculpatului i s-au recoltat probe biologice fără a se folosi trusa standard, ci așa cum rezultă din procesul verbal de recoltare, cu o seringă și un ac de unică folosință. Acest mijloc de probă a fost obținut nelegal, astfel încât trebuie înlăturat și nu poate fi folosit în procesul penal pentru stabilirea vinovăției inculpatului.
În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 C.pr.pen., apreciind că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. S-a susținut că inculpatul a condus autoturismul pe un drum intens circulat, dar la dosar s-a depus o adeverință din care rezultă că fapta s-a comis pe un drum agricol, de pământ, care nu este intens circulat. De altfel, inculpatul a condus autoturismul pe o distanță scurtă, mai puțin de 1 km. Cu privire la consumul de băuturi alcoolice, inculpatul a ingerat 1,5 lt de bere de casă, nu a conștientizat că poate conține și alcool, iar pe fondul oboselii, efectele au fost cele consemnate în procesul verbal. Alcoolemia a fost de
1,3 g%o, iar la a doua probă 1,15 g%o. Sunt valori reduse raportat la cea de 0,80 g%o, de la care fapta reprezintă infracțiune. Inculpatul a avut o atitudine sinceră, a arătat în ce condiții a săvârșit fapta, că a fost indus în eroare de categoria din care făcea parte drumul pe care a circulat și cu privire la băutura consumată. Nu are antecedente penale, este încadrat în muncă, fiind agent de salvare la A. din C. N., sens în care a depus la dosar fișa postului și copia cărții de muncă. Având în vedere că are un venit de 1200 lei, și în situația în care i s-ar aplica o amendă de 1000 lei, ar fi suficientă și ar fi oportună față de o pedeapsă chiar cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat. S. că inculpatul a condus autoturismul pe un drum dintr-un cartier rezidențial, respectiv în G. și nu pe un drum agricol, cum se arată. În ce privește modalitatea de recoltare a probelor biologice, la fila 8 se consemnează că metoda folosită a fost cea oficială, că s-a utilizat trusa standard, însă nu a fost nevoie să se folosească decât seringa din toate componentele acestei truse. De altfel, recoltarea s-a făcut la C. și nu într-o altă localitate unde dotarea este mai slabă, iar personalul nu este atât de calificat. Prin urmare, este neîntemeiată și nejustificată susținerea apărătorului inculpatului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor formulate de apărătorul ales, solicitând achitarea sa.
C U R T E A Asupra recursurilor penale de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Cluj-Napoca prin sentința penală nr.531 din 3 mai 2011, a condamnat pe inculpatul B. S. S.- fiul lui S. -. si M., nascut la data de (...) in C. N., domiciliat in mun. C. N., str. Dunarii, nr. 26, bl. H2A, ap. 31 jud. C., cetatean roman, studii medii, necasatorit, angajat in functia de agent salvare la R. A. C., fara antecedente penale, CNP 1., pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 87 alin.1 din OUG nr.1., modificat prin OUG nr.6. si republicata, cu aplicarea art. 74 Cod penal si art.76 Cod penal, la o pedeapsa de:
- 5 (cinci) luni inchisoare .
In baza art. 71 C., s-a dispus privarea inculpatului de exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a Cod penal, numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevazuta de art. 71 alin.2 C..
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 5 luni închisoare, pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 5 luni, stabilit in conditiile art. 82 Cod penal .
In baza art.71 alin. 5 Cod penal, raportat la art. 64 lit. a C., s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In temeiul art. 359 Cod proc. penala s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor prev. de art. 83 Cod penal, a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art. 191 Cod pr. penala, a fost obligat inculpat sa plateasca statului suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma in care se include si onorariu partial de 100 lei pentru aparatorul din oficiu a inculpatului, av. B. I. F., onorariu ce se va plati din FMJ
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
La data de (...) în jurul orelor 13:45 organele de poliție au fost sesizate despre producerea unui accident de circulație soldat doar cu avarii pe strada D. S. din municipiul C. N., lângă RATUC.
Inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest ce a indicat 0,62 mg./l alcool pur în aerul expirat. Față de acest rezultat și pentru că inculpatul emana miros de alcool a fost condus la I. C. unde i s-au recoltat probe biologice, stabilindu-se o alcoolemie de 1,30 gr. %o la prima proba si de 1,15 %o la cea de a doua proba.
Atât in timpul urmăririi penale cat si in timpul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, recunoașterea sa coroborându-se cu celelalte probe administrate in cauza, respectiv: proces verbal de constatare a infracțiunii, buletin de analiză toxicologică, depoziții martori.
Fapta inculpatului B. S. S., de a conduce pe drumurile publice un autovehicul având o alcoolemie mai mare decât cea legala, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.87 alin.1 din OUG 1. republicata.
Instanța a retinut vinovăția inculpatului si ținând seama de criteriile generale de individualizare a pedepselor prev.de art.72 C. l-a condamnat pentru infracțiunea săvârșita la pedeapsa de 5 luni închisoare.
La stabilirea cuantumului pedepsei | instanța a | reținut |
| circumstanțele atenuante facultative prev. de | art. 74,76 C. | , lipsa |
Împotriva soluției instanței de fond au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și inculpatul B. S. Ș.
Prin motivele scrise și orale P. a solicitat admiterea căii de atac formulate, casarea sentinței judecătoriei și rejudecând dosarul, înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute eronat în favoarea inculpatului, menținându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Apreciază că doar prin aplicarea unei pedepse într-un cuantum sporit se va realiza reeducarea și resocializarea inculpatului.
Apărătorul ales al inculpatului, prin motivele de recurs scrise și orale a solicitat admiterea acestuia, casarea soluției judecătoriei și rejudecând cauza, în principal, achitarea în temeiul art.10 lit.d și
11.pct.2 lit.a C.proc.pen., întrucât recoltarea probelor biologice a fost realizată nelegal, utilizându-se doar un ac și o seringă de unică folosință, lipsind trusa standard prevăzută de O. 3., dat în aplicarea OUG nr. 1..
În subsidiar, s-a cerut achitarea inculpatului în temeiul art.18/1
Cod penal, fapta sa neprezentând gradul de pericol social al unei infracțiuni. Învederează că inculpatul nu posedă antecedente penale, a fost sincer, este încadrat în muncă, astfel că aplicarea unei sancțiuni administrative este suficientă pentru reeducarea acestuia.
Curtea examinând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Cu privire la recursul P.
Alcoolemia de 1,15 gr.%o deși este suficientă prin ea însăși pentru condamnarea inculpatului, poate fi interpretată într-un context mai larg întrucât pericolul social nu rezultă doar din expunerea pur și simplu a cifrelor ce exprimă alcoolemia, ci din faptul că aceasta duce, când este cazul, la o stare virtual periculoasă prin ea însăși, motiv pentru care legiuitorul a și prevăzut ca infracțiune distinctă o faptă nu doar probată prin cifre, ci constatată clinic, în teza a II-a a textului incriminator.
Desigur că în situația când starea exprimată cifric este însoțită și de o evidentă situație sanitară alterată, constatabilă clinic, nu mai este loc de interpretarea împrejurării, că respectiva stare ar fi lipsită de pericol social. Dar, în speță tocmai datorită constatării urmărilor clinice, se poate aprecia ca prezentând pericol social fapta comisă de inculpat.
În speță, s-a dovedit fără nici un dubiu că inculpatul la data de (...), a condus autoturismul marca Ford Fiesta cu nr. de înmatriculare (...), pe drumul S. din C., lângă baza sportivă RATUC, provocând și un accident rutier, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv o alcoolemie de 1,15 gr.%o.
Curtea de A. analizând probele de la dosar constată că acestea conduc, fără dubii, la concluzia primei instanțe cu privire la situația de fapt și vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii prev.de art. 87 alin.1 din OUG 1..
Atunci când se apreciază dacă fapta săvârșită prezintă sau nu gradul de pericol social al unei infracțiuni, trebuie să se aibă în vedere, printre altele, dacă urmările faptei sunt reduse.
De altfel, sancțiunea aplicată, penală sau cu caracter administrativ, își poate îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, numai în măsura în care corespunde gravității faptei, potențialului de pericol social pe care-l prezintă în mod real, persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența măsurii luate față de el.
Acțiunea de conducere a unui autovehicul pe un drum public, de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, sau aflată în stare de ebrietate, are întotdeauna ca rezultat o stare de pericol pentru securitatea circulației rutiere, care constituie obiectul ocrotirii penale. Acest pericol este inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de împrejurările în care s-ar comite aceasta.
Este vorba, deci, de un pericol abstract, implicat în mod necesar de săvârșirea acțiunii constitutive, și nu concret, cum ar rezulta, în fiecare caz în parte, din circumstanțele în care a avut loc săvârșirea faptei și din urmările produse ori care s-ar fi putut produce pentru persoane sau bunuri.
Fiind implicat în mod necesar de elementul material al infracțiunii, rezultatul - starea de pericol pentru traficul rutier - nu trebuie dovedit; el există în aceeași măsură în care există și acțiunea constitutivă a faptei penale.
Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică peste limita legală, are ca rezultat o stare de pericol pentru siguranța circulației rutiere. Această urmare este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei „conduceri"; pe drumurile publice a acestuia. În acel moment are loc și consumarea infracțiunii.
Instanța apreciază că mobilul sau scopul ce stă la baza comiterii faptei este indiferent pentru existența infracțiunii, dar el poate constitui un element de apreciere în operația de individualizare judiciară a sancțiunii.
Sub aspectul circumstanțelor personale, se constată că inculpatul a dat dovadă de sinceritate.
Din copia fișei de cazier, rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
În fine, infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15 gr.%o, este o infracțiune de pericol, acest pericol constând tocmai în aceea că legea a stabilit că, a conduce un autovehicul cu o alcoolemie de o anumită valoare, constituie infracțiune și nu contravenție. Pericolul unei astfel de fapte este obiectiv, legal, și efectiv. Așa încât, a considera că o astfel de faptă este lipsită de pericolul social al unei infracțiuni, ar însemna că se adaugă la lege, scoțându-se din sfera penalului ceea ce însăși legea stabilește a fi infracțiune.
Considerarea lipsei de pericol social al unei infracțiuni poate fi reținută numai în cazul infracțiunilor de rezultat, situație în carepericolul social are o arie mai vastă, cu elemente multiple de apreciere a acestuia. Aceasta, spre deosebire de infracțiunile de pericol, ca și în speță, când acest pericol există fără dubiu.
În concluzie, atâta vreme cât inculpatul a condus autoturismul având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15 gr.%o, într-o zonă cu o circulație intensă, la o oră de vârf, provocând și un accident rutier, nu impune aplicarea în favoarea acestuia doar a unei pedepse de 5 luni închisoare.
Deși inculpatul a fost sincer în ambele faze ale procesului penal, a cooperat cu organele judiciare, este încadrat în muncă, nu se poate omite împrejurarea că acesta a fost angrenat și într-un eveniment rutier, ca efect al unui consum de 1,5 litri bere de casă, creând un pericol major pentru siguranța participanților la traficul rutier. Pe cale de consecință, numai lipsa antecedentelor penale și sinceritatea inculpatului nu pot să conducă la reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante vizate de art.74 C., sens în care acestea vor fi înlăturate, inculpatului urmând a i se aplica o pedeapsă în limitele legale prevăzute de OUG 1..
Neputând fi omis însă pericolul social sporit al faptei, aceea de a rula cu autovehiculul pe drumurile publice, pe timp de zi, la o oră de vârf, 13,45, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, Curtea apreciază ca fondat recursul parchetului, sens în care acesta va fi admis în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.proc.pen. și rejudecând in aceasta limită în baza art. 87 alin.1 din OUG 1., va condamna inculpatul, la o pedeapsă de 1 an închisoare. Având în vedere că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, există suficiente garanții prin prisma art.52 C. că reeducarea sa va fi posibilă și fără executarea pedepsei, sens în care va dispune conform art. 81 Cod penal suspendarea condiționată a executarii sancțiunii pe durata termenului de încercare prev.de art.82 Cod penal, acela de 3 ani. Conform art. 359
Cod proc.penala va atrage atenția inculpatului asupra nerespectării art. 83 Cod penal.
Face aplicarea art. 71 al.5 Cod penal, privind suspendarea ped. accesorii.
Se vor mentine restul dispozitiilor sentintei.
Se va stabili onorar parțial apărător din oficiu la 50 lei ce se achita Baroului de A. C. din FMJ, conform art.189 C.proc.pen.,pentru av.Codrean D..
Cheltuielile judiciare in recurs vor rămâne în sarcina statului, conform art.192 alin.3 pct.3 C.proc.pen.
Cu privire la recursul inculpatului:
Conform art.1 din Codul de procedură penală român, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor precum și la educarea cetățenilor în spiritul legii.
Pentru aceasta, procesul penal se desfășoară atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege.
În desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului.
Legea obligă organele de urmărire penală și instanțele de judecată să aibă rol activ și pe întreg cursul procesului penal să respecte dreptul de apărare garantat de stat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți, în procesul penal, obligație respectată în prezenta cauză conform speței (D. contra României).
Orice persoană, bucurându-se de prezumția de nevinovăție, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale, printr-o hotărâre penală definitivă. Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția.
Vinovăția nu se poate stabili decât în cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrării acestora revenind organului de urmărire penală și instanței judecătorești.
Probele trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.
Raportând conținutul căii de atac promovate de inculpat la motivele invocate, la actele și probele din dosar, la modul de administrare, prin prisma principiilor procesual penale enumerate, curtea constată că recursul acestuia este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit procesului verbal de constatare a infracțiunii din (...) semnat de inculpat și martorii asistenți D. I. și C. Dorin, se menționează că recurentul a fost testat cu aparatul alcooltest Dragher seria ARRK
0382 la data de (...), orele 13,45, rezultatul fiind de 0,62 mg./l în aerul pur respirat. Totodată, inculpatul a recunoscut în fața organelor de poliție precum și în fața Judecătoriei C. săvârșirea infracțiunii, menționând că a consumat la data de (...) ora 7,00 , 250 ml bere cu alcool, fără aport alimentar, în Colonia Sopor, după care a condus autoturismul pe drumurile publice până în momentul producerii accidentului, intenționând să ajungă în cartierul G.
Deosebit de relevant este faptul că la întocmirea procesului verbal nici inculpatul și nici martorii asistenți nu au efectuat nicio obiecțiune.
Pe de altă parte, din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie, nr.2780 din (...) al IML C. și din procesul verbal de prelevare a probelor biologice din (...), ora 15,00 de la UPU C. rezultă că recoltarea sângelui s- a realizat prin utilizarea trusei standard nr.00581726, sigilată, în valoare de 58,31 lei, astfel că susținerile apărătorului inculpatului în sensul că la obținerea probelor, personalul medical a utilizat doar o seringă și un ac de unică folosință, sunt nereale.
Câtă vreme în prezenta speță, recoltarea probelor biologice s-a făcut conform normelor legale în vigoare, respectiv a O. M. S. nr.3. și a N. metodologice privind prelevarea acestora, art.30, Curtea reține că apărarea inculpatului este formală, de complezență și nu în ultimul rând nereală, atâta timp cât actele scrise atașate dosarului dovedesc fărădubiu și echivoc utilizarea trusei standard nr.00581726, sigilată, în valoare de 58,31 lei.
Curtea mai are în vedere că dispozițiile art.63 alin.2
C.proc.pen.exclud o ordine de preferință, nefăcându-se distincție în ceea ce privește valoarea în stabilirea adevărului, în raport de faza în care au fost administrate, criteriul determinant în aprecierea probelor constituindu-l forța acestora de a exprima adevărul, indiferent de momentul procesual căruia aparține sau de organul care le-a administrat.
Dând sens și dispozițiilor art.3 din C.proc.pen. privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, instanțele de fond și recurs au reținut și apreciat numai acele probe care reflectă adevărul, ținând seama de întregul material administrat în cauză.
Cum, potrivit art.64 C.proc.pen. nu se face distincție între valoarea probantă a mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi penale și a judecății, se poate concluziona că nu există un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile inculpatului.
Pe de altă parte, declarațiile inculpatului date în faza judecății și în faza de urmărire penală pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care se coroborează cu alte probe.
Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, curtea este datoare să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la
Curtea E. de la S.). Strângerea probelor în faza de urmărire penală precum și în faza de judecată a fost guvernată de principiul loialității în obținerea acestora.
Curtea de A. analizând probele atașate dosarului constată că acestea conduc, fără dubii, la concluzia primei instanțe cu privire la situația de fapt și vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii prev.de art.87 alin.1 din OUG 1., în speță nefiind identificat vreun mijloc de probă ilegal administrat și care să impună înlăturarea acestuia conform art.64 alin.2 C.proc.pen.
În ceea ce privește susținerile inculpatului că fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, nu ar prezenta pericolul social al unei infracțiuni și că s-ar impune aplicarea dispozițiilor art.181 C., acestea sunt nefondate în raport cu modul și circumstanțele de comitere, persoana inculpatului, urmările produse -, implicarea recurentului într-un accident -. În conformitate cu prevederile art.181 din Codul penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În alin. 2 al aceluiași articol se precizează că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita inculpatului. În stabilirea gradului de pericol social se reține căinfracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, este considerată chiar de legiuitor ca fiind de pericol, cu atât mai mult în situația în care s-au produs și consecințe în realitatea obiectivă, inculpatul a pierdut controlul volanului și a părăsit partea carosabilă, pătrunzând într-un șanț. Consumarea unei cantități importante de alcool respectiv 1,5 l de bere, fără aport alimentar, urmată apoi de pilotarea autovehiculului pe un drum public, implicarea într-un accident de circulație, justifică concluzia primei instanțe, în sensul că o asemenea conduită prezintă un pericol social sporit, constituind infracțiunea reglementată de art.87 alin.1 din OUG 1.. Așa fiind, se va respinge ca nefondat recursul promovat de inculpat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen., Văzând disp.art.192 alin.2 C.proc.pen., inculpatul va plăti statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare,din care 50 lei reprezintă onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu. PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de către P. de pe lângă J. C. N. împotriva sentintei penale nr. 531 din 3 mai 2011 a Judecătoriei C. N. pe care o caseaza cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului B. S. Ș. și rejudecând in aceasta limită: In baza art. 87 alin.1 din OUG 1. condamna pe inculpatul B. S. Ș. fiul lui Ș. I. si M., nasc.la 11.IX.198o in C. , CNP 1., pentru comiterea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, la o pedeapsă de : 1 an închisoare. In baza art. 81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare prev.de art.82 Cod penal, acela de 3 ani. Conform art. 359 Cod proc.penala atrage atenția inculpatului asupra nerespectării art. 83 Cod penal. Face aplicarea art. 71 al.5 Cod penal, privind suspendarea pedepselor accesorii. Mentine restul dispozitiilor sentintei. Stabilește onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu Codrean D. )la 50 lei ce se achita Baroului de A. C. din fondul M. Justiției. Cheltuielile judiciare in recurs rămân în sarcina statului. Respinge ca nefondat recursul inculpatului B. S. Ș. împotriva aceleiași sentințe. Obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs în sumă de 300 lei din care 50 lei reprezintă onorariu avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER, M. B. D. P. V. G. D. S.red.PD/CA 4 ex. - (...)jud.fond.C. O.
| ← Sentința penală nr. 45/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 125/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
