Decizia penală nr. 1917/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1917/R/2011
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M., judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : M. V.-G.
M. public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul M. V. S. împotriva sentinței penale nr. 1119 din data de (...), pronunțată de J. C.- N. în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin. 1, cu aplicarea art. 37lit. b Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul inculpatului M. V. S., avocat C. C.- A. din cadrul Baroului B.ești cu delegație în substituirea apărătorului ales, av. Ceapa Ion din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul și partea civilă F. L.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul inculpatului depune la dosar o „. de la locul de muncă.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului M. V. S., avocat C. C.- A. susține în totalitate motivele de recurs depuse la dosar și în esență solicită în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d Cod pr.pen. admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 1119/2011 a Judecătoriei C.- N. și, rejudecând cauza să se dispună în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap.la art. 10 alin. 1 lit. b1, c și d Cod pr.pen. achitarea inculpatului. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante facultative. Apreciază că prima instanță nu a procedat la o corectă individualizare judiciară a pedepsei, nu a ținut seama de circumstanțele atenuante, de persoana inculpatului și de particularitățile cauzei. Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de inculpatul M. V. S. și menținerea sentinței penale nr. 1119/2011 a Judecătoriei C.- N. ca fiind legală și temeinică. Prima instanță a răspuns tuturor apărărilor formulate de inculpat și în urma analizării probelor administrate în cauză, în mod corect a reținut vinovăția inculpatului și a dispus condamnarea acestuia. C U R T E A Prin sentința penală nr. 1119 din data de (...), pronunțată de J. C.- N. în dosar nr. (...), în baza art. 194 al. 1 din C.pen. cu aplic. art. 37 lit. b din C. pen a fost condamnat inculpatul M. V.-S., fiul lui V. și I., născut la data de (...) în C.-N., domiciliat în mun. C.-N. str. P., nr. 48, ap. 23, posesor CI seria KX nr. 5., CNP 1., de cetățenie română, studii 10 clase, cond. auto, necăsătorit, cunoscut cu antecedente penale la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj. În baza art. 71 al. 2 din C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen. S-a constatat că partea vătămată F. L. nu s-a constituit parte civilă. În baza art. 191 al. 1 din C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli de judecată, avansate de stat. Onorariul avocatului desemnat din oficiu, d-nul BLĂJAN CĂLIN B. de 200 lei a fost suportat din fondurile M.ui Justiției. Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că urmărirea penală împotriva inculpatului a început prin rezoluția din data de 11 ianuarie 2011. La data de 19 noiembrie 2010 partea vătămată F. L. a sesizat organele judiciare cu privire la faptul că numitul M. V.-S. prin amenințări a încercat să o determine să-i dea o anumită sumă de bani. A depus o înregistrare audio ce conținea convorbirea telefonică dintre partea vătămată și inculpat din dimineața zilei de 19 noiembrie 2010. Atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății inculpatul nu a contestat că este persoana care poartă conversația telefonică în dimineața zilei de 19 noiembrie 2010 cu partea vătămată și care a fost înregistrată de către partea vătămată. De altfel, aceeași împrejurare rezultă din listing-ul convorbirilor telefonice ale nr. de telefon 0740.689.350, puse la dispoziția organelor de cercetare penală de operatorul de telefonie mobilă Orage coroborat declarația inculpatului din faza de urmărire penală în care a arătat că folosea cartela telefonică cu nr. 0740.689.350 și l-a pus la dispoziția părții vătămate. Coroborând declarația părții vătămate cu conținutul convorbirii telefonice din data de 19 noiembrie 2010 și parțial cu declarația inculpatului, reținem că în cursul anului 2010 cei doi s-au cunoscut întâmplător la o sală de jocuri electronice. Cei doi s-au împrumutat reciproc cu diverse sume de bani pe care apoi și le-au restituit. Din convorbirea telefonică se desprinde în mod cert împrejurarea că inculpatul solicită părții vătămate o sumă de bani nenominalizată, dar care nu provine dintr-un împrumut, în acest sens inculpatul făcând distincție între banii primiți cu titlu de împrumut de la partea vătămată zicând aceia erau altceva, nu era vorba de afaceri. C. a fost inițiată de către partea vătămată care l-a întrebat de multe ori pe inculpat despre ce sumă de bani am luat de la tine sau ce sumă de bani îți datorez eu, inculpatul răspunzând inițial nu, nu ai luat și că afacerea îi afacere și jucăriile alea îs jucării, iar apoi a folosit următoarele expresii va fi vai de pielea ta, va fi vai de tine, nu știi cine te bate, nu știi unde mergi, nu știi în ce parte dai, în douăsecunde io îs la tine și te bat acolo, te bat foarte rău, te bat ăștia (referire la alte persoane la care învinuitul a susținut că va apela în caz de nevoie - n.n.) de nu mai poți să duci; asta ți-o garantez, și te duci și de acolo din Mărăști, te muți de acolo, nu mai ai tu loc să mai stai, eu am și acolo (referire la locul de muncă alpărții vătămate - n.n.) prieteni o grămadă și dacă vrei să se audă și altceva se aude, să zbori și de acolo să rămâi și pe drumuri, și poți să schimbi zece numere de telefon de acuma încolo, căci ruta ta se știe, Mărăști, servici și se știe pe unde circuli, să vezi cum o să plătești tu o sută de milioane până în Crăciun și o să te schingiuiască ăștia sus la bec, ca să îți placă; no, eu îți promit lucrul ăsta, una la mână că zbori și de la lucru (...) și ai necazuri și unde stai acum momentan (...), hai că eu te bag săgeată în linia întâi și apăi de acolo încolo tu du-te și omoară- te!";, „să mai trimit pe cineva la tine? Ai nevoie?, că eu vin și îți dau niște șuturi în ..., că, știi cum faci? Ca o minge de ping-pong; eu vin direct la tine acasă, acolo,la femeia ta, o să știu mai multe; acolo la lucru o să-ți trimit doi băieți ca să ții minte, că azi lucri și mâine nu mai lucri, stai că îți pun eu șmecherii pe cap, măgăriile se plătesc, eu măgăriile întotdeauna le-am plătit la fiecare. F. că amenințările au fost adresate de către inculpat în scopul determinării părții vătămate să-i dea o sumă de bani rezultă fără echivoc din expresiile: lasă că o să vezi tu cum o să plătești de zece ori banii ăia, să vezi cum o să plătești tu o sută de milioane până în Crăciun, afacerea îi afacere, m-ai făcut pe mine să mă bag în datorii. S-a reținut că între cele două părți a existat, cel puțin în stare incipientă, o idee de afaceri, sau cel puțin o idee speculativă, respectiv că trebuia să pună împreună o anumită sumă de bani, respectiv 2000 lei fiecare, cu care să cumpere anumite bunuri pe care să le vândă ulterior și să împartă profitul. Partea vătămată nu a mai plătit inculpatului suma de bani determinându-l pe acesta să o caute atât la telefon cât și la locul de muncă în repetate rânduri, conversația dintre cei doi nefiind auzită de martori. D. martorul R. a declarat că în cursul lunii septembrie 2010, când a vândut un autovehicul unui prieten de-al părții vătămate, de față fiind și inculpatul care a intermediat vânzarea, în timp ce redacta contractul de vânzare-cumpărare, l-ar fi auzit pe inculpat întrebând-o pe partea vătămată când îmi vei restitui banii. Pe lângă caracterul banal al acestei întrebări de care martorul și-a adus aminte în mod precis după un an, s-a reținut și împrejurarea că martorul, care îl cunoaște pe inculpat de mai mulți ani, a fost sunat și anunțat de către inculpat că a fost citat în fața instanței spunându-i totodată și scopul pentru care a fost citat, precum și împrejurările de fapt asupra cărora va fi întrebat. Chiar dacă, în scopul analizării întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, nu este esențial titlul juridic în temeiul căruia a solicitat inculpatul suma de 2000 de lei de la partea vătămată, noi vom înlătura declarația martorului datorită împrejurărilor descrise mai sus, relevanța titlului juridic în temeiul căruia a solicitat inculpatul suma de 2000 de lei de la partea vătămată urmând a fi analizată ulterior. La fel, declarația martorului care susține că l-a auzit pe inculpat întrebându-o pe partea vătămată când îi va restitui banii, iar partea vătămată răspunzând că vom discuta fără să nege că ar datora bani inculpatului, este irelevantă sub aspectul determinării titlului juridic în temeiul căruia a solicitat inculpatul suma de 2000 de lei de la partea vătămată, întrucât niciuna dintre părți nu s-a referit în mod expres la termenul de împrumut, acesta fiind mai mult dedus de către martor sau indus de către inculpat ulterior. În lipsa unei probe irefutabile cu privire la existența unui împrumut de 2000 de lei și în contextul conversației telefonice mai sus arătate unde inculpatul face referire expresă la o afacere ca și premisă a datoriei, care este distinctă de un împrumut, precum și referirile exprese la jucării adică bunurile care urma să fie cumpărate cu acei bani, s-a reținut că inculpatul i-a cerutpății vătămate suma de 2000 lei, întrucât acesta a promis că o va da inculpatului pentru inițierea unei afaceri. A. împrejurare are relevanță sub aspectul decelării caracterului ilicit al mijlocului de probă invocat de către apărătorul inculpatului, respectiv că partea vătămată ar fi determinat, prin conduita sa săvârșirea unei infracțiuni. Conduita părții vătămate la care face referire apărarea inculpatului este aceea că a întrebat în mod repetat ce sumă de bani am luat de la tine sau ce sumă de bani îți datorez eu știind că inculpatul se va enerva și astfel îi va adresa injurii și amenințări. Pentru ca proba obținută să fie ilicită, trebuie ca, la baza obținerii ei, să stea că o conduită ilicită, adică contrară legii sau neautorizată de lege. A. deoarece logica juridică impune următoarea axiomă: o conduită licită sau autorizată de lege nu poate fi premisa directă a unei infracțiuni, adică nu poate avea ca și consecință directă un efect contrar legii. Întrebări ca și ce sumă de bani am luat de la tine sau ce sumă de bani îți datorez eu, chiar repetate obsesiv nu au nimic ilicit sau imoral, iar împrejurarea că partea vătămată ar fi prevăzut că inculpatul îi va adresa injurii sau amenințări ca răspuns la aceste întrebări, nu poate fi explicată altfel decât prin aceea că, și în trecutul apropiat de momentul relevant, inculpatul a avut o conduită similară, însă nu a putut fi probată de către partea vătămată. Amenințările proferate de către inculpat nu au un caracter abstract sau nedeterminat, ci sunt precise și detaliate: răul pe care poate să-l facă inculpatului persoanele de la care a luat inculpatul bani, pierderea locului de muncă al părții vătămate, răul determinat pe care poate să-l facă inculpatul soției părții vătămate, bătaia pe care o va administra inculpatul părții vătămate și altele, toate acestea în contextul în care inculpatul a anunțat-o pe partea vătămată că știe unde locuiește, știe traseul zilnic al acesteia etc. Un astfel de mod de construire a unor amenințări sunt de natură să alarmeze, fiind evidentă proferarea lor în scop de intimidare. Din același caracter precis al conversației, alături de împrejurarea că inculpatul a mai purtat convesații telefonice atâta anterior cât și ulterior celei cu partea vătămată în aceeași zi și de împrejurarea că intervenția chirurgicală la care a fost supus s-a desfășurat cu o zi înainte, vom înlătura apărarea inculpatului care a arătat, în subsidiar, că era sub efectul anesteziei și nu știa ce vorbește. Fapta inculpatului M. V.-S. care, după executarea pedepsei de 4 ani închisoare dispusă prin s. pen. nr. 217/(...) a Judecătoriei C.-N., def. prin dec. pen. nr. 610/(...) a Curții de A. C. -, la data de (...), în cadrul unei convorbiri telefonice cu partea vătămată F. L., i-a adresat în mod direct acesteia expresii cu caracter intimidant și amenințări cu acte de violență, pentru a o determina pe aceasta să-i remită o sumă de bani, pretinsă pentru achiziționarea, în comun, a unor telefoane mobile de imitație, folos a cărui obținere a urmărit-o în mod injust, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 al. 1 din C.pen. cu aplic. art. 37 lit. b din C. pen. La individualizarea pedepsei instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat, criteriile prev. de art.72 din C.pen., de starea de recidivă postexecutorie, de gradul de pericol social al faptei raportat la împrejurarea că inculpatul a manifestat determinare în scopul obținerii în mod injust a unei sume de bani de la partea vătămată căutând-o de mai multe ori, de caracterul repetat și explicit al amenințărilor, împrejurări care dau o dimensiune reală faptelor cu care se amenință. În baza art. 194 al. 1 din C.pen. cu aplic. art. 37 lit. b din C. Pen. l-acondamnat pe inculpatul M. V.-S. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj. În baza art. 71 al. 2 din C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice. Împotriva mai sus menționatei hotărâri a declarat recurs în termenul legal inculpatul M. V. S. solicitând casarea hotărârii atacate și în principal să se dispună achitarea sa deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, iar în subsidiar reducerea pedepsei aplicate deoarece instanța nu a reținut în sarcina sa circumstanțe atenuante deși acest lucru se impunea. S-a mai solicitat de asemenea achitarea inculpatului în baza disp.art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 alin.1 lit.b/1 C. Analizând recursul declarat în baza motivelor invocate, a probatoriuluiadministrat și a disp.art.385/6 alin.3 C. Curtea constată că acesta este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente: Instanța fondului a reținut o stare de fapt fundamentată pe un vast material probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și cu ocazia cercetării judecătorești. Din probele dosarului respectiv din declarația inculpatului M. V. S. care a arătat că partea vătămată îi datora o sumă de bani și că în mod repetat, fiind amânat de acesta, i-a cerut restituirea sumei datorate, din declarația părții vătămate F. L. care a declarat că a fost contactat de inculpat pentru a încheia o afacere cu telefoane mobile la care contribuția sa personală trebuia să fie de 2000 lei, afacere care nu s-a finalizat deoarece partea vătămată nu a avut suficientă încredere în inculpat precum și faptul că inculpatul în mod repetat a solicitat a-i fi restituită suma de 2000 lei pe care ar fi împrumutat-o de la cămătari pentru a încheia afacerea anterior menționată, amenințând partea vătămată cu acte de violență în cazul în care nu va face acest lucru, declarația martorilor M. I., C. G. D., R. R., convorbirea telefonică din data de 19 nov.2010 înregistrată de partea vătămată și aflată pe suport CD, precum și procesul- verbal de redare a acestei convorbiri telefonice și listing-ul convorbirilor efectuate în data de 19 nov.2010 de pe numerele de telefon ale inculpatului și ale părții vătămate, rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 alin.1 C. constând în aceea că în data de 19 nov.2010 în cadrul unei convorbiri telefonice cu partea vătămată F. L. i-a adresat acestuia expresii cu caracter intimidant și amenințări cu acte de o violență extremă pentru a determina pe acesta să-i remită o sumă de bani. Însușindu-ne în totalitate aserțiunile instanței de fond asupra stării de fapt existente nu vom reveni asupra acestor aspecte pe larg analizate de instanța de fond. Vom constata în pofida susținerilor inculpatului că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj ce incriminează acțiunea subiectului activ de a constrânge subiectul pasiv , prin violență sau amenințare, să de , să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta e comisă pentru a obține , în mod injust, un folos pentru sine sau pentru altul. Or din probele administrate în cauză a reieșit că inculpatul a amenințat partea vătămată cu acte de o violență ieșită din comun îndreptate atât împotriva integrității sale fizice , cât și a familiei sale, dar și cu pierderealocului de muncă , amenințări ce au fost de natură să-i creeeze acesteia o stare de temere, atât prin conținutul lor concret, cât și prin frecvența acestora, în scopul de a o determina să remită suma de 2000 lei cu dobânzi, deși nu exista nicio justificare legală pentru această solicitare. Nu va fi primită solicitarea inculpatului de a se dispune achitarea sa în baza art.10 lit.b/1 C. rap. la art.18/1 C. deoarece fapta comisă de către acesta nu este în mod vădit lipsită de importanță și a adus o atingere gravă , în opinia noastră, însemnată valorilor ocrotită de legea penală. Vom constata că inculpatul a amenințat partea vătămată și familia acestuia cu acte de violență extremă, cu concedierea de la locul de muncă, cu faptul că va fi obligat să plătească de zece ori banii datorați, de împrejurarea că inculpatul este o persoană cu antecedente penale săvârșind fapta dedusă judecății în stare de recidivă postexecutorie raportat la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală 217/2003 a Judecătoriei C.-N. fiind arestat la data de 28 noiembrie 2001 și liberat la data de 5 iulie 2005 cu un rest neexecutat de 510 zile, precum și faptul că acesta a comis începând din anul 1994 o serie de fapta antisociale. Vom mai observa că față de acest inculpat a fost pusă în mișcare acțiunea penală în data de 30 iulie 2009 în dosar 5446/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.85 alin.2, art.86 alin.1 din OUG 195/2002 și art.293 alin.,1 C,.p. și că i-a fost aplicată o sancțiune administrativă de 1000 lei amendă prin O. 8. din (...) a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Apreciem că pedeapsa aplicată inculpatului de un an închisoare a fost just individualizată raportat la criteriile generale de individualizarea pedepsei prev. de art.72 C.p ., de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, de atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, de antecedentele sale penale și de limitele de pedeapsă prevăzută în partea specială a codului penal. Având în vedere că inculpatul a comis infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie nu poate beneficia conform prevederilor legale, respectiv art.81 lit.b și art.86/1 lit.b C., de o altă modalitate de executare a pedepsei decât executarea în regim de detenție. Constatând că nu există motive de nelegalitatea sau de netemeinicie a hotărârii atacate, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpat conform dispozitivului, cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciarea avansate de stat. PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE : Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul M. V. S., domiciliat in C. Napcoa. str. P., nr. 48, ap.23, împotriva sentinței penale nr. 1119 din 11 octombrie 2011 a Judecătoriei C. N. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 75 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, pentru av. O. I.. Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 475 lei cheltuieli judiciare, din care 75 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 28 noiembrie 2011 . PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, L. M. ANA C. M. Ș. GREFIER M. V.-G. Red.MS Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 893/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 359/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
