Decizia penală nr. 1905/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR.1905/R/2011
Ședința publică din 24 noiembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. B. - judecător JUDECĂTORI : D. P.
V. G. GREFIER : D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin
PROCUROR - D. SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. B. E. împotriva încheierii penale f.n. din 11 noiembrie 2011 a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), având ca obiect menținerea măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Paven E., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință după care, inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, raportat la persoana sa și la împrejurarea că a recunoscut și regretat comiterea faptei. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Nu se impune cercetarea în libertate a inculpatului având în vedere că acesta este trimis în judecată pentru violarea unei fetițe de numai 5 ani.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, pe motiv că regretă comiterea faptei.
C U R T E A
Prin încheierea penală din 11 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul
Sălaj în dosarul nr.(...) în baza art.3001 alin.1 Cod procedură penală rap. la art. 160 C., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului P. B. E., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.17/U/(...), emis de Tribunalul Sălaj. În baza art. 3001 alin.3 Cod procedură penală rap. la art. 1. al. 2 C., a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului. În baza art. 139 alin. 1 și urm. C., a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de inculpat. S-a constatat stabilit termen de judecată a cauzei pentru data de (...). Onorariul avocatului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului, d-na O. A., în sumă de 100 lei, a fost avansat din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S. Pentru a pronunța această soluție instanța analizând actele și lucrările dosarului, în raport de temeiurile de drept avut în vedere la momentul dispunerii măsurii arestării preventive a constatat că măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, respectiv cele ale art.143 Cod procedură penală și art.148 lit. f) Cod procedură penală, corespunzând și scopului prevăzut de art.136 Cod procedură penală, constând în buna desfășurare a procesului penal. În acest sens, instanța a apreciat că la momentul dispunerii măsurii arestării preventive au existat indicii temeinice, în sensul art.143 alin.3 Cod procedură penală, indicii din care rezultă presupunerea că inculpatul a săvârșit fapta, avându-se în vedere declarațiile de recunoaștere ale acestuia, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și cu celelalte probe si mijloace de probă. Au fost îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de viol cercetată în prezenta cauză este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Instanța a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului impun în continuare privarea de libertate a acestuia. La aprecierea gradului de pericol social concret pentru ordinea publică, instanța a avut în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a infracțiunii, modalitatea și circumstanțele reale ale comiterii infracțiunii, natura acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, precum și recrudescența faptelor de acest gen. Astfel, se reține faptul că activitatea infracțională a inculpatului a constat în întreținere de raporturi sexuale normale cu o minoră în vârstă de 5 ani și 8 luni la data comiterii faptei, persoană aflată în imposibilitate de a-și exprima voința în acest sens. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina lui P. B. E. este de la 5 ani la 12 ani și 6 luni închisoare și interzicerea unor drepturi. Referitor la recrudescența faptelor de acest gen, este evident că infracțiunea de viol comisă asupra unui minor este de o amploare deosebită, aducând atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv libertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei. Totodată, au fost reținute și circumstanțele personale ale inculpatului, sens în care s-a avut în vedere faptul că este minor , a recunoscut, în timpul urmăririi penale, cele reținute în sarcina sa, dar, în același timp, nu se poate ignora faptul că P. B. E. a mai comis anterior fapte de acest gen, însă , datorită vârstei, nu a răspuns penal și nici faptul că acesta este acuzat de o infracțiune caracterizată de un grad de pericol social deosebit de ridicat. Mai mult, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr.1194/IV/a/59 din (...) emis de S. J. de M. L. S., inculpatul prezintă „intelect de limită pe fond subcultural, cu tulburări de preferință sexuală";, dar are discernământul general și faptic păstrat (f.50). Este adevărat că, potrivit jurisprudenței naționale și celei a CEDO, măsura arestării preventive este una de excepție, mai ales în cazul minorilor, dar, în prezenta cauză, prin raportare la cele mai sus expuse, instanța reținegravitatea faptei comise, existența pericolului public rezultând și din însuși pericolul social deosebit de ridicat al infracțiunii de care este învinuit inculpatul. P. social, fiind, de fapt, o stare de insecuritate, de neliniște la nivelul societății - nu se estompează, în general, prin trecerea timpului, mai ales când vine vorba de viol asupra unei minore. În ceea ce privește durata rezonabilă a privării de libertate,așa după cum a subliniat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția, cel puțin pentru un timp (cauza Letellier c.Franței). Față de considerentele mai sus expuse, instanța a apreciat că se impune privarea de libertate a inculpatului și în continuare, cu atât mai mult cu cât, și la acest moment procesual, subzistă temeiurile avute la momentul emiterii mandatului de arestare preventivă. În consecință, în baza art. 3001 alin 1 C. rap. la art. 160 C., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, iar în temeiul art.3001 alin. 3 C. rap. la art. 1. al. 2 C., s-a menținut starea de arest preventiv a acestuia. Totodată,în baza art. 139 alin. 1 și urm. C.p.p, a fost respinsă cererea inculpatului de a se înlocui măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Onorariul avocatului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului, d-na O. A., a fost avansat din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S., potrivit dispozitivului prezentei încheieri. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului, raportat la împrejurarea că acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunii și că este minor. Verificând încheierea penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat și a celor care puteai fi pus în discuție din oficiu Curtea reține următoarele: În cauză sunt întrunite condițiile prev. de art.143 și art.148 lit.f C. întrucât inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea reținută în sarcina acestuia, astfel că există probe de vinovăție privind pe inculpat, și nu doar indicii temeinice, potrivit cărora acesta a întreținut raporturi sexuale normale cu o minoră în vârstă de 5 ani. Pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta presupus a fi comisă de inculpat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică prin natura deosebit de gravă a faptei presupus a fi comise de inculpat, a modalității în care a fost comisă și a împrejurărilor în care s-a săvârșit presupusa infracțiune. Având în vedere că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art.143 și art.148 lit.f C. și că raportat la fapta presupus a fi comisă de inculpat și împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, apreciem că nu se impune revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură mai puțin restrictivă cum ar fi cea de a nu părăsi localitatea sau țara, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus în baza art.38515 pct.1 lit.b C. recursul formulat de inculpat împotriva încheierii din 11 noiembrie 2011 a T.ui S. urmează să fie respins ca nefondat. În baza art.189 C. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ. Potrivit art.192 alin.2 C. inculpatul urmează să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. B. E., deținut in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.nr. din 11 noiembrie 2011 a T.ui S. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 noiembrie 2011 . PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. B. D. P. V. G. GREFIER D. S. Red.V.G./S.M.D. 4 ex./(...) Jud.fond.Ț. D.
| ← Decizia penală nr. 885/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1559/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
