Sentința penală nr. 35/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA PENALĂ NR. 35/2011
Ședința publică din 28 martie 2011
Instanța compusă din: PREȘEDINTE: M. Ș., judecător GREFIER: M. N.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR : VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat în examinare plângerea formulată de petentul P. M. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 15 octombrie 2010 și a celei din 5 noiembrie 2010, ambele emise de P. de pe lângă Curtea de A. C. în dosarul nr. 81/P/2010.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul personal, iar pentru intimată, apărătorul ales avocat P.-L. M., din cadrul B.ui de avocați C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință după care,
Petentul depune la dosar un set de acte, respectiv: chitanța nr. 6 din 11 octombrie 2007 pentru suma de 1500 lei, chitanța nr. 28 din 4 octombrie 2007 pentru suma de 1500 lei, chitanța nr. 6498263 din 5 ianuarie 2007 pentru suma de 600 lei; copia împuternicii avocațiale nr. 43 din data de 11 iulie 2007, în care se specifică onorariul achitat în sumă de 1000 lei pentru dosarul nr.
15782/2006; copia împuternicii avocațiale nr. 190 din data de 5 noiembrie
2006, în care se specifică onorariul achitat în sumă de 3400 lei pentru dosarul nr. 23631/2006; copia împuternicirii avocațiale 40 din data de 16 iunie 2007, în care se specifică onorariul achitat în sumă de 4000 lei pentru dosarul nr. (...); copia împuternicirii avocațiale din data de octombrie 2007, în care se specifică onorariul achitat în sumă de 1100 lei pentru dosarul nr. (...). Petentul arată că pentru nici o sumă nu există facturi emise, iar intimata s-a folosit de aceleași facturi și chitanțe în dosare diferite, respectiv a încasat onorariile pentru fiecare din dosare, dar a factura în parte și a depus aceleași facturi sau chitanțe, ca justificare, în dosare diferite.
Se mai depune de către petent și sentința civilă nr. 1. pronunțată în data de 19 decembrie 2007 în dosarul nr. (...) a Judecătoriei C.-N..
Se prezintă spre vedere de către petent, decizia B.ui de avocați C. din data de 7 martie 2011, prin care se admite în parte cererea de restituire a onorariului, formulată de petent împotriva d-nei avocat M. D. O. a sumei de
4000 lei aferentă contractului de asistență juridică nr. 39 din 2007.
Apărătorul intimatei, cu referire la această cerere a petentului, s-a formulat contestație, însă nu are dovada în momentul de față și care este în curs de soluționare, arătând că s-au depus niște acte ulterior deciziei, în susținerea cererii intimatei.
Conform susținerilor care nu pot fi probate în fața instanței de către apărătorul intimatei, se arată că decizia B.ui a fost contestată, urmând a se soluționa contestația
Instanța acordă cuvântul în susținerea plângerii pe care a formulat-o petentul.
Petentul arată că așa cum a arătat în plângerea împotriva rezoluției, el consideră că cercetarea care s-a făcut a fost netemeinică.
Instanța pune în discuția petentului, faptul că în plângerea d-lui procuror s-a invocat faptul că această plângere este inadmisibilă, respectiv că este făcută de o persoană ale cărei interese nu au fost vătămate.
În legătură cu acest aspect, petentul arată că este îndreptățit să facă acea plângere, el plătind niște sume de bani fără a i se elibera facturi, aceste facturi trebuiau prezentate în anumite procese, procese în care trebuia să i se restituie acele sume de bani. În plus, faptul că el a dat niște bani, dar nu i se eliberează factură direct, indirect, i se reflectă și prin simplul fapt că acele facturi, respectiv sumele trebuie impozitate, fiind vorba de un fals.
Petentul se simte vătămat în interesele sale personale, de faptul că d-na avocat nu-și plătește taxele și impozitele către stat.Cu privire la sumele achitate, petentul arată că trebuia să aibă mijlocul de a-și recupera acele sume într-o formă sau alta. Petentul mai arată că prin faptul că nu i s-a eliberat factură sau chitanță, petentul câștigând în instanță procesele pe care intimata le-a susținut, nu a putut recupera sumele. Arată că a făcut o solicitare pentru a vedea contractele de asistență juridică, însă nu i s-a răspuns la această solicitare.
Instanța învederează petentului faptul că acele contracte de asistență juridică de obicei se încheie în dublu exemplar. Petentul arată că o parte din contracte sunt semnate, o parte sunt făcute de intimată, fără practic a fi văzute de către petent.
Pe fondul cauzei, petentul solicită a se redeschide urmărire penală, acele facturi care nu au fost eliberate, în urma plăților pe care le-a făcut, să intre în posesia acelor facturi, întrucât este dreptul său, din moment ce au fost achitate și instanța să ia act de faptul că acele sume de bani au fost plătite prin virament bancar. Petentul mai arată că s-a venit cu o justificare pentru anumite sume, justificare legată de niște facturi care sunt redactate la calculator, se face referire la anumite contracte pe care nu le-a prezentat la cercetarea penală. Se vorbește despre niște sume, niște chitanțe și niște contracte care nu există.
Întrebat fiind de către instanță, petentul arată că nu a făcut plângere pentru altă infracțiune, decât pentru infracțiunea de evaziune fiscală.
În legătură cu activitatea prestată de d-na avocat, instanța învederează faptul că petentul poate face plângere pentru altă infracțiune, dacă consideră că sunt îndeplinite elementele constitutive ale acelor fapte penale. În această fază a procedurii nu are sens să le învedereze instanței toate nemulțumirile pe care petentul le are în legătură cu d-na avocat pentru că instanța este ținusă să soluționeze plângerea pe care acesta a formulat-o, plângere care vizează un singur aspecte, comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.
Apărătorul intimatei solicită respingerea plângerii petentului, considerândcă cele două rezoluții sunt temeinice și legale.
Consideră că plângerea petentului este tardivă. Rezoluția care se atacă este rezoluția nr. 915/II/2/15 noiembrie 2010, aceasta nefiind comunicată petentului, iar conform deciziei ÎCCJ 209/2005, aceasta arată că, în cazul în care, este cazul art 287, respectiv faptul că dacă procurorul nu soluționează în
20 de zile plângerea sau nu o comunică, termenul de atacare a rezoluției este de 40 de zile din momentul introducerii plângerii. Plângerea a fost introdusă de către petent în 17 martie 2011, și ca atare o consideră tardivă.
În cazul în care instanța va respinge această excepția tardivității, solicită respingerea plângerii ca inadmisibilă. În această speță, petentul nu este parte vătămată. Cu cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea plângerii formulată de către petent ca fiind inadmisibilă. De altfel, consideră că excepțiainadmisibilității emisă de procurorul general, în soluționarea plângerii la soluția de urmărire penală este corectă din aceleași considerente, respectiv lipsa calității de persoană vătămată din soluția de urmărire .
Nu există nici un indiciu, indiferent de plângerile petentului sau denumirea infracțiunii de către partea care face plângerea, nu rezultă din dosarul cauzei indicii cu privire la alte infracțiuni care să afecteze patrimoniul petentului, și de altfel, este evident că litigiul dintre petent și făptuitoare este legat de contractele rezultate din aceste acorduri dintre părți, cu privire la care, datorită neclarității sau caracterului lipsit de neechivoc, chiar la concluziile de azi ale petentului din fața instanței.
Excepția inadmisibilității este peremptorie, care afectează cauza iremediabil, solicitând ca să fie admisă, cu consecința respingerii plângerii ca inadmisibilă, orice alte elemente ale cauzei, de tardivitate, nemaifiind incidente în cauză, solicitând a se dispune ca atare.
C U R T E A:
Prin rezoluția din 15 octombrie 2010 pronunțată de P. de pe lângă Curtea de A. C. în dosarul nr. 81/P/2010 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de M. D. O. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.24/2005.
Cheltuielile judiciare în sumă de 20 lei au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel procurorul a constatat că la data de (...) numitul
P. M. a depus o plângere penală prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a numitei M. D. O. , avocat în cadrul B.ui C., arătând că aceasta în perioada 2007-2009 în repetate rânduri ar fi încasat de la acesta diferite sume de bani fără să emită factură aferentă onorariului încasat, mai precis, persoana vătămată a arătat că i-ar fi plătit următoarele sume: 5.500 RON prin virament în data de 04.(...); 5.950 RON prin virament în data de (...); 2.000 RON prin virament în data de (...); 2.000 RON prin virament în data de (...); 4.000 RON pe baza contractului de asistență juridică nr. 175/(...), în data de (...); 4.000
RON pe baza contractului de asistență juridică nr. 63/(...), în data de (...);
4.000 RON pe baza contractului de asistență juridică nr.39/(...).
Prin aceeași plângere numitul P. M. a solicitat obligarea avocatei la restituirea unor părți din onorariu arătând că nu este multumit de serviciile de asistență juridică prestate.
Din actele premergătoare efectuate în cauză au rezultat următoarele:
Din nota depusă de numita M. D. O. la (...) la dosarul cauzei rezultă că a încheiat cu persoana vătămată P. M. în perioada 2006 - 2010 un număr de 16 contracte de asistență juridică pe baza cărora a încasat de la acesta un onorariu de 59.990 lei și mai are de încasat suma de 10.829 lei. Totodată avocata M. D. O. a depus la dosar copia certificată a celor 16 contracte împreună cu actele contabile aferente din care rezultă următoarele: pentru suma de 5.500 RON încasată prin virament în 04.l0.2007 au fost emise: factura nr. 28/(...) și chitanța nr. 27/05.l0.2007 (pentru suma de 4000) și chitanța nr. 28/(...) (pentru suma de 1500) (f. 75 și 76); pentru suma de 5.950
RON încasată prin virament în (...) a fost emisă factura nr. 96/(...) (f. 47); pentru suma de 2.000 RON încasată prin virament în (...) a fost emisă facturanr. 157/(...) (f.49); pentru suma de 2.000 RON încasată prin virament în (...) a fost emisă factura nr.l/(...) (f. 48); pentru suma de 4.000 RON încasată pe baza contractului de asistență juridică nr. 175/(...), în data de (...) a fost emisă factura nr. 3219237/(...) (f. 69) și chitanța nr. 3376830/(...) (f. 69); pentru suma de 4.000 RON încasată pe baza contractului de asistență juridică nr.
6..l0.2007, în data de 05.l0.2007 a fost emisă factura nr. 28/(...) (f. 56); pentru suma de 3.000 RON încasată pe baza contractului de asistență juridică nr.
39/(...) au fost emise facturile nr.7/(...) și 17/(...) (f. 64-65).
Numita M. D. O., fiind audiată în cauză, a arătat că nu se consideră vinovată de săvîrșirea infracțiunii de evaziune fiscală deoarece în timpul celor patru ani de colaborare profesională cu persoana vătămată P. M. a înregistrat în contabilitate toate sumele primite de la acesta prin virament, sau în numerar însă nu exc1ude strecurarea unor erori în actele contabile. Totodată aceasta a arătat că petentul îi datorează și în prezent diferențe de onorariu avocațial și consideră că prin plângerea depusă P. M. a vrut să se răzbune deoarece ea în calitate de avocat i-a atras atenția că folosește în mai multe procese, indiferent de obiectul acestora, "un martor de serviciu", pe numitul S. C. (f. 35- 36).
Față de cele de mai sus, s-a considerat că nu se impune începerea urmăririi penale față de numita M. D. O. pentru săvîrșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit, b din Legea nr. 241/2005 deoarece fapta nu există întrucât aceasta a înregistrat în evidentele contabile veniturile realizate încasate de la P. M. sub formă de onorariu avocați al.
Pe de altă parte, s-a menționat faptul că numitul P. M. a fost de rea credintă atunci când a arătat că avocata n-ar fi emis facturi și chitanțe în 7-8 cazuri pentru onorariul încasat pentru că aceasta a prezentat în faza actelor premergătoare actele justificative pentru aceste sume.
Persoana vătămată, conștientă fiind de relativitatea acuzațiilor formulate în plângerea depusă, a evitat să solicite în mod concret "tragerea la răspundere penală" a avocatei de mai sus și s-a ferit să arate că aceasta ar fi comis vreo infracțiune.
Faptele de mai sus au fost supuse de către P. M. și în atenția Consiliului
B.ui C. care prin H. nr. 86/(...) a clasat plângerea acestuia.
Pe de altă parte, s-a reținut că eventualele neînțelegeri cu privire la executarea contractului de asistență juridică pot constitui obiectul unor litigii civile de răspundere contractuală.
Împotriva aceste rezoluții a formulat plângere numitul P. M., apreciind că numita M. D. se face vinovată de comiterea infractiunii de evaziune fiscală.
Prin rezoluția din 5 noiembrie 2010 pronunțată în dosarul nr.915/II/2/2010 P. de pe lângă Curtea de A. C. a fost respinsă plângerea petentului, reținând că numitul P. M. nu are calitate de parte vătămată sau persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, raportat la infracțiunea de evaziune fiscală pentru care s-au efectuat acte premergătoare în cauză.
S-a mai arătat că în conținutul sesizării din (...) numitul P. M. nu a făcut trimitere la nicio infracțiune, solicitând doar returnarea tuturor sumelor de bani la care a făcut referire .
De altfel, numitul P. M. a făcut sesizare și la Baroul Cluj pentru returnarea pretinselor sume de la avocat M. D., dar plângerea a fost clasată prin H. nr.86/(...).
Împotriva mai sus menționatelor rezoluții a formulat plângere în baza disp.art.2781 C.p.p. petentul P. M. solicitând admiterea acesteia și trimiterea cauzei P.ui de pe lângă Curtea de A. C. în vederea începeriiurmăririi penale față de făptuitoarea M. D. sub aspectul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală. Analizând plângerea formulată Curtea constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente: Potrivit art.2781 alin.1 C.p.p. împotriva rezoluției de neînceperea urmăririipenale sau a ordonanței ori după caz, a rezoluției de clasare de scoatere de sub urmărire penală sau de încetarea urmăririi penale date de procuror persoana vătămată precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii competența să judece cauza în primă instanță. Acest text legal limitează sfera persoanelor care pot promova o astfel de plângere la persoana vătămată și orice altă persoană ale căror interese legitime sunt vătămate prin măsurile și actele de urmărire penală. În opinia noastră, în mod corect procurorul general al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. a respins plângerea ca inadmisibilă raportându-se la infracțiunea de evaziune fiscală pentru care petentul a formulat plângere și pentru care s-au efectuat acte premergătoare în cauză. Petentul P. M. a formulat plângere împotriva făptuitoarei M. D. O. cu care a încheiat un număr de 16 contracte de asistență juridică pentru a-l reprezenta în diferite dosare pe care le-a avut pe rolul instanțelor judecătorești, în sumă totală de 59.990 lei din care însă nu au fost înregistrate în contabilitate sumele de 5500 lei, 5950 lei, 2000 lei, 2000 lei, 4000 lei, 4000 lei și 4000 lei creându-se astfel un prejudiciu bugetului statului prin neachitarea impozitelor și taxelor aferente. În cauză au fost depuse o serie de înscrisuri respectiv, contracte de asistență juridică, facturi și chitanțe ce au format convingerea organelor de urmărire penală că făptuitoarea nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.9 alin1. lit.b din Legea 241/2005 deoarece aceasta a înregistrat în evidențele contabile sumele încasate de la P. M. sub formă de onorariu avocațial. Petentul nu a reclamat vreo altă infracțiune care să fi fost comisă de către făptuitoarea M. D. O. iar în aceste condiții instanța apreciază că nu se încadrează în categoria persoanelor ale căror interese legitime au fost vătămate prin acte sau măsuri ale organelor de urmărire penală și nu are deci îndreptățirea legală să formuleze plângere împotriva rezoluției de neînceperea urmăririi penale din data de 15 oct.2010 emis în dosarul nr.81/P/2010 al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. Pentru aceste considerente Curtea va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de către petent conform dispozitivului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII H O T Ă R Ă Ș T E : In conformitate cu dispozițiile articolului 278 indice 1 aliniatul 8 litera a Cod procedura penala, respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de către petentul P. M., cu domiciliul ales în C. N., str. C., nr. 2, jud. C., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 15 octombrie 2010 și a celei din 5 noiembrie 2010, ambele emise de P. de pe lângă Curtea de A. C. în dosarul nr. 81/P/2010. Obligă petentul, în baza articolului 193 aliniatul 6 Cod procedură penală să plătească făptuitoarei M. D. O., domiciliată în C. N., str. D., nr. 264, ap.24, suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de aceasta. Obligă, de asemenea petentul, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 100 lei. Definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 28 martie 2011 . PREȘEDINTE GREFIER M. Ș. M. N. Aflată în conc.medical Semnează: grefier șef secție Red.MS Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Încheierea penală nr. 1675/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 2/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
