Decizia penală nr. 1987/2011, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 1987/R/2011

Ședința publică din data de 7 decembrie 2011

I. constituită din :

PREȘEDINTE : M. R., judecător

JUDECĂTORI : C. I.

: A. D. L.

GREFIER : M. V.-G.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul V. S. împotriva sentinței penale nr. 271 din data de 27 iulie 2011, pronunțată de

Judecătoria Zalău în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 26 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 republicată raportat la art. 248 Cod penal, art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 republicată raportat la art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul ales al inculpatului V. S., avocat M. A. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul și partea civilă I. J. S.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat S. A. solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.

I. constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat și asupra onorariului parțial se va pronunța prin hotărârea ce o va pronunța.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul ales al inculpatului V. S., avocat M. A. solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 271 din data de 27 iulie 2011, pronunțată de Judecătoria Zalău și, rejudecând cauza să se dispună în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit. d Cod pr.pen. achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 132 din

Legea nr. 78/2000 republicată raportat la art. 248 Cod penal și în temeiul art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. b1 Cod pr.pen. și art. 181 Cod penal achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 republicată raportat la art. 290 C.

Conform declaraților date de inculpat în faza de urmărire penală și în fața instanței de judecată, consideră că actele materiale, respectiv de a întocmi și preda inculpatei situația de lucrări în data de (...), reprezintă latura obiectivă a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și nu pe cea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.

I. de fond a reținut că aceste situații de lucrări s-au întocmit tocmai pentru a se efectua plata din fondurile școlare înainte de terminarea anului

2009 și că în perioada 21-29 decembrie lucrările nu puteau fi efectuate.

Solicită să se aibă în vedere că inculpatul nu a acționat niciodată cu intenția de a cauza vreun prejudiciu, iar așa zisul prejudiciu stabilit prin raportul de expertiză nu are niciun raport de cauzalitate cu stabilirea situației de lucrări.

Așa cum au constatat și cei doi experți lucrările au fost efectuate în totalitate în cursul lunii ianuarie 2010.

În ceea ce privește infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, apreciază că lipsește atât latura subiectivă cât și latura obiectivă a infracțiunii, iar în ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri chiar dacă situația de lucrări întocmită nu corespundea datei de

28 decembrie 2009, aceasta realizându-se în cursul lunii ianuarie 2010, fără a se crea vreun prejudiciu.

Diferența de valoare a lucrărilor stabilită raportat la suma cu care lucrările au fost contractate, consideră că nu se datorează culpei inculpatului care a achitat suma de 30.000 lei, preț negociat cu reprezentantul instituției.

Având în vedere că cele două rapoarte de expertize stabilesc două valori diferite, consideră că ar putea fi luată în considerare cea de a treia valoare, respectiv cea de 30.000 lei la care s-a ajuns prin negocierea între cele două părți contractante.

Reprezentantul M.ui P. solicită în temeiul art. 38515 pct. 1 lit.b Cod pr.pen. respingerea ca nefondat a recursului formulat de inculpat și menținerea sentinței penale nr. 271/2011 a Judecătoria Zalău ca legală și temeinică.

Apreciază că solicitarea de achitare a inculpatului de sub învinuirea infracțiunii de abuz în serviciu, nu este întemeiată, precum și constatarea caracterului vădit de importanță a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Apreciază că este greșită teza formulată de către apărare cu privire la împrejurarea că una și aceeași acțiune, respectiv aceea de a întocmi acte ce nu corespund realității, fiind vorba de deviz cât și de situația de lucrări, nu pot să constituie în același timp infracțiuni distincte.

Din probațiunea administrată în cauză și declarația inculpatei H. Z. rezultă că inculpatul a întocmit aceste documente care nu corespundeau realității pentru că lucrările nu erau efectuate și pentru că sumele care erau cuprinse în deviz și în situația de lucrări erau nereale, necorespunzătoare celor care au fost efectiv întocmite.

Motivele care i-au determinat pe cei doi inculpați să comită faptele reținute în sarcina lor au fost avute în vedere de instanță, sens în care a și dispus condamnarea recurentului la pedeapsa de 5 luni închisoare.

Pentru aceste motive, solicită respingerea ca nefondat a recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 271 din 27 iulie 2011 a J. Z., în baza art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2, art.74 lit.a) și c) și art.76 lit.c) Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatei H. Z., fiica lui V. și C., născută la data de (...) în localitatea C., jud. S., cetățean român, studii superioare, fără antecedente penale,domiciliată în comuna T., sat B., nr. 108, jud. S., CNP 2., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și lit.c) Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei inchisorii aplicate prin aceasta.

În baza art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a) și c) și art.76 lit.e) Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatei H. Z. la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și lit.c) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta.

În baza art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a) și c) și art.76 lit.e) Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatei H. Z. la pedeapsa de 1 (una) lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și lit.c) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta.

În baza art.33 lit.a) Cod penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, s-au contopit pedepsele cu închisoarea aplicate inculpatei prin prezenta hotărâre, urmând ca în final inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și lit.c) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta.

În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpată, stabilit în condițiile art.82 alin. 1 Cod penal.

În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și lit.c) Cod penal.

II. În baza art. 26 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a) și c) și art.76 lit.c) Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului V. S., fiul lui I. și M., născut la data de (...), în localitatea A., jud. S., cetățean român, studii medii, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea Z., str. Pietriș, nr. 9, bl. D29, sc. A, ap.1, jud. S., CNP 1., la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta.

În baza art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art.74 lit.a) și c) și art.76 lit.e) Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului V. S. la pedeapsa de 2 (două) luniînchisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta.

În baza art.33 lit.a) Cod penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, s-au contopit pedepsele cu închisoarea aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) luni închisoare.

În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta.

În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 5 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 alin. 1 Cod penal.

În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

În baza art.14 și art.346 Cod procedură penală raportat la art.998-999

Cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă I. Ș. J. S. și au fost obligați inculpații H. Z. și V. S. la plata în solidar a sumei de 6

608 lei către partea civilă I. Ș. J. S., reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia.

În baza art.14 alin.3 lit.a) Cod procedură penală, s-au declarat false și s-a dispus anularea totală a următoarelor înscrisuri: proces verbal de recepție nr. 75 din (...) (în copie la fila 22), situație de lucrări (în copie la f.

21), deviz de lucrări (în copie f. 86).

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatei H. Z. asupra prevederilor art.83 și 84 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni și în cazul neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului

V. S. asupra prevederilor art.83 și 84 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni și în cazul neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata H. Z. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, iar inculpatul V. S. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin

R. din data de (...) al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, din Dosar nr.3/P/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților H. Z. pentru comiterea în concurs real a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.248

Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, fals intelectual, prevăzută de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art. 289 Cod penal, uz de fals, prevăzută art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal și V. S. pentru comiterea în concurs real a infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 26 Cod penal rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată înformă continuată, prevăzută de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul J. Z. la data de (...) sub nr.(...).

În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

Învinuita H. Z., director la Ș. G. A., în calitate de ordonator terțiar de credite, fără a exista un document de estimare a valorii și a tipului lucrărilor ce se impuneau executate, fără a face verificări minime privind capacitatea tehnică și profesională a executantului, a atribuit nelegal contractul de lucrări nr. 558 din (...), apoi fără a se finaliza lucrările, a ordonat în data de

(...) plata în întregime a sumei de 30.000 lei executantului, înainte de finalizarea lucrărilor, după ce a întocmit un proces verbal de recepție în care s-au consemnat date nereale, prejudiciul astfel creat fiind de 7 815,30 lei folos caștigat pe nedrept de către executantul lucrării.

Învinuitul V. S., în calitate de reprezentant al executantului SC N.

VSV I. SRL a prezentat directorului H. Z. în data de (...) o situație de lucrări în care a consemnat în mod nereal că s-au executat lucrările și a emis în baza acestei situații de lucrări factura fiscală nr. 002/(...) pentru suma de 30

000 lei reprezentând contravaloare reparații la S. R. D., iar la dosarul de achiziție a fost depus de către acesta și un deviz de lucrări care conține aceleași date ca și în situația de lucrări. A. documente au fost prezentate pentru a înlesni învinuitei H. Z. ordonanțarea și efectuarea plăților.

Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: proces verbal de sesizate din oficiu (f.5) proces verbal de cercetare la fața locului (f.90-112) contract de prestări servicii 558/(...) copie (f.9-19), factura fiscală nr. 002/(...) copie

(f.20), situație de lucrări a ofertantului, copie (f.21), deviz de lucrări, copie

(86,127), proces verbal de recepție parțială 561/(...), copie (f.22), ordine de plată 148/(...), 149/(...), 150/(...), copie (f.23-25), dispoziție de plată 9/(...)

(f.121) lista cheltuieli investiții (f.26-29), documente SC N. VSV I. SRL (f. 35-

39, 394-396), contract de lucrări 3/(...), copie (f.40-48), documente achiziții materiale ( f.49-71, 87-89, 122-126), Hot. Consiliului Local A. nr. 40/(...) (f.76-81), HG 1351/(...) (f.82-84), împuternicire datată (...) (f. 85, 129), împuternicire autentică din (...) (f. 402)raport de expertiză tehnică judiciară, raport de expertiză tehnică judiciară (f.420-433), constituire de parte civilă

(f.435), declarațiele martorilor C. R. C., B. M. L., V. V., T. A., B. R. (f.436-

451), declarațiile învinuitei H. M. ( f. 469-471, 474), declarațiile învinuitului V. S. ( f. 477-478, 481) procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (f.475, 482).

Partea civilă I. Ș. al J. S. a declarat în faza de urmărire penală că se constituie parte civilă în cauză împotriva inculpaților cu suma de 7 815,30 lei ( 435 ), iar pentru termenul de judecată din (...) a depus la dosar o adresă prin care își menține constituirea de parte civilă formulată în cursul urmăririi penale, împotriva inculpaților H. Z. și V. S.

Pe parcursul cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedură penală, la termenul de judecată din (...), au fost audiați inculpații, aceștia recunoscând faptele așa cum au fost reținute în actul de sesizare (f.509, 510).

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii B. M. L.

(f.536), B. R. (f.537), C. R. C. (f.538), T. A. ( f.539), V. I. (f.550), V. L. E. (f.559).

De asemenea, la termenul din data de (...) a fost admisă cererea inculpatului V. S. privind efectuarea unei expertize tehnice imobiliare în cauză, raportul de expertiză fiind depus la filele 569-594 din dosar. La termenul din data de (...) expertul A. D. I. P. a dat lămuriri în fața instanței asupra raportului de expertiză întocmit (f.601).

Totodată, la dosar au fost depuse referatele de evaluare a inculpaților întocmite de S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj (f.497- 501).

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Prin HG 1531/(...) publicată în MO 868/(...), s-a dispus alocarea sumei de 30.000 lei la bugetul local al comunei A. pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare la Ș. R. D., sumele rămase neutilizate până la sfârșitul anului 2009 urmând a fi restituite la bugetul de stat.

Prin Hotărârea Consiliului Local A. nr. 40 din (...) de rectificare a bugetului local pe trim IV 2009, a fost alocată Ș. G. A. suma de 30.000 lei

(aceasta având la acea dată personalitate juridică iar directorul școlii fiind ordonator terțiar de credite conform art. 167 alin.15 din Legea 84/1995) pentru a efectua și achita lucrările de reabilitare la Ș. din R. D.. Așa cum rezultă din procesul verbal al ședinței extraordinare a Consiliului Local A. din data de (...), în cadrul acestei ședințe, la care a participat și directoarea școlii, inculpata H. Z., s-au stabilit și lucrările care ar fi necesar de efectuat la Ș. din R. D. canalizare și fosă septică, refacerea instalației electrice și a magaziei de lemne. În perioada (...)-decembrie 2007 s-au efectuat lucrări la Ș. cu C. I-IV din R. D. de către SC S. I. Srl ( administrată de inculpatul V. S.) în baza unui contract încheiat conform OUG 34/2006 cu achizitorul Consiliul Local A. deoarece la acea dată Ș. G. A. nu avea personalitate juridică. Inculpata H. Z. a dorit să continue lucrările la Ș. din R. D. cu aceași societate, dar întrucât a aflat că aceasta este în stare de insolvență a decis să atribuie contractul de prestări servicii societății SC N. VSV I. SRL administrată de către V. V. (fratele lui V. S.).

La data de (...) inculpata H. Z., fără a avea întocmit un document justificativ în care să fi stabilit necesarul de lucrări de efectuat, estimarea valorii acestor lucrări și tipul de achiziție pentru prestarea serviciilor respective, fără un proiect tehnic, fără a avea o ofertă detaliată de preț din partea ofertantului, fără a face minime verificări asupra societății ofertante - în special autorizări, reprezentant legal, număr de angajați, capacitatea tehnică a ofertantului - a încheiat cu SC N. VSV I. SRL contractul de prestări servicii nr. 558/(...) cu valoarea de 30.000 lei având ca obiect efectuarea următoarelor lucrări la Ș. R. D. amenajare fosă septică, confecții metalice remiză lemne, reparații instalații electrice, din partea executantului contractul fiind semnat de către V. S. care nu era administratorul societății și nici nu a prezentat cu ocazia semnării contractului vreun mandat de reprezentare. U. inculpatul V. S. a depus la dosar o imputernicire, înscris sub semnătură privată datat din (...), dar neînregistrată și o împuternicire încheiată în formă autentică din data de (...).

În data de (...), având în vedere prevederile HG 1531/2009 privind restituirea la bugetul de stat a sumelor neutilizate până la (...), solicitările I.ui Ș. J. S. de a cheltui cât mai mult din sumele alocate dar și necesitatea efectuării lucrărilor pentru a putea fi autorizată de către DSP funcționarea școlii, inculpata H. Z. a solicitat inculpatului V. S. să întocmească o situație de lucrări și să emită o factură fiscală pentru întreaga valoare a contractului pentru a se putea face plata până la data de (...). Deși până la acea dată nuse finalizaseră lucrările, fiind începute doar lucrările la instalația electrică ( au fost schimbați câțiva conductori și întrerupătoare) inculpatul V. S. a întocmit și predat inculpatei H. Z. în data de (...) o situație de lucrări în care a consemnat în fals că au fost finalizate lucrările și a inclus sume ce reprezentau contribuții pentru salariați în condițiile în care societatea nu avea angajați. Cu aceeași ocazie a depus și factura nr. 002/(...) emisă conform situției de lucrări pentru suma de 30 000 lei (TVA inclus).Cu același conținut ca și situația de lucrări, inculpatul V. V. a întocmit și un deviz de lucrări, depus ulterior la dosarul de achiziție deținut de Ș. A.

În baza documentelor depuse de executant inculpata H. Z. a solicitat contabilului Ș. A., martora B. M. L., să facă plata sumei de 30 000 lei către executant, dar aceasta din urmă a refuzat să facă plata în lipsa unui document justificativ privind efectuarea serviciilor ce urmează a fi plătite. În aceste condiții în data de (...) a fost încheiat procesul verbal de recepție parțială a lucrărilor nr. 561/(...) semnat de către o comisie de recepție formată din : H. Z., B. R., V. I. și V. L. E., care s-au deplasat la fața locului,

și, deși nu se executase decât o mică parte din reparația instalației electrice, au consemnat că lucrările au fost executate, că acestea corespund caietului de sarcini ( nu a fost întocmit un asemenea document la dosarul de achiziție) și comisia propune plata facturilor.

În data de (...), în baza procesului-verbal de recepție parțială și a dispoziției de plată nr. 9 dată de directorul H. Z., au fost emise ordinele de plată 148, 149, 150 semnate de către H. Z. și contabila B. L. M. prin care s-a dispus plata în trei tranșe de câte 10 000 lei fiecare, în zilele de 29, 30 și (...)

, către executantul SC N. VSV I.t SRL.

Lucrările prevăzute în devizul de lucrări și în situația de lucrări întocmită de către V. S. au fost executate integral în cursul lunii ianuarie

2010, iar prin procesul verbal de recepție nr. 75 din (...) s-a făcut recepția lucrărilor, de către aceeași comisie de recepție. De asemenea în data de (...) a fost emisă de către D. de S. P. S. A. sanitară de funcționare nr. 2. pentru

Ș. R. D..

SC N. VSV I. SRL nu era autorizată ANRE pentru a putea efectua lucrările de reparații a instalației electrice, aspect necunoscut de către directoarea H. Z.. Pentru acest motiv, reparația instalației electrice a fost realizată de către SC E. C. SRL Z. în baza contractului de lucrări nr. 3/(...) încheiat cu executantul SC N. VSV I. SRL. Contractul încheiat cu subcontractantul SC E. C. SRL nu a fost comunicat autorității contractante conform prevederilor art. 22. din contractul de lucrări 558/(...)9.

Au fost efectuate două expertize tehnice în cauză, una în faza de urmărire penală și una în faza de judecată, obiectivele celor două expertize fiind aproximativ identice. Din ambele rapoarte de expertiză rezultă în mod concordant următoarele concluzii: nu au fost respectate prevederile legale în vigoare în ceea ce privește încheierea contractului de achiziție, pregătirea investiției, urmărirea derulării lucrărilor și a recepției de către un specialist, întocmirea situațiilor de lucrări și efectuarea plăților; de asemenea în lipsa unui proiect tehnic nu s-a putut face o ofertă corectă, completă și ușor de evaluat, iar situația de lucrări prezentată de către executant nu este făcută în mod profesionist și cu respectarea normativelor aplicabile în domeniu.

Ca urmare a aspectelor de mai sus, s-a constatat de către ambii experți producerea unui prejudiciu constând în supraevaluarea prin situația de lucrări întocmită a lucrărilor efectiv executate. R. la valoarea reală de piață din perioada în care au fost executate lucrările decembrie 2009- ianuarie 2010, expertul P. T. a stabilit valoarea reală a lucrărilor efectivexecutate la Ș. din R. D. la suma de 22 184,70 lei rezultând față de suma achitată executantului un prejudiciu de 7.815,30 lei, iar expertul A. D. I. P. evaluează lucrările la suma de 23.392 lei rezultând în acest caz un prejuiciu de 6 608 lei.

În ce privește metoda de evaluare folosită de cei doi experți, așa cum reiese și din declarația expertului A. D. I. P., aceștia au folosit aceeași metodă de evaluare, prin raportare la prețurile existente pe piată în 2009 -

2010 atât la materiale de construcție cât și la manoperă, diferențele dintre valorile stabilite prin cele două expertize pot apărea însă din diferența de curs valutar euro - dolar, dar și din faptul că expertul P. T. s-a raporta la normele de deviz seria C (aplicabile la construcții noi) iar expertul A. D. I. P. a folosit norme de deviz RPC aplicabile la reparații în construcții deja existente.

Ținând cont și de precizările făcute de expert A. D. I. P., instanța va reține că valoarea prejudiciului produs prin faptele inculpaților H. Z. și V. S. este de 6 608 lei, așa cum a fost stabilit în raportul de expertiză întocmit de către expert A. D. I. P., această interpretare fiind de altfel și în favoarea inculpaților.

I. de fond a mai reținut că potrivit prevederilor art. 19 din OUG

34/2006 autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziției nu depășește echivalentul în lei a 10.000 euro pentru fiecare achiziție de produse, servicii sau lucrări. Achiziția se realizează pe bază de document justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziție publică, iar obligația respectării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2).

Potrivit fișei postului de director al Ș. G. A., inculpata H. Z. avea ca atribuții de serviciu să decidă asupra bugetului de achiziții al unității, să asigure repartizarea resurselor financiare și controlul eficientei utilizări a resurselor. De asemenea având în vedere că Ș. A. este ordonator de credite în baza prevederilor legale în vigoare ( art. 167 alin 15 din Legea 84/1995) directorul școlii este ordonator terțiar de credite răspunzând astfel de ordonanțarea și efectuarea plăților în condițiile legilor în vigoare. Potrivit prevederilor art. HG 264/2003 (privind stabilirea acțiunilor și categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor și limitelor pentru efectuarea de plăti în avans din fonduri publice) ordonatorul de credite, în calitate de parte contractantă într-un contract de achiziție publică sau într-un contract de finanțare, are dreptul sa efectueze plăți în avans către contractant, într-un procent de pana la 30% din valoarea contractului.

Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, inculpații au recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina lor prin rechizitoriu.

Art.69 Cod procedură penală prevede că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente.

În cauză, instanța de fond a reținut că declarațiile date de inculpați pe parcursul procesului penal, prin care aceștia au recunoscut comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor prin rechizitoriu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate, respectiv cu declarațiilor martorilor audiați în cauză, cu procesul verbal de cercetare la fața locului și cu înscrisurile depuse la dosar.

În drept, fapta inculpatei H. Z., care în calitate de director al S. A. și ordonator terțiar de credite, fără a exista un document de estimare a valorii și a tipului lucrărilor ce se impuneau executate, fără un proiect tehnic și fără a face verificări minime privind capacitatea tehnică și profesională a executantului, a atribuit contractul de lucrări nr. 558 din (...) către SC N. VSV I. SRL, apoi fără a se finaliza lucrările, a ordonanțat în data de (...) plata în întregime a sumei de 30.000 lei executantului, înainte de finalizarea lucrărilor, după ce a întocmit un proces verbal de recepție parțială în care s- au consemnat date nereale, prejudiciul astfel creat fiind de 6 608 lei, folos câștigat pe nedrept de către executantul lucrării prin supraevaluarea acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.248 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2

Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, instanța de fond a reținut că elementul material al infracțiunii constă pe de o parte, în ce privește primul act material al infracțiunii, în acțiunea inculpatei care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu a atribuit și semnat în mod defectuos contractul de lucrări nr.

558/(...) (respectiv, nu a întocmit un proiect tehnic, nu a identificat și evaluat lucrările necesare, nu a avut o ofertă de preț, nu a făcut verificări minime cu privire la executant, nerespectând astfel prevederile legale și obligațiile de serviciu privind în special controlul eficientei utilizări a resurselor unității), iar pe de altă parte, în ce privește al doilea act material al infracțiunii, prin acțiunea de a ordonanța, tot în mod defectuos, a plății integrale a lucrărilor în condițiile în care acestea nu au fost executate și a fost încheiat un proces verbal de recepție parțială ce conținea date nereale. Urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, a constat în prejudiciul creat unității de învățământ în sumă de 6.608 lei reprezentând sumă achitată peste valoarea reală a lucrărilor executate, existând legătură de cauzalitate directă între acțiunile menționate și urmarea imediată.

În cauză este îndeplinită și condiția existenței infracțiunii asimilate celei de corupție, prevăzute de art.132 din Legea 78/2000, și anume obținerea unui avantaj patrimonial de către funcționarul public pentru sine sau pentru altul. Inculpata H. Z. are calitatea prevăzută de art.1 alin. lit.a) din Legea 78/2000 (fiind numită director prin decizia 117/(...) - f.411) și îi aplicabile în consecință prevederile acestei legi. În cauză a fost identificat și avantajul patrimonial obținut de funcționarul public pentru altul, urmare a comiterii de către funcționar a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, respectiv suma de 6 608 lei obținută de executantul SC

N. VSV I. SRL în mod injust, peste valoarea materialelor și lucrării efectiv executate. A. în cauză sunt întrunite elementele laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.132 din Legea 78/2000, motiv pentru care se va reține comiterea unei infracțiuni asimilate celor de corupție.

Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că inculpata H. Z. a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.b) Cod penal. A., din probele administrate și din propriile declarații ale inculpatei reiese că deși nu a putut evalua valoarea lucrărilor și nu a avut nici o documentație totuși a contractat la valoarea de 30 000 lei, a avut astfel reprezentarea faptului că lucrările pot fi supraevaluate, iar în momentul în care a dorit să facă plata a conștientizat faptul că în mod legal e nevoie ca lucrările să fie finalizate și recepționate, tocmai din această cauză a solicitat situația de lucrări și a întocmit procesul verbal de recepție în care s-a consemnat în mod nereal ca efectuată integral lucrarea, aconștientizat în plus că prin toate aceste fapte încalcă atribuțiile de serviciu și prevederile legale. Inculpata a prevăzut posibilitatea producerii unui prejudiciu și a unui avantaj material pentru executant și deși nu a urmărit rezultatul, a acceptat producerea lui.

Fapta a fost săvârșită în formă continuată, față de scopul urmărit

(plata lucrărilor până la data de (...)) și legătura existentă între cele două acte materiale, putându-se aprecia că suntem în prezența unei singure rezoluții infracționale, motiv pentru care instanța de fond a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal.

Reținând vinovăția inculpatei, instanța a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 Cod penal.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod avându-se în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.

R. la pericol social concret al faptei instanța de fond a apreciat că deși este vorba de o infracțiune asimilată celor de corupție cu pericol social abstract ridicat ce rezultă și din limitele de pedeapsă ridicate, în situația dată fapta inculpatei are un pericol social mai redus. S-a avut în vedere faptul că inculpata a acționat cu intenție indirectă, precum și împrejurările concrete în care a fost comisă fapta : timpul foarte scurt avut la dispoziție pentru utilizarea fondurilor alocate, perioada de iarnă peste care s-a suprapus, necesitatea realizării lucrărilor respective pentru unitatea școlară, scopul îndepărtat al acesteia fiind de altfel autorizarea DSP a școlii care ulterior s-a și obținut, faptul că investiția deși defectuos derulată a fost realizată, prejudiciul produs astfel nu este extrem de ridicat.

I. a reținut că apărătorul inculpatei a solicitat aplicarea față de inculpată a prevederilor art.181 Cod penal, considerând că faptele comise de aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, inculpata nerealizând în fapt nici un beneficiu în urma comiterii infracțiunilor, intenționând doar să ajute instituția școlară și să utilizeze în beneficiul școlii niște sume de bani pe care altfel le-ar fi pierdut. I. a apreciat că în cauză nu pot fi aplicate prevederile art.181 Cod penal, faptele comise de inculpată prezentând pericolul social al unei inflațiuni, ca trăsătură esențială a acesteia, raportat și la săvârșirea faptelor prin folosirea funcției publice deținute, precum și la urmarea imediată, reprezentată de atingerea adusă încrederii publice privind utilizarea banilor publici. Deși pericolul social concret nu este unul foarte ridicat, nu se poate susține că acesta nu există. Toate aceste aspecte au fost avute în vedere însă la individualizarea pedepsei aplicate inculpatei, dar și la stabilirea modalității concrete de executare a pedepsei aplicate.

La individualizarea pedepsei instanța a avut, totodată, în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatei, care este în vârstă de 58 de ani, este profesor de matematică, nu are antecedente penale, dar nu este la prima confruntare cu legea penală, prin O. 1. a fostsancționată administrativ cu amendă pentru complicitate la înșelăciune, fals și uz de fals. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, inculpata a avut o atitudine sinceră, a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei, colaborând cu organele de cercetare penală în vederea aflării adevărului.

Totodată, au fost avute în vedere și concluziile referatului de evaluare a inculpatei, întocmit de către S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, care arată că inculpata prezintă perspective crescute de reintegrare socială, este o persoană corectă, responsabilă față de familia sa și cu relații bune în familie și în comunitate.

Față de cele expuse, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatei circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) și, făcând aplicarea dispozițiilor art.76 lit.c) Cod penal, a coborât pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege.

I. nu a dat eficiență juridică art.42 Cod penal, având în vedere că forma continuată a infracțiunii este o cauză facultativă de agravare a pedepsei.

Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatei, instanța de fond a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 6 luni închisoare, aplicarea unei astfel de pedepse fiind de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatei H. Z. drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, cu excepția dreptului de a vota, lit.b) și lit.c) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. R. la natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările cauzei, persoana inculpatei, s-a apreciat că aceasta este nedemnă în exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a și lit.b) Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acesteia de la activități ce presupun încrederea publică ori exercițiul autorității. I. apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșit, aceasta nu este nedemnă să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i s-a interzis exercițiul acestui drept.

I. a apreciat că, întrucât inculpata s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de funcția pe care o ocupa la momentul respectiv, se impune interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului de a ocupa o funcție de natura celei de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal.

De asemenea, instanța de fond a reținut că fapta inculpatei care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acesteia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu i-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod penal.

La stabilirea pedepselor accesorii instanța a avut în vedere decizia nr.

74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza I-lit.c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.

În drept, fapta inculpatei H. Z., care, în calitate de director al Ș. A. a întocmit și semnat procesul verbal de recepție nr. 561/(...) în care s-a consemnat în mod nereal că lucrările au fost executate, documentul fiindîntocmit în scopul de a face plata integrală a lucrărilor către executant, respectiv în realizarea scopului urmărit prin infracțiunea prevăzută de art.132 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 Cod penal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art.17 lit.c) din Legea 78/2000 raportat la art.289 C.

Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de completare și semnare în fals a documentului, prin atestarea de fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului. Urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, constă în atingerea adusă încrederii publice acordată înscrisurilor oficiale.

Legătura de cauzalitate dintre acțiunea de acțiunea de întocmire în fals a înscrisurilor și urmarea imediată rezultă din însăși materialitatea faptei. În cauză este îndeplinită și condiția săvârșirii infracțiunii în legătură directă cu cele de corupție, prevăzute de art.17 lit.c) din Legea 78/2000, și anume existența unui fals săvârșit în realizarea scopului urmărit prin infracțiunea reglementată la art.132 din Legea nr.78/2000.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. A., din probele administrate a reieșit că inculpata a avut reprezentarea faptei sale, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că denaturează adevărul pe care înscrisul respectiv trebuia să-l exprime.

Reținând vinovăția inculpatei, instanța de fond a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 Cod penal.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

I. a apreciat că fapta inculpatei prezintă un pericol social ridicat, fiind vorba despre acționarea cu intenție directă și de o infracțiune în legătură directă cu infracțiunile de corupție. I. a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatei și concluziile referatului de evaluare, întocmit de către S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.

A., s-au reținut în favoarea inculpatei circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) și, făcând aplicarea dispozițiilor art.76 lit.e) Cod penal, s-a coborât pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege.

Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatei, precum și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța de fond a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 2 luni închisoare, aplicarea unei astfel de pedepse fiind de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, lit.b) și lit.c) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

În drept, fapta inculpatei H. M., care în calitate de funcționar public - director al Ș. G. A., a folosit documente false, procesul verbal de recepție nr.

561/(...) și situația de lucrări din data de (...), ca și documente justificative pentru a efectua plata sumei de 30 000 lei către SC N. VSV I. SRL înrealizarea scopului urmărit prin infracțiunea prevăzută de art.132 din Legea

78/2000 rap. la art. 248 Cod penal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prevăzută de art.17 lit.c) din Legea 78/2000 raportat la art. 291 Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. A., din probele administrate s-a desprins concluzia că inculpata a avut reprezentarea faptei sale, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând că înscrisurile folosite sunt false și utilizarea lor ca documente justificative produce efecte juridice, ducând la producerea unui prejudiciu unității de învățământ și a unui avantaj patrimonial executantului. În cauză este îndeplinită și condiția săvârșirii infracțiunii în legătură directă cu cele de corupție, prevăzute de art.17 lit. c) din Legea

78/2000, și anume utilizarea unor înscrisuri false în realizarea scopului urmărit prin infracțiunea reglementată la art.132 din Legea nr.78/2000.

Reținând vinovăția inculpatei, instanța de fond a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 Cod penal.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

La individualizarea pedepsei instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatei și concluziile referatului de evaluare, întocmit de către S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.

A., s-au reținut în favoarea inculpatei circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) și, făcând aplicarea dispozițiilor art.76 lit.e) Cod penal, s-a coborât pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege.

Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatei, precum și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța de fond a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 1 lună închisoare, aplicarea unei astfel de pedepse fiind de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, lit.b) și lit.c) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

Având în vedere că infracțiunile au fost comise de inculpată înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind săvârșite în concurs real, în baza art.33 lit.a) Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, instanța de fond a contopit pedepsele aplicate inculpatei H. Z. prin prezenta sentință, 6 luni închisoare, 2 luni închisoare și 1 lună închisoare, aceasta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare.

Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatei, instanța de fond a considerat că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, motiv pentru care a analizat îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art.81 Cod penal. În consecință, pedeapsa rezultantă a închisorii ce urmează să fie executată a fost de 6 luni închisoare, încadrându-se în dispozițiile art.81 alin.2 Cod penal.

În privința scopului preventiv și educativ al pedepsei consacrat de art.52 Cod penal, instanța a considerat că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, ci doar prin simpla condamnare a inculpatei, întrucât acesteia i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatei. D. de acest rol al condamnării, instanța de fond a apreciat că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale și profesionale ale inculpatei, având în vedere vârsta și apropierea de momentului pensionării, rolul educativ și de integrare în societate nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție.

Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art.81 Cod penal, instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, termen stabilit potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal.

În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei și că instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatei, în baza art.71 alin.5 Cod penal, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În drept, fapta inculpatului V. S., care prin întocmirea situației de lucrări din data de (...), document ce nu corespunde realității, a înlesnit inculpatei H. Z. - director al S. A. ordonanțarea și plata, înainte de a se finaliza lucrările, în întregime a sumei de 30.00 lei executantului SC N. VSV I. SRL, cauzând astfel un prejudiciu de 6 608 lei și determinând obținerea unui avantaj patrimonial de 6 608 lei executantului lucrării, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art.26 raportat la art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.248 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, instanța de fond a reținut că elementul material al infracțiunii a constat în acțiunea inculpatului de a întocmi și preda inculpatei H. Z. documentul ce nu corespunde realității, în scopul de a înlesni săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu de către aceasta. Urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, a constat în prejudiciul creat în sumă de 6 608 lei ca urmare a săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu de către inculpata prin utilizarea documentelor predate de inculpat.

În cauză s-a reținut că este îndeplinită și condiția existenței infracțiunii asimilate celei de corupție, prevăzute de art.132 din Legea

78/2000, și anume obținerea unui avantaj patrimonial de către executantul SC N. VSV I. SRL, reprezentat de suma de 6 608 lei obținută in mod injust, peste valoarea materialelor și lucrării efectiv executate. A. în cauză sunt întrunite elementele laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.132 din Legea 78/2000, motiv pentru care s-a reținut comiterea unei infracțiuni asimilate celor de corupție.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. A., din probele administrate și din propriile declarații ale inculpaților a reieșit că inculpatul a avut reprezentarea faptului că în mod legal plata se poate face numai după finalizarea lucrărilor, iar prin întocmirea situației de lucrări în care a consemnat lucrări neefectuate și sume nereale (inclusiv contribuțiile sociale pentru salariați în condițiile în care cunoștea că executantul nu avea angajați) a conștientizat faptul că înlesnește efectuarea de către inculpata aunei plăți nelegale și că astfel se produce un prejudiciu unității școlare și un avantaj material pentru executant, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 26 Cod penl raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 Cod penal.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.

R. la pericol social concret al faptei instanța a apreciat că deși suntem în prezența unei infracțiuni asimilate celor de corupție cu pericol social abstract ridicat ce rezultă și din limitele de pedeapsă ridicate, în situația dată fapta inculpatului are un pericol social mai redus. S-au avut în vedere împrejurările în care a fost comisă fapta: timpul foarte scurt avut la dispoziție pentru utilizarea fondurilor alocate și executarea lucrărilor, lipsa documentației aferente contractului de achiziție necesară întocmirii ofertei și a devizului de lucrări, faptul că investiția deși defectuos derulată, ulterior a fost realizată, prejudiciul produs astfel nefiind foarte ridicat.

I. a mai reținut de asemenea că apărătorul inculpatului a solicitat aplicarea față de acesta a prevederilor art.181 Cod penal, considerând că faptele comise de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, inculpatul nerealizând în fapt nici un beneficiu în urma comiterii faptelor. I. a apreciat că în cauză nu pot fi aplicate prevederile art.181 Cod penal, faptele comise de inculpat prezentând pericolul social al unei infracțiuni, ca trăsătură esențială a acesteia, raportat și la săvârșirea faptelor prin folosirea funcțiilor publice, precum și la urmarea imediată, reprezentată de atingerea adusă încrederii publice privind utilizarea banilor publici. Deși pericolul social concret nu este unul foarte ridicat, nu se poate susține că acesta nu există. Toate aceste aspecte vor fi avute însă în vedere la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, dar și la stabilirea modalității concrete de executare a pedepsei aplicate.

La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului, care este în vârstă de 43 de ani, este căsătorit și are un copil, desfășoară activități în construcții, nu are antecedente penale. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, inculpatul a avut o atitudine sinceră, a recunoscut săvârșirea faptei, colaborând cu organele de cercetare penală în vederea aflării adevărului.

Totodată, au fost avute în vedere și concluziile referatului de evaluare a inculpatului, întocmit de către S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, care arată că inculpatul prezintă perspective crescute de reintegrare socială, este o persoană pozitivă, responsabilă față de familie, preocupat să muncească, dar predispus la un risc de a repeta tiparul în afaceri dacă își menținementalitatea că în afaceri se acceptă compromisuri și nu își asumă pe deplin responsabilitățile.

Față de cele expuse, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) și, făcând aplicarea dispozițiilor art.76 lit.c) Cod penal, a coborât pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege.

Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatului, instanța de fond a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea acestuia la o pedeapsă de 5 luni închisoare, aplicarea unei astfel de pedepse fiind de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța de fond a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal (cu excepția dreptului de a vota) și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. R. la natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările cauzei, persoana inculpatului, s-a apreciat că acesta este nedemn în exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a și lit.b) Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acestuia de la activități ce presupun încrederea publică ori exercițiul autorității. I. a apreciat că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i-a interzis exercițiul acestui drept.

De asemenea, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, și nu a fost săvârșită în exercitarea unei funcții sau profesii, motiv pentru care nu i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. c), lit.d) și e) Cod penal.

La stabilirea pedepselor accesorii instanța a avut în vedere decizia nr.

74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza I-lit.c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.

În drept, fapta inculpatului V. S., care a întocmit devizul de lucrări și situația de lucrări din data de (...), pe care le-a încredințat inculpatei H. Z. pentru a le folosi ca și documente justificative pentru a efectua plata sumei de 30 000 lei către SC N. VSV I. SRL în realizarea scopului urmărit prin infracțiunea prevăzută de art.132 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 Cod penal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art.17 lit.c) din Legea 78/2000 raportat la art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2

Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective inculpatul a săvârșit infracțiunea prin alterarea în întregime a conținutului actelor întocmite, prin consemnarea unor date care nu corespund realității, fiind săvârșită astfel prin una din modalitățile prevăzute la art. 288 Cod penal, și prin încredințarea acestor acte fals inculpatei H. Z. pentru a fi folosite în vederea producerii de efecte juridice, în realizarea scopului urmărit prin infracțiunea reglementată la art.132 din Legea nr.78/2000, astfel în cauză este îndeplinită și condiția săvârșirii infracțiunii în legătură directă cu cele de corupție, prevăzute de art.17 lit.c) din Legea 78/2000.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. A., din probele administrate reiese că acesta a avut reprezentarea faptei sale, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând că înscrisurile nu conțin date reale și că vor fi utilizate de către inculpata pentru a produce efecte juridice, ca documente justificative pentru plata efectuată către executant.

Fapta a fost săvârșită în formă continuată, față de scopul urmărit

(justificarea valorii lucrărilor și plata înainte de finalizarea acestora) de conținutul identic al actelor întocmite în fals și legătura existentă între cele două acte materiale, putându-se aprecia că suntem în prezența unei singure rezoluții infracționale, motiv pentru care s-a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art.17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art.290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța de fond a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

La individualizarea pedepsei instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului și concluziile referatului de evaluare, întocmit de către S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj. A., s-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) și, făcând aplicarea dispozițiilor art.76 lit.e) Cod penal, s-a coborât pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege.

Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatului, precum și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 luni închisoare, aplicarea unei astfel de pedepse fiind de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

Având în vedere că infracțiunile au fost comise de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind săvârșite în concurs real, în baza art.33 lit.a) Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, instanța a contopit pedepsele aplicate inculpatului V. S. prin prezenta sentință, 5 luni închisoare și 2 luni închisoare, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 luni închisoare.

În baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante aplicate prin aceasta.

Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a considerat că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, motiv pentru care s-a analizat îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării condiționate a executăriipedepsei, prevăzute de art.81 Cod penal. În consecință, pedeapsa rezultantă a închisorii ce urmează să fie executată este de 5 luni închisoare, încadrându-se în dispozițiile art.81 alin.2 Cod penal. Inculpatul nu are antecedente penale, îndeplinind astfel cerința prevăzută de art.81 alin.1 lit.b) Cod penal.

În privința scopului preventiv și educativ al pedepsei consacrat de art. 52 Cod penal, având în vedere și concluziile referatului de evaluare, instanța a considerat că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, întrucât acestuia i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatului. D. de acest rol al condamnării, instanța a apreciat că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale, familiale și profesionale ale inculpatului, având în vedere situația financiară dificilă a acesteia și preocuparea inculpatului pentru muncă și susținerea familiei, rolul educativ și de integrare în societate nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție.

Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art.81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de

2 ani și 5 luni, termen stabilit potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal.

În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei și că instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art.71 alin.5

Cod penal, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a reținut că partea vătămată I. Ș. J. S. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7.815,30 lei, valoarea prejudiciului stabilit prin expertiza tehnică efectuată în cursul urmăririi penale de către expert P. T.

Legea civilă, mai exact art.998-999 cod civil prevede că răspunderea civilă delictuală este incidentă în ipoteza îndeplinirii următoarelor condiții: existența unui prejudiciu de natură materială sau morală, dovedit de către partea vătămată, existența unei fapte ilicite, în speță săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, fiind dovedită vinovăția acestuia și, de asemenea, legătura de cauzalitate între fapta ilicită

și prejudiciu.

I. de fond a apreciat că existența prejudiciului pretins de partea civilă este dovedit prin expertizele tehnice efectuate în cauză, iar în ce privește cuantumul acestuia, instanța a reținut ca prejudiciul real dovedit este în valoare de 60.608 lei așa cum a fost stabilit prin expertiza efectuată de expertul A., pentru considerentele arătate anterior în cuprinsul hotărârii. A. instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de I. Ș. J. S. și, pe cale de consecință, în baza art.14 și art.346 Cod procedură penală, raportat la art.998-999 Cod civil, a obligat inculpații H. Z. și V. S. la plata în solidar a sumei de 6.608 lei către partea civilă I. Ș. J. S., reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia.

Potrivit dispozițiilor art.14 alin.3 lit.a) Cod procedură penală, repararea pagubei se va face potrivit dispozițiilor legii civile în natură, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situației anterioare, prin desființarea totală sau parțială a unui înscris și prin orice alt mijloc de reparare, astfel încât, făcând aplicarea acestor prevederi, instanța de fond a dispus anulareatotală a procesului verbal de recepție nr. 75 din (...) (în copie la fila 22), a situației de lucrări (în copie la f. 21) și a devizului de lucrări (în copie f. 86) urmând ca aceasta să se realizeze în conformitate cu prevederile art.445 alin.1 și 2 Cod procedură penală.

În baza art.359 Cod procedură penală, instanța de fond a atras atenția inculpaților H. Z. și V. S. asupra prevederilor art.83 și 84 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni și în cazul neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre.

I. a constatat că inculpata H. Z. a fost asistată în fața instanței de judecată de către apărător ales av.C. I. cu împuternicire avocațială nr.

659/(...) (f.502), iar inculpatul V. S. a fost asistat de către apărător ales av.Szeker M. cu împuternicire avocațială nr. 1. ( f.508).

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală instanța de fond a obligat inculpații H. Z. și V. S. la plata sumei de 600 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri, inculpatul V. S. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței penale nr. 271 din data de 27 iulie

2011, pronunțată de Judecătoria Zalău și, rejudecând cauza să se dispună în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit. d Cod pr.pen. achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr.

78/2000 republicată raportat la art. 248 Cod penal și în temeiul art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. b1 Cod pr.pen. și art. 181 Cod penal achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr.

78/2000 republicată raportat la art. 290 Cod penal.

S-a susținut că actele materiale efectuate de către inculpat, respectiv acelea de a întocmi și preda inculpatei situația de lucrări în data de (...), realizează latura obiectivă a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și nu pe cea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.

I. de fond a reținut că aceste situații de lucrări s-au întocmit tocmai pentru a se efectua plata din fondurile școlare înainte de terminarea anului

2009 și că în perioada 21-29 decembrie 2009 lucrările nu au putut finalizate. În consecință, s-a solicitat să se aibă în vedere că inculpatul nu a acționat niciodată cu intenția de a cauza vreun prejudiciu, iar așa zisul prejudiciu stabilit prin raportul de expertiză nu are niciun raport de cauzalitate cu stabilirea situației de lucrări, chiar și cei doi experți constând că lucrările au fost efectuate în totalitate în cursul lunii ianuarie 2010.

În ceea ce privește infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, s-a susținut că lipsește atât latura subiectivă cât

și latura obiectivă a infracțiunii, iar în ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri chiar dacă situația de lucrări întocmită nu corespundea datei de

28 decembrie 2009, aceasta s-a realizat în cursul lunii ianuarie 2010, fără a se crea vreun prejudiciu.

Diferența de valoare a lucrărilor stabilită raportat la suma cu care lucrările au fost contractate s-a arătat că nu se datorează culpei inculpatului, căruia i s-a achitat suma de 30.000 lei, preț negociat cu reprezentantul instituției.

Analizând recursul declarat, prin prisma actelor de la dosar, a dispozițiilor legale în materie și a motivelor invocate, Curtea apreciază că acesta nu este fondat.

I. de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza unui vast material probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și ulterior în cursul judecății, probele administrate conducând la concluzia că cei doi inculpați se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată. De altfel, aceștia nu au negat săvârșirea faptelor în materialitatea lor, încercând însă să acrediteze ideea lipsei laturii obiective și/sau subiective a unora dintre infracțiunile imputate, pe considerentul că în cursul lunii ianuarie 2010 lucrările s-au finalizat, astfel încât prejudiciul imputat a-l fi creat prin acțiunea lor nu există. Pe cale de consecință, s-a apreciat că infracțiunile de fals comise la sfârșitul lunii decembrie 2009 nu ar prezenta gradul de pericol social al unor infracțiuni, aducându-se o valoare minimă valorilor ocrotite de legea penală.

Curtea subliniază de la început faptul că își însușește în totalitate argumentația precum și considerentele care au stat la baza pronunțării unei soluții de condamnare, prima instanță prezentând în mod detaliat soluția adoptată și manifestând aplecare în verificarea și analizarea fiecărei apărări invocate. Întrucât practic prin motivele de recurs nu se invocă apărări noi, ci doar se reiterează cele susținute la judecata în fond, solicitându-se în esență, o reanalizare și o reinterpretare a materialului probator, sunt puține argumente care mai pot fi aduse în sprijinul soluției adoptate de către prima instanță, în condițiile în care instanța de control judiciar apreciază ca fiind pe deplin corecte argumentele instanței de fond.

Față de motivele de recurs invocate de către inculpat, Curtea nu poate primi argumentația apărării în sensul că faptul de a întocmi și preda inculpatei situația de lucrări inexactă în data de (...) realizează doar latura obiectivă a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și nu și pe cea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. Aceasta deoarece același act material și deci aceeași acțiune a realizat și latura obiectivă a acestei infracțiuni, inculpatul realizând împrejurarea că, procedând de această manieră, efectuează acte de sprijin material nemijlocit al inculpatei în acțiunea sa de a cheltui în 2009 întreaga suma de 30.000 lei pusă la dispoziția sa de către I. Ș. J. S.

În acest context, este de menționat împrejurarea că, așa cum reiese din actele dosarului, inculpatul, în calitate de administrator al SC S. I. SRL S., a mai avut relații de colaborare de același gen cu inculpata în cursul anului 2007, efectuând lucrări la Ș. cu C. I-IV din R. D., fără personalitate juridică, astfel încât fondurile necesare acelor lucrări au fost administrate tot prin inculpată, în calitate de ordonator terțiar de credite.

Prin urmare, inculpatul V. S. (acționând de această dată în calitate de director al SC N. VSV SRL) cunoștea faptul că inculpata, în calitate de director al S. A. și ordonator terțiar de credite acționează ilegal, fără a exista la momentul recepției de lucrări și la momentul efectuării plăților, un document de estimare a valorii și a tipului lucrărilor ce se impuneau executate, în lipsa unui proiect tehnic și a unor verificări minime privind capacitatea tehnică și profesională a executantului, întocmind un proces verbal de recepție parțială în care s-au consemnat date nereale.

În consecință, Curtea apreciază că solicitarea de achitare a inculpatului de sub învinuirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu nu este întemeiată, neputând fi acceptată teza formulată de către apărare cu privire la împrejurarea că una și aceeași acțiune, respectiv aceea de a întocmi acte ce nu corespund realității, fiind vorba de deviz cât și de situația de lucrări, nu pot să constituie în același timp infracțiuni distincte, cu urmări socialmente periculoase distincte.

Cât privește solicitarea de aplicare față de inculpat a prevederilor art.181 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr.

78/2000 republicată raportat la art. 290 Cod penal, pe considerentul că fapta comisă de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, inculpatul nerealizând în fapt nici un beneficiu în urma comiterii faptelor, aceasta nu poate fi primită.

În primul rând, chiar dacă inculpatul nu a realizat vreun beneficiu personal, în mod cert SC N. VSV SRL a realizat, acesta constând cel puțin în suma de 6.608 lei reținută de către prima instanță.

În al doilea rând, infracțiunile de fals nu sunt infracțiuni de prejudiciu

și urmăresc ocrotirea altor valori decât cele de ordin patrimonial.

Faptele de fals aduc în primul rând o gravă atingere adevărului și încrederii care trebuie să determine formarea și desfășurarea relațiilor dintre oameni. Orice relație socială privește și se grefează pe o anumită realitate pe care subiecții relației o au în vedere și a cărei existență implică o reciprocă bună credință și încredere din partea acestor subiecți; fără îndatorirea de respect față de adevăr și fără sentimentul de încredere că adevărul este efectiv respectat, relațiile sociale nu ar fi posibile decât cu anevoioase precauțiuni și cu inevitabile riscuri.

De pildă, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată face parte din categoria infracțiunilor denumite formale sau de atitudine, pentru a căror existență este suficient ca rezultatul să reprezinte o stare de pericol, spre deosebire de infracțiunile materiale, pentru a căror existență e necesară producerea unui rezultat material .

Prin urmare, în aprecierea gradului de pericol social al unei astfel de infracțiuni este necesar a fi prealabil examinată starea de pericol care se putea crea pentru societate (vorbind aici de încrederea publică de care trebuie să se bucure aceste acte) și aptitudinea actului falsificat de a produce efecte juridice.

R. la săvârșirea faptelor prin folosirea funcțiilor publice, precum și la urmarea imediată, reprezentată de atingerea adusă încrederii publice privind utilizarea banilor publici, deși pericolul social concret nu este unul foarte ridicat, nu se poate susține că acesta nu există. Toate aceste aspecte au fost însă avute în vedere la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, precum și la stabilirea modalității concrete de executare a pedepsei aplicate.

Față de cele sus-expuse și neconstatând din oficiu motive de nelegalitate ale sentinței recurate, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V. S. împotriva sentinței penale nr. 271 din 27 iulie 2011 a J. Z..

Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Văzând și prev. art. 192 alin. 2 C.pr.pen.,

PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V. S. domiciliat în Z., str. Pietriș, nr. 9 bl.D.29, sc.A, ap.1, jud. S., împotriva sentinței penale nr. 271 din 27 iulie 2011 a J. Z..

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 7 decembrie 2011 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

M. R. C. I. A. D. L.

Red.A.D.L. Dact.H.C./4 ex./(...) Jud.fond: M. D.E..

GREFIER, M. V.-G.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1987/2011, Curtea de Apel Cluj