Decizia penală nr. 1910/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.1910/R/2011
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : L. M., judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : M. V.-G.
M. public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul formulat de către inculpatul R. I. V. împotriva sentinței penale nr.791 din 15 iunie 2011 a Judecătoriei C. N., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată faptă prev.și ped.de art.208 al.1 C.pen., rap.la art.209 al. lit.e și g C.pen., cu aplic.art.41 al.2
C.pen., (cinci acte materiale) și art.37 al.1 lit.b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. I. V., asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av. P. L. din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul R. I. V. arată că nu și-a angajat apărător și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului R. I. V., av. P. L. solicită în temeiul art. 38515 pct. 2 lit.d Cod pr.pen. admiterea recursului formulat de inculpat, casarea sentinței penale nr.791/2011 a Judecătoriei C. N. și, rejudecând cauza să se dispună în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod pr.pen. achitarea inculpatului pentru fapta din data de 7 mai 2010, întrucât raportat la poziția procesuală a inculpatului fapta nu a fost săvârșită de acesta. Inculpatul a recunoscut comiterea unui număr de 4 acte materiale și nu avea niciun interes să nu recunoască și a 5 faptă. Cu privire la cele 4 acte materiale solicită reindividualizarea judiciară a pedepsei raportat la circumstanțele atenuante și să se dispună reducerea pedepsei aplicate de instanța de fond. Solicită să se aibă în vedere că inculpatul a recunoscut starea de fapt privind cele 4 acte materiale, prejudiciul este recuperat, faptele comise de inculpat denotă gradul de sărăcie a acestuia întrucât a sustras din diverse supermarket-uri din raza localității C.-N., mezeluri sau brânzeturi, de valori reduse, pentru traiul zilnic, însă de fiecare dată bunurile au fost găsite asupra sa de către personalul care se ocupa cu supravegherea magazinelor. Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului formulat de inculpat. Cu onorar din F.M.J. Reprezentantul M.ui P. solicită în art. 38515 pct. 1 lit.b Cod pr.pen. respingerea ca nefondat a recursului cu consecința menținerii sentinței penale nr. 791/2011 a Judecătoriei C. N. și obligarea inculpatului R. I. V. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Apreciază că, criticiile aduse hotărârii instanței recurate sunt nefondate raportat la probatoriul administrat în cauză (declarația inculpatului coroborată cu declarațiile martorilor oculari) din care rezultă că inculpatul este autorul și al acestui act material din data de 7 mai 2010. Soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică sub aspectul procedurii individualizării judiciare a pedepsei conform tuturor criteriilor de individualizare prev. de art. 72 Cod penal. Mai arată că, în cauză nu există prejudiciu întrucât inculpatul a fost prins în flagrant. Solicită să se aibă în vedere că inculpatul a desfășurat o vastă activitate infracțională încă din minorat, fiind condmnat de instanțele din Alba, C. și T.. Inculpatul R. I. V., având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței. C U R T E A : Prin sentința penală nr. 791 din data de 15 iunie 2011 a Judecătoriei C.- N. pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. e și g din C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b și 41 al. 2 din C.pen. s-a dispus condamnarea inculpatului R. I. V., cetățean roman, fiul lui G. si E., născut la data de 28 decembrie 1975 în loc. H., jud. Sălaj, CNP 1., recidivist, domiciliat în comuna H., sat P., nr. 13, jud. Sălaj, necăsătorit, fără loc de muncă, fără ocupație la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. S-a constatat starea de recidivă postexecutorie raportat la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 215/10 februarie 2005 pronunțată de Judecătoria Satu Mare. În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen. S-a constatat că părțile vătămate S. P. R. F. S. cu sediul în T., str. M., nr. nr. 1, jud. Timiș, S. D. T. E. S. cu sediul în jud. Hunedoara, loc. Chimidia, nr. 121D, S.A. U. S. cu sediul în C.-N., str. I., nr. 8-10, jud. C., K. R. cu sediul în B., str. Barbu V., nr. 120-144 cu filiala 4700 C.-N.,str. F., nr. 12, jud. C. și S. A. T. S. cu sediul în C.-N., MEGASUPERMARKET P. M.V., f.n. nu s-au constituit părți civile. În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de câte 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat, iar în baza art. 189 al. 1 din C.p.p. onorariul avocatului desemnat din oficiu, d-na GYORGYJAKAB A. de 200 lei, a fost suportat din fondurile M.ui Justiției. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, emis în dosarul nr. 630/P/2010 în data de 7 martie 2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului R. I. V. cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea a infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 - 209 al.1 lit. e și g din C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 din C.pen. (cinci acte materiale) și art. 37 lit. b din C.pen., reținându-se în sarcina sa că la datele de 8 ianuarie 2010, 29 octombrie 2010, 13 decembrie 2010 și 23 decembrie 2010 pe timp de zi și pe timp de noapte, a intrat în incinta mai multor magazine din C.-N. de unde a sustras produse alimentare pe care le-a ascuns în hainele cu care era îmbrăcat și a trecut de casele de marcat fără a le achita, iar la data de 7 mai 2010 a intrat în incinta magazinului S. D. T. E. S., fiind însoțit de o persoană de sex masculin, iar din interior a sustras o drujbă, cauzând un prejudiciu total de 953,65 lei. Inculpatul a fost prezent la primul termen de judecată din data de 24 mai 2011, când a arătat că recunoaște săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, mai puțin săvârșirea faptei din data de 7 mai 2010, întrucât nu a recunoscut în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată, instanța a respins cererea inculpatului de judecare conform procedurii prev. de art. 3. din C.p.p. Analizând actele dosarului și materialul probatoriu instanța de fond a constatat următoarele: La datele de 8 ianuarie 2010, 29 octombrie 2010, 13 decembrie 2010 și 23 decembrie 2010 inculpatul a sustras din diverse supermarket-uri din raza localității C.-N., mezeluri sau brânzeturi, de valori modice, respectiv sub 100 lei, bunuri pe care le-a ascuns sub hainele cu care era îmbrăcat, după care a trecut de casele de marcat fără să achite contravaloarea lor. De fiecare dată a fost bunurile au fost găsite asupra sa de către personalul care se ocupa cu supravegherea magazinelor și au fost sesizate organele de poliție. F. din data de 23 decembrie 2010 a fost săvârșită în jurul orei 19.15, când afară era deja întuneric. Faptele au fost dovedite atât prin declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, cât și prin procesele verbale de constatare și de predare-primire a bunurile găsite asupra inculpatului. Cu privire la fapta din data de 7 mai 2010 s-a reținutm următoarele: Organele de poliție au fost sesizate cu privire la împrejurarea că pe str. D., la nr. 67 a fost reținută o persoană care ar fi săvârșit o infracțiune de furt. La fața locului a fost identificat inculpatul precum și martorele T. Ana-M. și F. R. M. T. Ana-M., vânzătoare la S. D. T. E. S., a declarat că în jurul orei 13.14 în magazin au intrat patru persoane de sex masculin care s-au uitat la produsele expuse, iar două dintre aceste persoane a sustras de pe raft o drujbă marca HUSQVARNA după care a ieșit din magazin. Martora a alergat după acea persoană pe care ajuns-o în dreptul imobilului învecinat cu numărul 69, a oprit-o și a condus-o înapoi în magazin unde a acționat butonul de panică și a așteptat venirea organelor de poliție. În fața instanței a menținut întru totul declarațiile date în cursul urmăririi penale, identificându-l pe inculpat ca fiind una dintre persoanele care a ieșit cu drujba din magazin și pe care a oprit-o la scurt timp și a adus-o înapoi în magazin. În cursul urmăririi penale inculpatul a arătat că la data de 7 mai 2010 în jurul orei 12.00 se deplasa pe str. D. din C.-N. și când a ajuns în dreptul unui grup de trei persoane de sex masculin în vârstă de 40-45 de ani, având aspect neîngrijit și pe care nu-i cunoștea, una dintre aceste persoane l-a întrebat dacă nu merge la muncă. La răspunsul afirmativ al inculpatului i-a dat o sticlă cu băutură alcoolică invitându-l să bea, după care i-a spus să ia în mână o drujbă pe care acea persoană o avea asupra sa. La un moment dat a venit o persoană de sex feminin care i-a cerut inculpatului să ducă drujba înapoi în magazin, în timp ce acele trei persoane au fugit. A precizat că grupul de persoane cu care s- a întâlnit era la aproximativ 10-15 metri de magazin (declarația din 9 august 2010). Varianta propusă de către inculpat pe cât este de ingenioasă pe atât este de fantezistă. Analizând declarația inculpatului constatăm că a stat în apropierea magazinului câteva minute până a discutat cu acea persoană pe care nu cunoștea despre angajare și până a băut din acea sticlă. Or, din declarația martorei T. s-a reținut că aceasta a ieșit din magazin imediat ce aobservat cele două persoane că au ieșit cu drujba asupra lor. Pe de altă parte, în declarația sa din data de 7 mai 2010 inculpatul a arătat că se deplasa pe str. D., fiind însoțit de o persoană de sex masculin, când s-a apropiat martora T. și le-a strigat să stea pe loc. C. a ajuns în dreptul lor, martora a luat o drujbă din mâinile persoanei care îl însoțea pe inculpat și i-a spus acestuia din urmă să intre în magazin și la scurt timp au venit organele de poliție. C. dintre cele două declarații este și măsura nesincerității inculpatului, au fost înlăturate din materialul probator. Verificând fișa de cazier a inculpatului, instanța de fond a constatat că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 215/10 februarie 2005 pronunțată de Judecătoria Satu Mare. A fost arestat la data de 11 martie 2004 și liberat condiționat la data de 10 octombrie 2006 cu un rest de pedeapsă de 517 de zile de închisoare. R. la această împrejurare, s-a reținut starea de recidivă postexecutorie. În drept, fapta inculpatului R. I. V. care, după executarea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 215/10 februarie 2005 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, la datele de 8 ianuarie 2010, 29 octombrie 2010, 13 decembrie 2010 și 23 decembrie 2010 pe timp de zi și pe timp de noapte, a intrat în incinta mai multor magazine din C.-N. de unde a sustras produse alimentare pe care le-a ascuns în hainele cu care era îmbrăcat și a trecut de casele de marcat fără a le achita, iar la data de 7 mai 2010 a intrat în incinta magazinului S. D. T. E. S., fiind însoțit de o persoană de sex masculin, iar din interior a sustras o drujbă, cauzând un prejudiciu total de 953,65 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prevăzută de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. e și g din C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b și 41 al. 2 din C.pen. În procesul de individualizare a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 alin.1 din C.proc.pen, respectiv dispozițiile generale ale Codului P., de starea de recidivă postexecutorie, gradul de pericol social al faptei săvârșite raportat la obișnuința infracțională a inculpatului care a fost condamnat anterior la mai multe pedepse privative de libertate pentru fapte similare și a fost sancționat în condițiile art.18^1 din C.p.p. de 10 ori, de faptul că nu are locuință stabilă, loc de muncă sau ocupație, împrejurări care îl predispun la săvârșirea de noi infracțiuni, dar și de faptul că s-a sustras de la urmărire penală, însă s-a prezentat la fiecare termen de judecată. În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. e și g din C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b și 41 al. 2 din C.pen. a fost condamnat inculpatul R. I. V. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. S-a constatat starea de recidivă postexecutorie raportat la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 215/10 februarie 2005 pronunțată de Judecătoria Satu Mare. În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice. S-a constatat că prejudiciile au fost recuperate, iar părțile vătămate nu s- au constituit părți civile. S-au aplicat prev.art.191 al. 1 și art.189 din C.p.p. Împotriva acestei sentințe, inculpatul R. I. V. a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și, rejudecând cauza să se dispună întemeiul art.10 lit.c Cod procedură penală achitarea inculpatului pentru fapta din data de 7 mai 2010, întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta. Inculpatul a recunoscut comiterea unui număr de 4 acte materiale și nu avea niciun interes să nu recunoască și a 5-a faptă. Cu privire la celelalte 4 acte materiale a solicitat reducerea pedepsei aplicate de instanța de fond. S-a arătat că inculpatul a recunoscut starea de fapt privind cele 4 acte materiale, prejudiciul este recuperat, faptele comise de inculpat denotă gradul de sărăcie al acestuia, întrucât a sustras din diverse supermarket-uri din raza localității C.-N. mezeluri sau brânzeturi, de valori reduse, pentru traiul zilnic, însă de fiecare dată bunurile au fost găsite asupra sa de către personalul care se ocupa cu supravegherea magazinelor. Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarulcauzei, conform prevederilor art.38514 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este fondat și îl va admite pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Astfel, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului recurent R. I. V. în comiterea acestora, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat, în ce privește 4 din actele de sustragere, cel de-al 5- lea act de sustragere fiind dovedit cu declarația martorei T. Ana M., care l-a identificat pe inculpat ca fiind una din persoanele care au ieșit cu drujba din magazin. Aceeași martoră l-a oprit la scurt timp pe inculpat și l-a readus în magazin, după care a acționat butonul de panică (f.41 fond). A rezultat din ansamblul probator că în perioada (...)-(...), în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, pe timp de zi și pe timp de noapte, a săvârșit 5 acte materiale de furt calificat din incinta mai multor magazine din C.-N., din care și-a însușit pe nedrept produse alimentare, pe care le-a ascuns în hainele cu care era îmbrăcat și a trecut de casele de marcat fără a le achita, iar în data de (...) a sustras dintr-un alt magazin o drujbă, cauzând un prejudiciu total de 953,65 lei, ce a fost recuperat integral. Prima instanță a efectuat însă o greșită individualizare a pedepsei în raport de criteriile prev.de art.72 C. Instanța de fond a ținut seama de limitele de pedeapsă stabilite pentru infracțiune - închisoare de la 3 ani la 10 ani de starea de recidivă postexecutorie, gradul de pericol social al faptei săvârșite raportat la obișnuința infracțională a inculpatului care a fost condamnat anterior la mai multe pedepse privative de libertate pentru fapte similare și a fost sancționat în condițiile art.18^1 din C.p.p. de 10 ori, de faptul că nu are locuință stabilă, loc de muncă sau ocupație, împrejurări care îl predispun la săvârșirea de noi infracțiuni, dar și de faptul că s-a sustras de la urmărire penală, însă s-a prezentat la fiecare termen de judecată. Din actele de la dosar rezultă că inculpatul a recunoscut pe tot parcursul procesului penal comiterea actelor de sustragere de bunuri alimentare și că întregul prejudiciul a fost recuperat, inculpatul fiind surprins imediat după trecerea de casele de marcat având asupra sa bunurile alimentare neachitate, respectiv fiind oprit pe stradă și readus în magazin având asupra sa drujba sustrasă. Curtea reține că la individualizarea pedepsei instanța trebuie să țină seama de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, neavând preponderență doar lipsa unui loc de muncă ori doar confruntarea anterioară cu legea penală a inculpatului. Din acest ultim punct de vedere se observă că inculpatului recurent i s-a aplicat sancțiunea amenzii administrative în anul 2009 o dată, în anul 2010 de nouă ori, iar ultima condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii datează din anul 2004. Sancționarea administrativă a inculpatului ilustrează atingerea minimă adusă de acesta valorilor ocrotite de legea penală anterior comiterii prezentei fapte. Este adevărat că infracțiunea comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social generic ridicat, dedus din pedeapsa prevăzuta de legiuitor pentru sancționarea acesteia (închisoarea de la 3 la 15 ani), dar împrejurările concrete de săvârșire a faptei, respectiv sustragerea cu preponderență de bunuri alimentare de valoare redusă denotă un grad de pericol social concret redus, în măsură să justifice aplicarea unei pedepse situate sub limita minimă prevăzută de lege. Pedeapsa de 3 ani închisoare în regim de detenție pentru infracțiunea de furt calificat este disproporționată, prejudiciul nefiind extrem de ridicat, fiind recuperat integral, bunurile sustrase fiind preponderent cele alimentare, iar gravitatea faptei urmează a fi sancționată și prin executarea în regim de detenție a pedepsei, nefiind posibilă o altă modalitate de executare, inculpatul fiind recidivist postexecutoriu. În consecință instanța de recurs consideră că pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de furt calificat - cuantum aplicat prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art.74 alin.ultim Cod penal, respectiv valoarea redusă a prejudiciului, care a fost integral recuperat, natura preponderent alimentară a bunurilor sustrase - este corespunzătoare faptei concret comise în raport de criteriile prevăzute de art.72 C. și mai în măsură să realizeze scopul prevăzut de art.52 C. Curtea are în vedere și practica sa în sancționarea unor fapte similare. Pentru considerentele prezentate, în baza art.38515 pct.2 lit.d C.pr.penală curtea va admite recursul declarat de către inculpatul R. I. V., domiciliat în comuna H., sat P., nr.13, jud. Sălaj, împotriva sentinței penale nr. 791 din 15 iunie 2011 a Judecătoriei C.-N., pe care o casează în parte, doar sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului C. V. și rejudecând în aceste limite va reduce pedeapsa aplicată inculpatului R. I. V., fiul lui G. și E., n. la (...) în H., jud. Sălaj, cetățean român, recidivist, CNP 1., domiciliat comuna H., sat P., nr. 13, jud. Sălaj, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208, art. 209 alin. 1 lit. e și g Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b, art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 alin.ultim, art. 76 lit. c Cod penal de la 3 ani închisoare la 1 an închisoare. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate. În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu ce se va avansa din fondul MJLC în favoarea av.P. L.. În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia. PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : În baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de către inculpatul R. I. V., domiciliat în comuna H., sat P., nr.13, jud. Sălaj, împotriva sentinței penale nr. 791 din 15 iunie 2011 a Judecătoriei C.- N., pe care o casează în parte, doar sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului C. V. și rejudecând în aceste limite: Reduce pedeapsa aplicată inculpatului R. I. V., fiul lui G. și E., n. la (...) în H., jud. Sălaj, cetățean român, recidivist, CNP 1., domiciliat comuna H., sat P., nr. 13, jud. Sălaj, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208, art. 209 alin. 1 lit. e și g Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b, art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 alin.ultim, art. 76 lit. c Cod penal de la 3 ani închisoare la 1 an închisoare. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. În baza art. 189 Cod procedură penală stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu ce se va avansa din fondul MJLC în favoarea av.P. L.. În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 28 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. Ș. GREFIER, M. V.-G. Red.L.M. Dact.H.C./4 ex./(...) Jud.fond: Mihăiță-L. M..
| ← Decizia penală nr. 1239/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 866/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
