Decizia penală nr. 2056/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.2056/R/2011
Ședința publică din 15 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. G. - judecător JUDECĂTORI: D. P.
M. B. GREFIER D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
PROCUROR: D. SUCIU
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații L. M. Z. și
L. M. împotriva sentinței penale nr.1020 din 20 septembrie 2011 a
Judecătoriei C. N., trimiși în judecată după cum urmează:
-inculpatul L. M.-Z. pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 al.1, 2 C. cu aplic. art.75 lit. c C.
- inculpatul L. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 al.1, 2 C. cu aplic. art.99 C. (părți vătămate A. N.
și C. A.), violare de domiciliu prev. de art.192 al.1 C. și amenințare prev. de art.193 C. (parte vătămată I. D.), toate în condițiile art.33 lit. a C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului L. M. Z., av.B. M. și apărătorii din oficiu ai inculpatului L. M. zis A., av.Chilea M. și P. I., toți avocații din Baroul Cluj, cu delegații la dosar, lipsă fiind inculpații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Apărătorul inculpatului L. M. Z. solicită admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecând, să se dispună, în principal, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b C.pr.pen. achitarea inculpatului de sub învinuirea comiterii infracțiunii de violare de domiciliu. S. că există serioase dubii cu privire la vinovăția inculpatului pentru cele două infracțiuni de violare de domiciliu. Nu există certitudinea clară că inculpatul ar fi pătruns în locuința părților vătămate C. A. și A. N. fără consimțământul acestora, cât timp s-a deplasat cu un scop precis și anume pentru reîntoarcerea martorei C. T. la locuința sa, dorință exprimată telefonic. Din probele administrate în cauză rezultă că numita C. T. a locuit mulți ani la familia sa, copilul născut recent avându-l ca tată pe numitul L. M. zis A.. Pătrunderea în locuință a inculpatului a fost una normală, s-a realizat în jurul orei 20 și nu 23 și nu a spart ușa prin forțare, urmare a unei rezistențe. Dacă inculpatul ar fi intrat fără drept în locuință, nu ar fi fost servit cu bere și cafea și nici un moment nu i s-a spus să părăsească locuința. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen., apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, nici latura obiectivă, nici latura subiectivă. Dacă se va reține vinovăția inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu, solicită achitarea în baza art.10 lit.b/1 C.pr.pen. rap.la art.18/1 C.,apreciind că, raportat la fapta comisă, nu se impune pronunțarea unei soluții de condamnare, ci doar o sancțiune cu caracter administrativ.
Apărătorul inculpatului L. M., av.P. I., arată că acesta nu-și însușește recursul declarat de apărătorul ales în numele său. De asemenea, inculpatul
L. M. este una și aceeași persoană cu L. M. zis A.. Solicită a se acorda onorariu avocațial pentru av.Chilea M..
Apărătorul inculpatului L. M., av.Chilea M. solicită a se lua act că inculpatul nu-și însușește recursul declarat de apărătorul ales. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpatul L. M. Z. ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că în mod corect s-a reținut vinovăția inculpatului L. Z. și s-a dispus condamnarea acestuia. De altfel, inculpatul
L. Z. a recunoscut săvârșirea faptei în declarația de la fila 52 dosar instanță. Solicită a se lua act că inculpatul L. M. zis A. nu-și însușește recursul declarat de apărătorul ales.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.1020 din 20 septembrie 2011 pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.(...), în temeiul art. 192 al. 1 și 2 din
C. cu aplicarea art. 75 lit. c din C. a fost condamnat inculpatul L. M. Z. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
A fost anulată suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 538/18 iunie 2009 pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 7 iulie 2009.
În baza art. 33 lit. a din C. s-a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință a fost săvârșită în condițiile concursului real de infracțiuni cu infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 538/18 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, definitivă prin neapelare la data de 7 iulie 2009.
În baza art. 36 al. 1 rap. la art. 34 lit. b din C.au fost contopite pedepsele 3 ani închisoare și 1 an închisoare, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o sporește cu 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute 3 ani și 2 luni închisoare în regim de detenție.
În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.
În temeiul art. 192 al. 1 și 2 din C. cu aplicarea art. 75 lit. c din C. a fost condamnat inculpatul L. N.-C., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 71 al. 2 din C.s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.
În baza art. 81 și 82 din C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului L. N.-C. și stabilește termenul de încercare de 5 ani.
În baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii dispuse.
În baza 359 din C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În temeiul art. 192 al. 1 și 2 din C. cu aplicarea art. 99 al. 3 din C. a fost condamnat inculpatul L. M., zis A., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 192 al. 1 din C. a fost condamnat inculpatul L. M. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 193 al. 1 din C. a fost condamnat inculpatul L. M. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare.
În baza art. 33 lit. a din C. s-a connstatat că cele trei infracțiuniau fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.
În baza art. 34 al. 1 lit. b din C. au fost contopite pedepsele de 2 ani închisoare, 6 luni închisoare și 6 luni închisoare, stabilește pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pe care o sporește cu 3 luni, urmând să aplice inculpatului pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.
În baza art. 110^1 și 86^1 din C. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatul L. M. și stabilește termenul de încercare de 4 ani și 3 luni.
În baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.
În baza 110^1 rap. la 8. al. 1 din C. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj;
- să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;
În baza 359 din C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
S-a constatat că părțile vătămate C. A. cu domiciliul în V. F., nr. 3, jud. C. în prezent deținută în Penitenciarul Gherla, A. N. cu domiciliul în V. F., nr. 3, jud. C. și I. D. cu domiciliul în S., sat S., nr. 52, jud. C. nu s-au constituit parte civilă.
În baza art. 191 al. 1 și 2 din C.a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În baza art. 189 al. 1 din Cp.p. onorariul avocaților desemnați din oficiu d-na SUCIU R. de 300 lei, F. A. A. de 300 lei și FLOCA P. E. de 300 lei au fost avansate din fondurile M.ui Justiției
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de 9 februarie 2009, organele de poliție au fost sesizate cu privire la faptul că inculpații au pătruns fără drept în locuința părților vătămate A. N. și C. A., din C.-N., str. V. F. F.N., l-au agresat pe L. A. zis Super provocându-i mai mjulte plăgi tăiate la nivelul capului, după care au luat-o pe C. C. T. împotriva voinței ei și au dus-o la domiciliul lor din comuna S.
În urma cercetării la fața locului s-a stabilit că părțiler vătămate A. N.
și C. A. locuiesc împreună cu copilul lor minor în C.-N., str. V. F. F.N. într- un apartament din imobil având ușa de la intrare asigurată cu un cui îndoit. Din declarațiile părilor vătmate din cursul urmăririi penale și din declarația părții vătămate C. A. din cursul judecății reținem că la data de 9 februarie
2009 la locuința lor se afla și C. C. T., sora părții vătămate C. A., precum și L. A. zis Super. În aceeași zi C. C. a primit mai multe telefoane de la L. M. zis A. care i-a spus să vină la domiciliul acestuia, altfel va veni după ea. În cursul nopții, în timp ce părțile vătămate, C. C. T. și L. A. zis Super se uitau la televizor inculpații au intrat în locuință prin împingerea ușii, făr să ceară consimțământul părților vătămate. L. A., care stătea lângă ușa de la intrare, a luat imediat un topor și s-a repezit la L. M. Z. A. a scos un cuțit cu care a aplicat mai multe lovituri în zona capului lui L. A., după care L. M. zis A. a prins-o pe C. T. și a scos-o afară din casă cu forța. Părțile vătămate au declarat că le-au spus inculpaților să părăsească locuința însă inculpatul L. M. le-a amenințat, după care toți inculpații au plecat cu două autovehicule.
Declarațiile părților vătămate se coroborează cu declarațiile lui L. A. și cu una dintre declarațiile dată de către C. T. în cursul urmăririi penale. Ulterior C. T. a revenit asupra declarației arătând că inculpații au intrat în locuință și au rămas cu acordul expres al părților vătămate, iar la plecare a fost de acord să meargă împreună cu ei. În fața instanței de judecată lasingurul teremn de judecată la care au fost prezenți și inculpații, C. T. a această ultimă declarație, dar la termenul de judecată din data de 20 septembrie 2011 aceasta și-a retractat declarația arătând că îi este frică de inculpați care au luat-o cu forța și au dus-o la locuința lor din localitatea S. întrucât în trecutul apropiat a fost concubina inculpatului L. M. zis A..
Inculpații au declarat că în seara de 9 februarie 2009 au mers la locuința părților vătămate cu scopul de a o lua pe C. T., au intrat fără să aștepte să fie invitați, dar apoi au avut o conversație normală cu părțile vătămate care i-au servit cvu bere și cafea, iar la final au plecat împreună cu C. T. care a mers cu ei de bună voie. Inculpatul L. M. a recunoscut că a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit lui L. A., dar numai pentru că acesta a devenit violent.
S-a reținut că între inculpatul L. M. zis Z. și C. T. a existat o relație de concubinaj, iar scopul vizitei celor trei inculpați la locuința părților vătămate din noaptea de 9 februarie 2009 a fost acela de a o lua pe C. T. și a o duce la locuința lor din localitatea S. T. din probe rezultă cu certitudine că cei trei inculpați au intrat fără să ceară permisiunea părților vătămate. D. ulterioară a evenimentelor face neverosimile declarațiile celor trei inculpați. E. greu de crezut și improbabil că violențele de o intesitate ridicată exercitate de către M. Z. asupra lui L. A. imediat după ce au intrat în locuința părților vătămate să fi îndemnat părțile vătămate să le ofere celor trei inculpați bere și cafea. La fel declarația lui C. T. cu privire la aceleași împrejurări relatate de către inculpați nu va fi reținută de către instanță fiind cert că acesteia îi era teamă de inculpați. De altfel, dacă C. T. ar fi dorit să continue relația de concubinaj cu inculpatul L. M. zis A., nu era necesar ca acesta să vină în timpul nopții însoțit de alte două persoane înarmate pentru a o lua pe C. T. la locuința sa. T., este improbabil ca părțile vătămate, după ce au asistat la exercitarea violențelor asupra lui L. A. care era oaspetele lor și după ce au oferit celor trei inculpați ospitalitate, să anunțe organele de poliție, imediat după plecarea acestora. Pentru aceste motive vom înlătura declarațiile inculpaților și vom reține declarațile părților vătămate, ale lui L. A. și ultima declarație a lui C. T. Din aceste declarații rezultă că faptele inculpaților care în noaptea de 9 februarie 2009 au pătruns fără drept în locuința părților vătămate și apoi au refuzat să o părăsească la solicitatreea expresă a acestora întrunesc fiecare elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 al. 2 din C. cu aplicarea disp. art. 99 al. 3 din C. pentru inculpatul minor L. M. zis A. și art. 75 lit. c din C. pentru inculpații majori, aceștia,datorită gradului de rudenie, tată respectiv văr, cunoscând vârsta inculpatului L. M. zis A..
La data de 7 noiembrie 2010 inculpatul minor L. M. zis A. a venit la locuința pățrii vătămate I. D. din com. S., sat S. nr. 52, jud. C. cu scopul de a-i cere soției părții vătămate să deschidă magazinul la care lucra ca și vânzătoare pentru a cumpăra țigări. La refuzul justificat al martorei I. E., având în vedere că nu se aflau în orarul de funcționare a magazinului nu inculpatul a început să înjure și să amenințe că o violează și o lasă gravidă
și că îi va viola fiica. În aceste condiții partea vătămată i-a solicitat în mod expres să părăsească curtea locuințe sale. Atunci inculpatul și-a intensificat amenințările zicând că îi va viola soția și fiica și a luat un par din gard, a intrat înapoi în curte și s-a îndreptat spre mama mea care stătea pe treptele casei cu intenția de a o lovi, dar a intervenit fratele meu (declarația martorei I. A. - fila 61). Declarațiile martorilor I. E., I. A. și I. D. A. se coroborează fără echivoc cât privesc împrejurările de fapt reținute mai sus. Proferarea unor astfel de amenințări alături de gesturile explicite ale inculpatului sunt de natură să alarmeze.
ÎN DREPT,
Fapta inculpatului L. M. Z. care, la data de 9 februarie 2009, pe timp de noapte, împreună cu inculpatul L. F. și minorul L. M. zis A. a pătruns fără drept în locuința părților vătămate A. N. și C. A. din C.-N., str. V. F. F.N. și a refuzat să o părăsească la cererea expresă a acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 al. 2 din C. cu aplicarea art. 75 lit. c din C..
La individualizarea pedepsei, văzând și disp. 72 din C., instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat, împrejurarea că a creat confortul și siguranța inculpatului minor L. M. zis A., fiul său, atrăgându-l în câmpul infracțional, precum și împrejurarea că în aceleași împrejurări a exercitat violențe excesive asupra lui L. A. A. din urmă împrejurare va fi avută în vedere de către instanță chiar dacă există o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, respectiv lipsa plângerii prealabile, întrucât face parte din ansamblul de fapt în care a fost săvârșită infracțiunea de violare de domiciliu și conferă infracțiunii un grad sporit de gravitate.
În temeiul art. 192 al. 1 și 2 din C. cu aplicarea art. 75 lit. c din C. a fost condamnat inculpatul L. M. Z. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
S-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 538/18 iunie 2009 pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 7 iulie 2009.
În baza art. 33 lit. a din C. s-a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință a fost săvârșită în condițiile concursului real de infracțiuni cu infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 538/18 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, definitivă prin neapelare la data de 7 iulie 2009.
În baza art. 36 al. 1 rap. la art. 34 lit. b din C. s-a contopit pedepsele 3 ani închisoare și 1 an închisoare, vom aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o vom spori cu 2 luni închisoare, având în vedere că reiterarea comportamentului infracțional chiar și înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare trebuie să se reflecte în pedeapsa rezultantă, urmând ca inculpatul să execute 3 ani și 2 luni închisoare în regim de detenție.
În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. deart. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.,
ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.
Fapta inculpatului L. F. care, la data de 9 februarie 2009, pe timp de noapte, împreună cu inculpatul L. M. Z. și minorul L. M. zis A. a pătruns fără drept în locuința părților vătămate A. N. și C. A. din C.-N., str. V. F. F.N. și a refuzat să o părăsească la cererea expresă a acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 al. 2 din C. cu aplicarea art. 75 lit. c din C..
La individualizarea pedepsei, văzând și disp. 72 din C., instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat, împrejurarea că alături de inculpatul L. M. Z. a creat confortul și siguranța inculpatului minor L. M. zis A., atrăgându-l în câmpul infracțional, precum și împrejurarea că în aceleași împrejurări a asistat la exercitarea violențe excesive asupra lui L. A., asigurând starea de temere părților vătămate. A. din urmă împrejurare va fi avută în vedere de către instanță chiar dacă există o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, respectiv lipsa plângerii prealabile, întrucât face parte din ansamblul de fapt în care a fost săvârșită infracțiunea de violare de domiciliu și conferă infracțiunii un grad sporit de gravitate.
În temeiul art. 192 al. 1 și 2 din C. cu aplicarea art. 75 lit. c din C. a fost condamnat inculpatul L. N.-C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.,
ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.
În baza art. 81 și 82 din C., luând în considerare împrejurările ce țin de persoana inculpatului și de rolul efectiv al inculpatului în cadrul infracțional, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție, astfel că s-a dispus suspendarea condiționată a executării stabilind termen de încercare de 5 ani.
În baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii.
În baza 359 din C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei
Faptele inculpatului L. M., zis A., care înainte de împlinirea vârstei de
18 ani, în seara de 9 februarie 2009, în jurul orei 23:00, împreună cu inculpații L. M.-Z. și L. N.-C., înarmat cu un cuțit, a pătruns, fără drept, în locuința părților vătămate A. N. și C. A., din C.-N., str. V. F. F.N., după care la data de 7 noiembrie 2010, în jurul orei 09:00, a pătruns fără drept în curtea casei părții vătămate I. D., din com. S., sat S. nr. 52, jud. C., unde a amenințat partea vătămată că o va tăia cu cuțitul și că îi va viola fiica și soția, refuzând apoi să părăsească curtea imobilului, la cererile repetate ale părții vătămate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 al. (1), (2) Cod penal, cu aplic. art. 99 Cod penal (părți vătămate A. N. și C. A.), violare de domiciliu, prev. de art. 192, al. (1) și amenințare, prev. de art. 193 din Codul penal (parte vătămată I. D.), toate în condițiile art. 33 lit. a) Cod penal.
La individualizarea pedepsei, văzând și disp. 72 din C., instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșitede către inculpat cu aplicarea art. 109 din C., scopul urmărit de către inculpat pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv acela de a o lua pe C. C. T. de la locuința părților vătămate fără consimțământul acesteia, împrejurarea că a cerut să fie însoțit și de alte persoane înarmate pentru a asigura finalitatea planului infracțional și de virulența excesivă a faptelor din data de
7 noiembrie 2010, justificate prin aceea că dorea să cumpere țigări. A. din urmă împrejurare relevă caracterul agresiv al inculpatului, care sub orice justificare este predispus la exercitarea de violențe verbale sau chiar fizice.
În temeiul art. 192 al. 1 și 2 din C. cu aplicarea art. 99 al. 3 din C. a fost condamnat inculpatul L. M., zis A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 192 al. 1 din C. a fost condamnat inculpatul L. M. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 193 al. 1 din C. a fost condamnat inculpatul L. M. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare.
În baza art. 33 lit. a din C. s-a constatat că cele trei infracțiuniau fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.
În baza art. 34 al. 1 lit. b din C. a fost contopite pedepsele de 2 ani închisoare, 6 luni închisoare și 6 luni închisoare, stabilește pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare care a fost sporit cu 3 luni, având în vedere gravitatea fiecărei infracțiuni în parte, urmând să aplicăm inculpatului pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 110^1 și 86^1 din C., ținând seama de aprecierile de mai sus și considerând că pronunțarea condamnării constituie un avertisment suficient pentru inculpat și că acesta, chiar fără executarea pedepsei în regim de detenție nu va săvârși alte infracțiuni, însă apreciind că sunt necesare luarea unor măsuri de supraveghere a comportamentului social viitor, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului L. M., zis A. și s-a stabilit termenul de încercare de 4 ani și 3 luni.
În baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.
În baza 8. din C. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, fiecare inculpat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj;
- să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;
În baza 359 din C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
S-a constatat că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile.
În temeiul art. 191 al. 1 și 2 din C. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat, iar onorariile avocaților desemnați din oficiu au fost suportate din fondurile M.ui Justiției.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs inculpații L. M. Z. și L. M.
Inculpatul L. M. Z. prin apărătorul ales al acestuia a solicitat admiterea recursului , casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b C. cu privire la săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În motivele de recurs s-a arătat că există serioase dubii cu privire la vinovăția inculpatului pentru cele două infracțiuni de violare de domiciliu. Nu există certitudinea clară că inculpatul ar fi pătruns în locuința părților vătămate C. A. și A. N., fără consimțământul acestora, cât timp s-a deplasat cu un scop precis și anume pentru reîntoarcerea minorei C. T. la locuința acesteia, dorință exprimată telefonic .
Din probele administrate în cauză rezultă că numita C. T. a locuit mulți ani la familia sa , iar copilul născut recent avându-l ca tată pe L. M. zis „A.";.
Pătrunderea în locuința părților vătămate a fost una normală , s-a realizat în jurul orelor 20,00 și nu 23,00 și nu a fost spartă ușa prin forțare, ca urmare a rezistenței părților vătămate.
Dacă inculpatul ar fi intrat fără drept în locuința părților vătămate , acestea nu l-ar fi servit cu bere și cafea și că nici un moment nu i s-a cerut să părăsească locuința.
În subsidiar s-a solicitat achitarea inculpatului în baza rt.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C. pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu , iar dacă se va reține vinovăția inculpatului acesta a solicitat aplicarea art.10 lit.b1 C. raportat la art.181 C., apreciind că fapta reținută în sarcina sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Inculpatul L. M. zis „A."; la termenul de judecată din 10 noiembrie 2011 a arătat că nu a formulat recurs împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond și că nu a împuternicit-o pe avocat B. M. să formuleze recurs în numele său. Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recursinvocate de inculpat și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele: Instanța de fond a stabilit în mod corect că la data de 9 februarie 2009 pe timp de noapte inculpatul L. M. Z. împreună cu inculpații L. F. și L. M. zis A. (minor) , au pătruns fără drept în locuința părților vătămate A. N. și C. A. din C.-N. str. V. F. f.n. și au refuzat să părăsească locuința la solicitarea expresă a părților vătămate. Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpatul L. M. Z. întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 C. cu aplicarea art.75 lit.c C., iar pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în limitele prevăzute de lege, ținându-se seama de disp. art.72 C. În mod întemeiat instanța de fond în baza art.85 C. a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.538 din 18 iunie 2009 a Judecătoriei C.-N., definitivă prin neapelare la data de 7 iulie 2009, iar în baza art.33 lit.a C. s-a constatat că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunea prin care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală menționată mai sus. În baza art.36 alin.1 și art.34 lit.b C. s-au contopit pedepsele de 3 ani și respectiv 1 an închisoare în pedeapsa de 3 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 luni, urmând să fie executată pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare în regim de detenție. Solicitarea inculpatului privind achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b C. nu este întemeiată. Din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că la data de 9 februarie 2009 inculpatul L. M. Z., însoțit de ceilalți doi inculpați apătruns fără drept în locuința părților vătămate A. N. și C. A., l-au agresat pe L. A. provocându-i mai multe plăgi tăiate la nivelul capului, după care au luat-o pe C. C. T. împotriva voinței acesteia și au condus-o la domiciliul inculpaților din comuna S. În cursul nopții în timp ce părțile vătămate se uitau la televizor , cei trei inculpați au intrat în locuința acestora prin împingerea ușii de acces, fără să ceară consimțământul părților vătămate. L. A. care stătea lângă ușa de intrare , a luat un topor și s-a repezit la L. M. Z., iar acesta din urmă a scos un cuțit cu care i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului lui L. A., după care L. M. zis A. a luat-o pe C. T. și a scos-o afară din locuință cu forța. Părțile vătămate au relatat că le-au spus inculpaților să părăsească locuința, însă inculpatul L. M. le-a amenințat, după care toți inculpații au plecat cu două autovehicule, cu care s-au deplasat până la locuința părților vătămate. Din starea de fapt prezentată mai sus rezultă cu certitudine că inculpatul L. M. Z. se face vinovat de comiterea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 C. cu aplicarea art.75 lit.c C. și că nu se impune achitarea acestuia în baza art.10 lit.b C., așa cum solicită inculpatul, pe motiv că fapta comisă de acesta nu ar fi prevăzută de legea penală. Nici solicitarea inculpatului referitoare la achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit. d C. pe motiv că faptei reținute în sarcina sa îi lipsește latura obiectivă și subiectivă, nu este întemeiată. Din probele administrate în cauză și prezentate în detaliu mai sus rezultă cu certitudine că inculpatul a pătruns fără drept în locuința părților vătămate prin împingerea ușii de acces, care era asigurată cu un cui, le-a agresat pe părțile vătămate, lovind pe L. A. cu un cuțit de mai multe ori în zona capului, iar la solicitarea expresă a părților vătămate de a părăsi locuința inculpatul a refuzat , sens în care fapta comisă de acesta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, respectiv latura obiectivă, subiectivă și raport de cauzalitate dintre faptă și urmările acesteia. Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului de achitare a acestuia în baza art.10 lit.b1 C. raportat la art.181 C. pe motiv că fapta reținută în sarcina sa nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni. Din starea de fapt prezentată în detaliu mai sus rezultă că inculpatul a pătruns fără acceptul părților vătămate în locuința acestora, a provocat scandal lovind cu un cuțit pe numitul L. A. și a refuzat să părăsească locuința la solicitarea expresă a părților vătămate, faptă care prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, sens în care nu se impune achitarea inculpatului nici sub acest aspect. Față de cele de mai sus în baza art.38515 pct.1 lit.b C. recursul formulat de inculpatul L. M. Z. împotriva sentinței penale nr.1020 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei C.-N. urmează să fie respins ca nefondat. În baza art.3854 C. raportat la art.369 C. urmează să se ia act de faptul că inculpatul L. M. și-a retras recursul declarat împotriva aceleiași sentințe. Potrivit art.189 C. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A. C. suma de 150 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorii din oficiu, care va fi suportat din FMJ. În baza art.192 alin.2 C. inculpații L. M. și L. M. Z. urmează să plătească statului suma de 300 lei și respectiv 400 lei cheltuieli judiciare din care câte 75 lei reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACE. M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: I. Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul L. M. împotriva sentinței penale nr. 1020 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei C.-N.. Stabilește onorar apărător din oficiu la 75 lei ce se achită Baroului de A. C. din FMJ. Cheltuielile judiciare către stat sunt in suma de 300 lei, din care 75 lei reprezintă onorar apărător oficiu, inculpatul fiind obligat la suportarea acestora. II. Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L. M. Z. , împotriva aceleiași sentințe. Stabilește onorar apărător din oficiu la 75 lei ce se achită Baroului de A. C. din FMJ. Obligă inculpatul să achite statului 400 lei cheltuieli judiciare, din care 75 lei reprezintă onorar apărător din oficiu. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 15 decembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. G. D. P. M. B. GREFIER D. S. Red.V.G./S.M.D. 3 ex./(...) Judfond.Mihăiță L.
← Decizia penală nr. 1055/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 164/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|