Decizia penală nr. 2059/2011, Curtea de Apel Cluj

ROM.IA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.2059/R/2011

Ședința publică din 15 decembrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: D. P.

M. B. GREFIER: D. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror:

D. SUCIU

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. Ș. Z. împotriva sentinței penale nr.89 din 12 august 2011 a Judecătoriei Șimleu S., pronunțată în dosar nr.(...), trimis în judecată pentru comiterea, în stare de recidivă postcondamnatorie și în concurs real, a unei infracțiuni de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin.1 raportat la art. 209 alin.1 lit. g) și i) Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.a) Cod penal, a unei infracțiuni de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin.1 raportat la art. 209 alin.1 lit. i) Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.a) Cod penal și a unei infracțiuni de violare de domiciliu, prev. și ped. de art. 192 alin. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.a) Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Teodor Rădulescu, din Baroul Sălaj, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.Petre C., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 C.pr.pen. rap.la art.18/1 C.pen., apreciind că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. A depus la dosar un raport de constatare medico-legală psihiatrică din anul 2008, deoarece afecțiunile psihice de care suferă și anume cleptomanie, tendințe ușoare spre schizoide, paranoide și disimulare sunt evolutive în timp, astfel că instanța avea obligația să dispună o reexaminare medico-legală psihiatrică în virtutea rolului său activ. Într-un alt dosar, s-a dispus achitarea pentru faptele care i s-au reținut în sarcină tocmai ținându-se seama de acest raport de constatare medico-legală. La pronunțarea acelei soluții s-a avut în vedere că inculpatul prezintă tulburări de personalitate de tip social, tulburări mentale datorită consumului de alcool și că are o inteligență sub medie, capacitate redusă de integrare în grup, sensibilitate, vulnerabilitate și reacții violente. Totodată, S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj a concluzionat că există posibilitatea corijării comportamentului inculpatului în condițiile în carecontrolul parental ar fi mai eficient, iar tratamentul medicamentos va fi urmat cu rigurozitate.

Solicită a se reține că pedeapsa aplicată este prea severă față de valoarea modică a prejudiciului cauzat și recuperat. În subsidiar, dacă nu se va dispune achitarea inculpatului, solicită aplicarea unei pedepse spre minimul general, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prev.de art.74 C.pen. și urmare a aplicării art.76 lit.d C.pen. și art.320/1 alin.7 C.pr.pen.

Susține că hotărârea atacată este și nelegală, deoarece inculpatul a fost obligat la 100 lei onorariu avocațial, deși a fost asistat de apărător ales. Încă de la primul termen de judecată, inculpatul a solicitat amânarea cauzei pentru angajarea unui apărător, astfel că avocatul din oficiu nu a prestat nicio activitate în apărarea sa.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Din raportul de constatare medico-legală de la fila 54 dosar instanță, rezultă că inculpatul prezintă tulburări mentale datorită consumului de alcool, dar are discernământul păstrat. În mod justificat, prima instanță a reținut vinovăția inculpatului și a dispus condamnarea acestuia.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă comiterea faptei.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.89 din 12 august 2011 pronunțată de Judecătoria Șimleul Silvaniei în dosarul nr.(...), în baza art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit. g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) C. , cu aplicarea art. 3201 C. alin.7 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 74 alin. 2 C. rap. la art. 76 lit. lit. d C.pen. a fost condamnat inculpatul P. Ș. Z., la pedeapsa de 11 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit.g) Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) C., cu aplicarea art. 3201 C. alin.7 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 74 alin. 2 C. rap. la art. 76 lit. lit. d C.pen a fost condamnat inculpatul P. Ș. Z. la pedeapsa de 11 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.192 alin. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) C., cu aplicarea art. 3201 C. alin.7 Cod procedură penală cu aplicarea art. 74 alin. 2 C. rap. la art. 76 lit. lit. d C.pen a fost condamnat inculpatul P. Ș. Z. la pedeapsa de șase luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.33 lit.a) Cod penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta, rezultând pedeapsa de 11 luni închisoare.

În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 869 C. s-a revocat executarea pedepsei la locul de muncă pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin S. Penală nr. 37/(...) a

Judecătoriei Șimleu S., definitivă la data de 8 aprilie 2008.

S-a constatat că la data de 14 aprilie 2011 inculpatul a executat integral la locul de muncă, pedeapsa aplicată prin S. Penală nr. 37/(...) a

Judecătoriei Șimleu S..

În baza art. 869 alin. 1 C.p rap. la art. 39 alin. 1 și 2 C. a fost contopită pedeapsa rezultantă de 11 luni închisoare stabilită prin prezenta, cu restul rămas neexecutat din pedeapsa de trei ani închisoare aplicată prin S. Penală nr.

37/(...) a Judecătoriei Șimleu S. la data săvârșirii infracțiunilor pentru care este trimis în judecată în prezentul dosar, respectiv (...), (perioada cuprinsă în intervalul 3 iulie 2010-(...)), rezultând o pedeapsă de 11 luni închisoare pedeapsă care se va executa cu privare de libertate.

S-a constatat că părțile vătămate P. A. și T. R. nu se constituie părți civile în cauză, prejudiciul fiind integral recuperat.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală,a fost obligat inculpatul P. Ș. Z. la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei va fi avansată din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S. pentru apărătorul din oficiu, av.C. R..

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în noaptea de

02/(...), inculpatul P. Ș.-Z., după ce a consumat băuturi alcoolice s-a deplasat la imobilul aparținând părții vătămate P. A., unde a pătruns prin forțarea unui geam.

Inculpatul P. Ș.-Z. a sustras din imobil mai multe bunuri aparținând părții vătămate, respectiv unelte folosite în construcții, pe care le-a transportat spre domiciliu cu ajutorul unei roabe găsită în curtea imobilului. Ajuns la domiciliul său, inculpatul a ascuns bunurile în podul casei iar roaba în grădină.

La data de (...), inculpatul a predat organelor de poliție toate bunurile sustrase, care au fost evaluate de partea vătămată la valoarea de 1.550 lei.

Partea vătămată și-a recuperat bunurile sustrase, motiv pentru care nu s- a constituit parte civilă în cauză.

În dimineața zilei de (...), în jurul orelor 0530, fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul s-a deplasat la locuința aparținând părții vătămate T. R., unde a pătruns pe ușa de acces neasigurată și a sustras din locuința părții vătămate două telefoane mobile, respectiv marca Alcatel de culoare gri cu clapetă și marca Nokia de culoare neagră și lenjerie. Fiind surprins de partea vătămată T. R., inculpatul a fugit prin grădina locuinței dar la o distanță de cca. 50 metri acesta a fost oprit de către martora V. E.-A. căreia i-a predat bunurile sustrase. Partea vătămată T. R. arată că inculpatul i-a sustras și suma de 350 lei. Deși inculpatul a declarat că nu a sustras nici o sumă de bani, acesta a predat părți vătămate suma de 350 lei.

Bunurile sustrase de inculpat au fost evaluate de partea vătămată la valoarea de 500 lei.

Partea vătămată T. R. nu s-a constituit parte civilă în cauză întrucât și-a recuperat bunurile sustrase.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului sunt dovedite cu mijloacele de probă administrate în cauză:declarațiile inculpatului(f. 9-10, 12, 24);declarație părți vătămate (f. 17, 18, 26-27, 28);declarații martori (f. 14, 15, 16, 25);proces verbal de cercetare la fața locului (f. 8, 22-23); dovezi predare-primire (f. 29,30), acestea dovedesc fără dubiu comiterea faptei de către inculpatul P. Ș. Z.

Inculpatul P. Ș.-Z. se află în stare de recidivă postcondamnatorie în condițiile art. 37 lit. a Cod pen. așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar, fila

13,ultima condamnare a inculpatului a fost la 3 ani închisoare prin S. Penală nr.

37/(...) a Judecătoriei Șimleu S..

În drept :fapta inculpatului P. Ș.-Z. aflat în stare de recidivă postcondamnatorie, de a pătrunde prin efracție și pe timp de noapte în imobilulaparținând părții vătămate P. A. și de a sustrage bunuri aparținând acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de dispozițiile art. 208 alin. 1, 209 alin 1 lit. g și i Cod pen. cu aplic. art. 37 lit. a Cod pen.

Fapta aceluiași inculpat, aflat în stare de recidivă postcondamnatorie, de a pătrunde pe timp de noapte în locuința aparținând părții vătămate T. R. și de a sustrage bunuri aparținând acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de dispozițiile art. 208 alin. 1, 209 alin

1 lit. g Cod pen. cu aplic. art. 37 lit. a Cod pen.

La termenul de judecată, din data de 10 august 2011, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul P. Ș. Z. a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 3. Cod procedură penală, cerere care a fost încuviințată de către instanța de judecată.

Astfel, inculpatul a fost audiat în fața instanței, a declarat că recunoaște și regretă faptele comise și reținute în rechizitoriu și că își însușește probele administrate în faza de urmărire penală.

Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunilor de furt constă în acțiunea de luare a bunurilor din posesia părților vătămate, prin efracție și pe timp de noapte, din imobilul aparținând părții vătămate P. A. fără consimțământul acesteia și din locuința părții vătămate T. R. M. consumării infracțiunii este marcat de ieșirea bunurilor din patrimoniul părților vătămate și trecerea lor în stăpânirea inculpatului. U. imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin prejudiciul cauzat părților vătămate, constând în ieșirea din patrimoniul acestora a bunurilor sustrase și, corelativ, aproprierea acestora de către inculpat. L. de cauzalitate dintre acțiunea de sustragere și prejudiciul cauzat părților vătămate rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul P. Ș. Z. a săvârșit infracțiunile cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părții vătămate, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că a luat bunurile din posesia părții vătămate, fără consimțământul acesteia.

Faptele săvârșite de inculpat sunt un furt calificat în condițiile art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.i) și g Cod penal și un furt calificat în condițiile art. 208 alin. 1, art. 209 lit. g C. pen.. Forma agravată a infracțiunilor există întrucât o infracțiune de furt a fost săvârșită pe timp de noapte și prin efracție iar cealaltă în dauna părții vătămate T. R., a fost săvârșită, de asemenea, în timpul nopții.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că acesta a mai fost anterior condamnat, pentru infracțiune contra patrimoniului, raportat la condamnarea suferită fapta fiind comisă în stare de recidivă potcondamnatorie.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.i) și g) Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 lit. g, cu aplicarea art.37 lit.a) și b) Cod penal și cu aplicarea art. 33 lit. lit. a, reținând în privința inculpatului dispozițiile art.3201 al.7 Cod procedură penală.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele depedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, și s-a avut în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, motivat prin faptul că a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie.

Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului, respectiv faptul că acesta are un loc de muncă unde este apreciat de conducere și colegi, care susțin că inculpatul este un bun coleg, întreprinzător și se adaptează ușor în colectivul de muncă. Activitatea lui se poate încadra în calificativul foarte bine în activitatea desfășurată la locul de muncă. (f.

53).

Instanța a reținut, de asemenea, că din raportul de constatare medico- legală depus la dosarul cauzei (f.54), rezultă faptul că inculpatul prezintă tulburi de conduită de tip furt din avutul privat în condițiile în care consumă alcool, că prezintă tulburări mentale datorate consumului de alcool cu elemente disociale concomitente dar că are discernământul general și faptic păstrat. Astfel, instanța a făcut aplicarea art. 74 alin. 2 C. pen., reținând faptul că inculpatul săvârșește fapte antisociale doar sub influența băuturilor alcoolice

De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei, cooperând cu organele de cercetare în vederea aflării adevărului și înlăturând consecințele infracțiunii prin restituirea bunurilor sustrase părților vătămate.

Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatului, precum și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată sub minimul special, de 2 ani închisoare. Instanța apreciază că aplicarea unei astfel de pedepse este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea de câte 11 luni închisoare pentru fiecare infracțiune de furt va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că, așa cum a stabilit Curtea E. a Drepturilor Omului (cauza Sabou și Pîrcălab c.României și Hirst c.Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanța a reținut că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpatul P. Ș. Z. a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și b). Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat a fost interzis inculpatului pe durata executării pedepsei.

În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c.Marii

Britanii, prin care Curtea E. a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea uneipedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art.3 Protocolul 1 din Convenție, instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i-a interzis exercițiul acestui drept.

Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța apreciază că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. c), d) și e) Cod penal. Instanța a reținut că deși inculpatul a săvârșit fapta ca urmare a nerespectării unor dispoziții legale, nu se impune interzicerea dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal, inculpatul nefiind nedemn în exercitarea acestuia.

Fapta inculpatului P. Ș.-Z. aflat în stare de recidivă postcondamnatorie, de a pătrunde fără drept și pe timp de noapte în locuința aparținând părții vătămate P. A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. și ped. de dispozițiile art. 192 alin. 1, 2 Cod pen. cu aplic. art. 37 lit. a Cod pen.

Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de pătrundere fără drept în curtea locuinței părții vătămate. M. consumării infracțiunii este marcat de pătrunderea fără drept a inculpatului în curtea locuinței părții vătămate, fără consimțământul acesteia. U. imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin încălcarea libertății părții vătămate privind locuința acestora, iar legătura de cauzalitate dintre acțiunea ilegală de pătrundere și urmarea imediată rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul P. Ș. Z. a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor acesteia, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că a pătruns în curtea locuinței părții vătămate, fără consimțământul acesteia.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că acesta a mai fost anterior condamnat pentru infracțiuni contra patrimoniului.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art.192 alin.1

Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal reținând în privința inculpatului dispozițiile art.3201 al.7 Cod procedură penală care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, și s-a avut în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, motivat prin faptul că a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie.

Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului, respectiv faptul că acesta are un loc de muncă unde este apreciat de conducere și colegi, care susțin că inculpatul este un bun coleg,întreprinzător și se adaptează ușor în colectivul de muncă. Activitatea lui se poate încadra în calificativul foarte bine în activitatea desfășurată la locul de muncă. (f. 53).

Instanța a reținut, de asemenea, că din raportul de constatare medico- legală depus la dosarul cauzei (f.54), rezultă faptul că inculpatul prezintă tulburi de conduită de tip furt din avutul privat în condițiile în care consumă alcool, că prezintă tulburări mentale datorate consumului de alcool cu elemente dissociale concomitente dar că are discernământul general și faptic păstrat. Astfel, instanța a făcut aplicarea art. 74 alin. 2 C. pen., reținând faptul că inculpatul săvârșește fapte antisociale doar sub influența băuturilor alcoolice.

De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei, cooperând cu organele de cercetare în vederea aflării adevărului și înlăturând consecințele infracțiunii prin restituirea bunurilor sustrase părților vătămate.

Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatului, precum și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată sub minimul special, de 2 ani închisoare. Instanța a apreciat că aplicarea unei astfel de pedepse este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea de șase luni închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a avut în vedere considerentele menționate anterior, astfel că raportat la natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările cauzei, persoana inculpatului, apreciază că acesta este nedemn în exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a și lit.b) Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acestuia de la activități ce presupun încrederea publică ori exercițiul autorității.

Instanța a apreciat că inculpatul nu este nedemn în exercitarea dreptului de a alege și având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța apreciază că nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza I, c), d) și e) Cod penal.

Instanța a avut în vedere decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza I-lit.c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.

În baza art. 33 lit. a) Cod penal raportat la art.34 lit.b) au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta sentință, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 11 luni închisoare, cu privare de libertate.

Instanța, verificând cazierul inculpatului, a constatat că acesta a fost condamnat prin S. Penală nr. 37/(...) a Judecătoriei Șimleu S. la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare la locul de muncă l data de 14 aprilie 2001, acesta executând integral la locul de muncă pedeapsa aplicată prin S. mai sus menționată.

Ca urmare a împrejurării că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat prin prezenta hotărâre au fost comise după condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii cu executarea la locul de muncă, aplicată prin S.

DECIZIA PENALĂ NR. 37/(...) și înainte ca pedeapsa să poată fi considerată ca executată, în baza art. 869 C. instanța a revocat executarea pedepsei la locul de muncă pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin S. Penală nr. 37/(...) a Judecătoriei Șimleu S., definitivă la data de 8 aprilie 2008.

În baza art. 869 alin. 1 C.p rap. la art. 39 alin. 1 și 2 C. a contopit pedeapsa rezultantă de 11 luni închisoare stabilită prin prezenta, cu restul rămas neexecutat din pedeapsa de trei ani închisoare aplicată prin S. Penală nr.

37/(...) a Judecătoriei Șimleu S. la data săvârșirii infracțiunilor pentru care este trimis în judecată în prezentul dosar, respectiv (...), (perioada cuprinsă în intervalul 3 iulie 2010-(...)), rezultând o pedeapsă de 11 luni închisoare pedeapsă care se va executa cu privare de libertate.

S-a constatat că părțile vătămate P. A. și T. R. nu se constituie părți civile în cauză, prejudiciul fiind integral recuperat.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul P. Ș. Z. la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei a fost avansată din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S. pentru apărătorul din oficiu, av.C. R..

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b1 C., apreciind că faptele comise nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni.

În motivele de recurs inculpatul prin memoriul depus la dosar și concluziile orale ale apărătorului ales al acestuia a arătat că a depus la dosarul de fond un raport de constatare medico-legală psihiatrică întocmit în anul 2008, din care rezultă că suferă de cleptomanie , tendințe ușoare spre schizoide, paranoide și disimulare , care evoluează în timp, astfel că instanța avea obligația să dispună o reexaminare medico legală psihiatrică în virtutea rolului său activ.

Într-un alt dosar, s-a dispus achitarea inculpatului pentru faptele reținute în sarcina acestuia, ținându-se seama de acest raport de constatare medico- legală.

La pronunțarea acelei soluții s-a avut în vedere că inculpatul prezintă tulburări de personalitate de tip social, tulburări mentale datorită consumului de alcool și că are o inteligență sub medie, capacitate redusă de reintegrare în grup, sensibilitate, vulnerabilitate și reacții violente.

Pe de altă partea S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj a concluzionat că există posibilitatea corijării comportamentului inculpatului în condițiile în care controlul parentat ar fi mai eficient , iar tratamentul medicamentos ar fi urmat cu rigurozitate.

În subsidiar s-a solicitat aplicarea unei pedepse spre minimul general care ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 C.

Inculpatul a mai arătat că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală, întrucât acesta a fost obligat la plata sumei de 100 lei reprezentând onorariu avocațial, deși a fost asistat de apărător ales.

Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu Curtea rețineurmătoarele:

Instanța de fond a stabilit o starea de fapt conformă cu realitatea, în sensul că în noaptea de 2/3 iulie 2010 inculpatul P. S. Z. a sustras din imobilul aparținând părții vătămate P. A. mai multe bunuri, respectiv unelte folosite în construcții, pe care le-a transportat la domiciliul său cu ajutorul unei roabe găsite în curte imobilului părții vătămate, iar la data de 5 august 2010 în jurulorelor 5,30 inculpatul a pătruns pe ușa de acces neasigurată a locuinței părții vătămate T. R. de unde a sustras 2 telefoane mobile și obiecte de lenjerie.

Corect au fost încadrate în drept faptele comise de inculpat, întrucât acestea realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.g și i C. cu aplicarea art.37 lit.a C. (parte vătămată P. A.) prev. de art.208 alin.1 art.209 alin.1 lit.g C. cu aplicarea art.37 lit.a C. (parte vătămată T. R.) și violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1 și 2 C. cu aplicarea art.37 lit.a C.(parte vătămată P. A.).

Pedepsele aplicate inculpatului au fost stabilite în limitele prevăzute de lege pentru faptele reținute în sarcina acestuia, cu aplicarea art.3201 C. întrucât inculpatul,a solicitat judecarea cauzei doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscând comiterea faptelor și art.74 alin.2 C., aplicându-i pedepse sub minimul special prevăzut de lege, respectiv o pedeapsă rezultantă de 11 luni închisoare, care urmează să fie executată în regim de detenție.

Solicitarea inculpatului de achitare a acestuia , pe motiv că faptele comise de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, nu este întemeiată, raportat la faptele comise de inculpat, care a pătruns pe timp de noapte în locuința părții vătămate P. A. prin forțarea unui geam, iar din interiorul acesteia a sustras mai multe bunuri pe care le-a transportat la domiciliul său, la fel a pătruns și în locuința părții vătămate T. R. de unde a sustras mai multe bunuri.

Inculpatul a fost condamnat anterior pentru comiterea aceluiași gen de fapte , fiind condamnat prin sentința penală nr.37 din 27 martie 2008 a

Judecătoriei S. S. la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare la locul de muncă, iar față de această pedeapsă inculpatul este recidivist în condițiile prev. de art.37 lit.a C.

Corespunde adevărului că din expertiza medico-legală nr.2238 din 4 decembrie 2008 întocmită de S. de M. L. S. rezultă că inculpatul suferă de cleptomanie, fiind în evidență cu această afecțiune psihică, că are o inteligență sub medie. Tendințe ușoare schizoide, paranoide și spre disimulare. C. redusă de reintegrare în grup, capacitate scăzută de finalizare a sarcinilor, negativism, sensibilitate , vulnerabilitate, reacții violente, excitabilitate afectivă, agresivitate în relaționare , imaturitate psihoafectivă. În afara consumului de alcool nu prezintă tulburări de conduită de tip furt din avutul privat, realizează o reintegrare ocupațională și familială corespunzătoare . Menține abstinența la alcool în contextul religios și supravegherea familiei, fără a urma tratament ambulatoriu și fără a mai comite fapte antisociale.

Inculpatul are discernământul general și faptic păstrat, iar aceste tulburări sunt determinate doar de consumul de alcool.

Având în vedere gravitatea faptelor comise de inculpat, că acesta a mai comis asemenea fapte pentru care s-au aplicat sancțiuni administrative sau pedepse cu executare la locul de muncă și că afecțiunile de care suferă inculpatul sunt determinate de consumul de alcool și nu de o cauză independentă de voința acestuia, solicitarea inculpatului de achitare și aplicarea unei sancțiuni administrative nu este întemeiată.

Tot neîntemeiată este solicitarea inculpatului de a se da o eficiență mai mare circumstanțelor atenuante reținute de instanța de fond în favoarea sa și aplicarea unor pedepse apropiate de minimul general, raportat la faptele comise de inculpat și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, care au fost prezentate în detaliu mai sus, motive pentru care apreciem că aplicarea unor pedepse sub limita stabilită de instanța de fond nu ar fi în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului.

Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului de înlăturare a obligației sale privind plata sumei de 100 lei onorariu avocațial la instanța de fond, întrucât prin adresa din data de (...) instanța de fond a solicitat desemnarea unui apărător din oficiu pe seama inculpatului pentru termenul de judecată din data de 11 mai

2011, sens în care a fost numit în cauză apărătorul din oficiu C. R. cu delegația nr.23 din 3 martie 2011.

La termenul din 11 mai 2011 s-a prezentat avocat S. M., în substituirea avocatului C. R., care a solicitat amânarea cauzei, raportat la cererea formulată de inculpat pentru angajarea unui apărător ales, sens în care instanța de fond în mod întemeiat l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 100 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, care a studiat cauza, anterior primului termen de judecată.

Având în vedere că nu se impune achitarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni administrative , la fel nu se justifică să se acorde eficiențe sporite circumstanțelor atenuante reținute de instanța de fond în favoarea inculpatului și nici înlăturarea obligării acestuia la plata sumei de 100 lei reprezentând onorariu avocațial , pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus în baza art.38515 pct.1 lit.b C. recursul formulat de inculpatul P. S. împotriva sentinței penale nr.89 din 12 august 2011 a Judecătoriei Ș. S. urmează să fie respins ca nefondat.

În baza art.189 C. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A. C. suma de 50 reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.

Potrivit art.192 alin.2 C. inculpatul urmează să plătească statului suma de

400 lei cheltuieli judiciare din care suma de 50 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. Ș. Z., împotriva sentinței penale nr. 89 din 12 august 2011 a Judecătoriei Simleu S..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial parțial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2011 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

V. G. D. P. M. B.

GREFIER D. S.

Red.V.G/S.M.D.

3 ex./(...)

Jud.fond.M. A. D.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 2059/2011, Curtea de Apel Cluj