Decizia penală nr. 1996/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1996/R/2011
Ședința publică din data de 7 decembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. R., judecător
JUDECĂTORI : C. I.
: A. D. L.
GREFIER : M. V.-G.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P.
- A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul N. M., deinut in Penitenciarul Gherla, împotriva sentintei penale nr. 1900 din 7 noiembrie 2011 a J. G., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul N. M., în stare de arest, asistat de apărător ales, av. Henter A. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av. S. F. C. din cadrul Baroului de A. C. și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.
Instanța constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales și asupra onorariului parțial se va pronunța prin hotărârea ce o va pronunța.
Inculpatul N. M., întrebat fiind de către instanță, arată că își însușește recursul formulat de apărătorul său.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului N. marius, av. Henter A. solicită în temeiul art. 385 indice 15 pct. 2 rap. la art. 385 indice 6 pct. 3 Cod pr.pen.admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 Cod penal sau suspendarea sub supraveghere conform art. 86 indice 1 Cod pr.pen.
În subsidiar, solicită reducerea pedepsei aplicate de prima instanță, respectiv aplicarea unei pedepse îndreptate sub minimul special.
Solicită să se aibă în vedere contextul în care inculpatul a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată și condamnat, intenția acestuia fiind de a lua copilul de la concubina sa și să-l ducă la C., întrucât concubina sa nu avea condiții optime pentru creșterea unui minor, motiv pentru care a fost sesizată și Direcția de P. a C., atitudinea sinceră și de regret manifestată de inculpat în cursul procesului penal, motiv pentru care s-a aplicat față de acesta dispozițiile art. 320 indice 1 Cod pr.pen.
În rechizitoriu s-a reținut că inculpatul ar fi răsucit capul copilului, însă acest aspect nu a fost dovedit prin niciun mijloc de probă, în niciuna dintre declarațiile martorilor nu reiese această împrejurare. Inculpatul se afla sub impulsul sentimentului patern, dorind să-și apere copilul de organele de poliție, întrucât în contextul în care a avut loc fapta polițistul a vrut să ia copilul cu forța din brațele inculpatului care a început să plângă. Inculpatul, fiind speriat de reacția copilului, nu a vrut să dea copilul în acel moment polițistului decât după ce se va liniști.
Având în vedere natura infracțiunii, fiind o infracțiune de pericol care generează o stare de pericol, care nu produce o urmare materială, apreciază că se putea aplica față de inculpat o pedeapsă mai blândă.
Conideră că scopul preventiv al pedepsei și anume conștientizarea exigențelor legii penale poate fi atins fără a fi necesdară aplicarea față de inculpat a unei măsuri privative de libertate, sens în care s-a pronunțat și literatura de specialitate în R. recent al Națiunilor U. asupra alternativelor la privarea de libertate. P. de libertate încalcă în mod inevitabil unele drepturi ale omului. Mare parte din obiectivele sale pot fi realizate și prin luarea unor măsuri neprivative de libertate, cu mult mai multă eficiență.
Executarea pedepsei în regim de detenție nu duce diminuarea ratei infracționalității, ci favorizează organizarea unui mediu de delicvenți solidari pregătiți pentru complicități viitoare, condițiile care îi așteaptă la ieșirea din închisoare îi condamnă în mod fatal la recidivă.
Inculpatul nu este recidivist, este reabilitat. Într- adevăr acesta are antecedente penale dar această stare nu trebuie luată în considerare având în vedere că inculpaul și-a ispășit pedeapsa pentru infracțiunea anterioară.
Solicită reținerea în favoarea inculpatului și a circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal raportat la art. 76 lit. e Cod penal, întrucât acesta a recunoscut și regretat fapta reținută în sarcina sa.
Practica judiciară a apreciat că procedura simplificată prev. de art. 320 indice 1 Cod pr.pen. nu exclude și aplicarea față de inculpat a circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod pena. Cele două împrejurări au conținut și natură juridică diferită, astfel că nu se poate susține că s-ar valorifica de două ori aceeași împrejurare atenuantă.
Depune la dosar concluzii scrise pentru a fi avute în vedere la deliberare.
Reprezentantul P. solicită în temeiul art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b Cod pr.pen. respingerea ca nefondat a recursului formulat de inculpatul N. M. și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și întemeiată atât în ceea ce privește pedeapa aplicată cât și modalitatea de executare a pedepsei aplicate de prima instanță raportat la împrejurările concrete în care a fost comisă fapta.
Apreciază că pedeapsa de doi ani închisoare cu executare în regim de detenție aplicată inculpatului, a fost judicios individualizată conform criteriilor prev. de art. 72 Cod penal.
Solicită să se aibă în vedere și antecedentele penale ale inculpatului, care deși nu atrag starea de recidivă, caracterizează persoana inculpatului.
Mai arată că, violența manifestată de inculpat a fost intimidantă inclusiv pentru organele de ordine care au intervenit în sensul restabilirii liniștii publice în zona gării și în cadrul spitalului și soluționării diferendului ce s-a născut datorită conduitei exclusive a inculpatului.
În concluzie, solicită respingerea ca nefondat a recursului, deducerea din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestului preventiv începând cu 11 septembrie 2011 până la zi și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul N. M., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicate de prima instanță.
C U R T E A
Deliberând constată că,
Prin sentința penală nr.1900 din (...) Judecătoria Gherla în temeiul articolului 3201 alineatul 6 și articolul 334 din Codul de procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul N. M., fiul natural al numitei Z., născut la data de 14 ianuarie 1981 în municipiul C., județul C., din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de articolul 321 alineatul 1 din Codul penal, în infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de articolul 321 alineatul 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală. A condamnat pe inculpatul N. M., fiul natural al numitei Z., născut la data de 14 ianuarie 1981 în municipiul C., județul C., domiciliat în municipiul C., aleea 5 C., nr. 7, bl. N4, scara 3, apartamentul 42, județul C., cetățean român, studii o clasă, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale care nu atrag starea de recidivă, necăsătorit, un copil minor, codul numeric personal 1., la pedeapsa de : -- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de articolul 321 alineatul 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală. S-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei. S-a menținut măsura arestării inculpatului și scade din durata pedepsei aplicate, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de (...) până la zi. A fost obligat inculpat să achite 1.400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 200 lei reprezentând onorar pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondurile M.ui Justiției, domnului avocat Ș. R.-T. S-a stabilit onorariu pentru asistența juridică acordată în timpul urmăririi penale, suma de 400 lei, în favoarea doamnei avocate B. M.-M. P. a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele: Prin rechizitoriul numărul 1. al P. de pe lângă Judecătoria Gherla, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N. M., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de articolul 321 alineatul 1 din Codul penal. La termenul de azi, inculpatul a declarat conform articolului 3201 din Codul de procedură penală, că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței, nu solicită administrarea de probe și cere ca judecata să aibă loc în baza probelor din faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește (fila 15). Inculpatul N. M. a trăit în concubinaj cu martora L. A.-E., la locuința acestuia din C. Împreună, concubinii au un copil în vârstă de 6 luni (filele 20-23, 30-31, 58-59). În luna august 2011, inculpatul și martora L. A.-E. împreună cu minorul s- au deplasat în G., pentru ca martora L. A.-E. să-și rezolve probemele legate de expirarea cărții de identitate, locuind pe strada L. R., nr. 38, la martora C. I., mama martorei L. A.-E. (filele 20-23,30-31, 58-59). În data de 11 septembrie 2011, inculpatul N. M. a consumat băuturi alcoolice. În jurul amiezii între concubini au apărut discuții legate deîntoarcerea în C., martora L. A.-E. refuzând întoarcerea pe motiv că nu se înțelegea bine cu familia concubinului (filele 30-31, 34-35). Inculpatul a luat minorul în brațe și s-a îndreptat spre gara CFR pentru a se deplasa spre C. M. C. I. și L. A.-E. au ajuns pe o scurtătură în gara CFR iar martora C. I. a anunțat prin serviciul 112 împrejurarea că inculpatul a luat minorul de la mamă și intenționeze să plece cu el.(filele 10, 30-31, 34-35) În fața gării, martora L. A.-E. a încercat să-1 convingă pe inculpat să renunțe, a încercat să-i ia copilul din brațe însă nu a reușit (filele 30-31, 34-35). La fața locului a sosit un echipaj de poliție de la P. M. G., format din agenții B. R. și Dragoș Stăncuța. Agenții s-au apropiat de inculpat cu intenția de a-1 legitima și a purta cu acesta dialog referitor la cele sesizate. Inculpatul a devenit extrem de agresiv strângând copilul cu putere în brațe, amenințând că ii omoară. Inculpatul a răsucit cu mâna dreaptă capul copilului în lateral. Constatând că viața minorului este în pericol, agentul B. R. a prins mâna dreaptă a inculpatului pentru a elibera copilul din brațele acestuia însă inculpatul a opus rezistență strângând copilul cu mâna stângă astfel că agenții au trecut la imobilizarea inculpatului prin folosirea forței. Agenții de poliție au reușit să ia copilul din brațele inculpatului și să-1 predea mamei. Cât timp mama a intrat cu minorul care plângea în incinta stației CFR pentru a-1 alăpta, inculpatul a fost încătușat folosindu-se și sprayul lacrimogen din dotare.(filele 11-14, 24-39) Inculpatul N. M. s-a opus conducerii la poliția municipiului, chiar încătușat și așezat în mașina poliției s-a lovit cu capul de interiorul autoturismului, iar la S. M. G. a continuat aceeași atitudine, a amenințat, a înjurat și s-a aruncat pe jos, intimidând personalul medical și deranjând pacienții internați în unitatea spitalicească. Atât inculpatul cât și agentul B. R. au prezentat leziuni vizibile, urme de sânge fiind prezente la fața locului, pe hainele polițistului și în mașina de poliție.(filele 11-14, 24-39) Dat fiind locul producerii faptei, multe persoane au perceput cele de mai sus și au fost deranjate de comportamentul inculpatului (filele 24-39). Minorul a fost prezentat la S. M. G., medicii constatând că acesta prezenta rinofaringită acută, fără leziuni corporale (fila 15). În perioada 11-12 septembrie 2011, în stare de reținere, inculpatul a beneficiat de îngrijiri medicale la S. C. J. de U. C., având dgs.,,Traumatism cranio- cerebral minor cu grad neperecizabil. Traumatism facial. Excoriație facială. Fractură oase piramida nazală. Contuzie toraco-abdominală. Suspiciune contuzie splenică. Contuzie cot stâng. Afirmativ agresiune.,,(filele 51-56). Manifestările inculpatului au fost contrare bunelor moravuri și au tulburat liniștea și ordinea publică. Starea de fapt reținută mai sus a fost dovedită cu următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale: procese verbale de consemnare a denunțului oral (fila 10), proces verbal de constatare (filele 11-14), proces verbal de cercetare la fata locului (filele 17-19, 62-77), adeverință medicală pentru minor (fila 15), declarațiile martorilor (filele 24-39), declarațiile inculpatului (filele 20-23, 58-59), cópii acte medicale penbtru inculpat (filele 51-56) și proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 78). Din coroborarea acestor probe reiese că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată. Așa cum s-a arătat mai sus, inculpatul a recunoscut integral săvârșirea infracțiunii și a solicitat aplicarea dispozițiilor articolului 3201 din Codul de procedură penală. Prin urmare, în temeiul articolului 3201 alineatul 6 din Codul de procedură penală, care prevede că (6) În caz de soluționare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispozițiile art. 334 și 340-344 se aplică în mod corespunzător., instanța va schimba încadrarea juridică a infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis înjudecată, prin adăugarea dispozițiilor articolului 3201 din Codul de procedură penală. În drept, fapta inculpatului N. M. care în data de 11 septembrie 2011, în jurul amiezii, fiind sub influența băuturilor alcoolice, și-a luat copilul pe care îl are cu martora L. A. E., în vârstă de 6 luni, pentru a pleca cu el la C., iar după sesizarea acestui aspect de mama prin serviciul de urgență 112, în fața gării CFR, la vederea polițiștilor care intenționau legitimarea învinuitului și lămurirea situației prin dialog, a amenințat că omoară minorul, a exercitat acte de violență asupra acestuia, răsucindu-i capul în lateral, determinând intervenția polițistului, s-a opus conducerii la poliția municipiului, chiar încătușat s-a lovit cu capul de mașina poliției iar la S. M. G. a continuat aceeași atitudine, acte care au tulburat liniștea publică și sunt contrare bunelor moravuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală. La individualizarea pedepsei ce se va stabili inculpatului, instanța a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de articolul 72 din Codul penal: a) gradul de pericol social al faptei, care este relativ ridicat raportat la tipul de manifestări, intensitatea și durata acestora; persoana inculpatului, care a mai fost condamnat până în prezent, pentru tâlhărie la pedeapsa de 4 ani prin sentința penală nr. 40/1999 a T.ului C., fiind arestat la data de 17 mai 1999 și liberat la 16 mai 2003, la termen. P. acestă condamnare s-a împlinit termenul de reabilitare (filele 42-45 din dosarul de urmărire penală). Inculpatul face parte din grupul infracțional ,,Caluci’, compus din aproximativ 10 membri, grup preocupat de săvârșirea unor infracțiuni de furt, tâlhărie și proxenetism și având un comportament violent (fila 47 din dosarul de urmărire penală); b) limitele speciale ale pedepsei, conform articolului 3201 alineatul 7 din Codul de procedură penală. În baza acestor elemente, instanța va stabili inculpatului o pedeapsă de 2 ani închisoare. În temeiul articolului 71 din Codul penal, văzând și hotărârea din 28 septembrie 2004 emisă de Curtea E. a D. O. în cauza Sabou și Pârcălab împotriva României precum și decizia numărul 7. dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - S. U. într-un recurs în interesul legii, instanța apreciază în baza criteriilor prevăzute de articolul 71 alineatul 3 din Codul penal, că se justifică numai interzicerea drepturilor prevăzute de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei, astfel că va proceda în consecință. Prin ordonanța din (...), organele de cercetare penală au dispus reținerea pe timp de 24 ore a inculpatului (fila 7 din dosarul de urmărire penală). Prin încheierea penală numărul 4. a J. G. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, începând cu data de (...) și s-a emis mandatul de arestare (fila 1 din dosarul de urmărire penală). Această măsură a fost menținută de către instanță până în prezent. Având în vedere că împrejurările care au determinat arestarea preventivă nu s-au schimbat și în temeiul articolului 350 alineatul 1 din Codul de procedură penală, instanța va menține măsura arestării inculpatului. În temeiul articolului 88 din Codul penal s-a scăzut din durata pedepsei pronunțate, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de (...) până la zi. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul N. M. solicitând casarea hotărârii și rejudecând să se dispună, în principal, suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 Cod penal saususpendarea sub supraveghere conform art. 86 indice 1 Cod pr.pen. În subsidiar, solicită reducerea pedepsei aplicate de prima instanță sub minimul special prevăzut de lege. În motivarea recursului, solicită să se aibă în vedere contextul în care s-a săvârșit fapta, respectiv că intenția inculpatului a fost de a lua copilul de la concubina sa și să-l ducă la C., întrucât aceasta nu avea condiții optime pentru creșterea unui minor, atitudinea sinceră și de regret manifestată de inculpat în cursul procesului penal, motiv pentru care s-a aplicat față de acesta dispozițiile art. 3201 C.pr.pen. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat pentru următoarele considerente: Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale pe care inculpatul și le-a însușit prevalându-se de procedura prev.de art.3201 C.pr.pen., s-a stabilit în mod corespunzător starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev.de art.321 alin.1 C.pen. La individualizarea pedepsei, în mod corect s-a ținut cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege cu aplicarea disp.art.3201 alin.7 C.pr.pen., dar și de gradul de pericol social concret al faptei prin prisma modalității de comitere, a urmărilor produse, împrejurarea că este vorba de o infracțiune care nu numai că a determinat tulburarea liniștii publice, dar a avut repercusiuni și asupra unui copil în vârstă de 6 luni, manifestările inculpatului putând afecta dezvoltarea fizică și intelectuală a acestuia. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, ținând cont de cele de mai sus, dar și de persoana inculpatului, comportamentul acestuia în societate se apreciază că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea sa și nici suspendarea executării pedepsei, neexistând dovezi că reeducarea se poate realiza cu acesta în stare de libertate și pentru că inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru infracțiunea de tâlhărie, chiar dacă în prezent este reabilitat. P. aceste considerente, recursul va fi respins ca nefondat în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.pen. Din pedeapsa aplicată se va deduce perioada arestului preventiv începând cu data de 11 septembrie 2011. Văzând și disp.art.192 alin.2 C.pr.pen. P. ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N. M., fiul lui N. si Z., născ.la 14 ianuarie 1981, detinut in Penitenciarul Gherla, împotriva sentintei penale nr. 1900 din 7 noiembrie 2011 a J. G.. Potrivit articolului 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 100 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 7 decembrie 2011 . PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER M. R. C. I. A. D. L. M. V. G.red.C.I./A.C. 3 ex. - (...)jud.fond.G. I.
← Decizia penală nr. 214/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 1675/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|