Decizia penală nr. 206/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.206/A/2011
Ședința nepublică din 24 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B., judecător JUDECĂTOR: D. P.
GREFIER: D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpatul B. N. M. și partea civilă H. L. R. împotriva sentinței penale nr.53 din 14 septembrie 2011 a T.ui S., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. și ped. de art.183 Cod penal cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal, având ca obiect soluționarea laturii civile a cauzei.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.Hîrza R., din Baroul Sălaj, partea civilă H. L., asistată de apărător ales, av.Tudor Crihan, din Baroul Sălaj, ambii avocați cu delegații la dosar și partea resp.civ.B. Ana, lipsă fiind părțile civile S. de A. S., S. J. de U. Z., S. J. de U. T. M., partea resp.civ.B. R. și S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a depus la dosar o cerere formulată de apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Vișan F., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Apărătorul părții civile depune la dosar acte medicale care datează din (...), având în vedere că la (...) s-a soluționat cauza pe fond la Tribunalul Sălaj.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea apelurilor.
Apărătorul părții civile solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună majorarea cuantumului daunelor morale acordate părții vătămate. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 365.000 lei reprezentând daune materiale și morale, însăinstanța a obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 65.000 lei despăgubiri civile, reprezentând daune materiale și morale. Solicită a se reține că partea civilă este văduvă, victima era unicul copil și singurul lucru care mai conta pentru aceasta în viață. Instanța de fond a apreciat că prețul unei vieți este de 65.000 lei inclusiv cheltuielile legate de înmormântare și parastas. Suma acordată cu titlu de daune morale nu este justificată. Chiar și în situația accidentelor de circulație, se dau sume mult mai mari, de 2-3 miliarde lei, ori infracțiunea din prezenta speță este mai gravă, fiind comisă cu praeterintenție. Arată că nu trebuie să se aibă în vedere doar posibilitățile materiale ale inculpatului și familiei acestuia, ci și viața părții vătămate care a fost distrusă, pierzându-și unicul fiu. Pe cale de consecință, solicită admiterea apelului și majorarea daunelor morale, cu cheltuieli judiciare reprezentând onorariul avocațial.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea apelului declarat departea civilă ca nefondat. Cu privire la apelul declarat de inculpat, solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună obligarea inculpatului la despăgubiri materiale și morale în cuantum redus către partea civilă. Instanța de fond acordat suma globală de 65.000 lei reprezentând daune materiale și morale, ori acestea trebuiau cântărite separat. Daunele materiale trebuiau acordate în măsura în care erau dovedite. În speță, s-au depus chitanțe pentru cheltuielile de înmormântare, parastase, în sumă de 4000 lei, însă suma de 2000 lei o suportă statul și a fost ridicată de partea civilă de la P. F. inculpatului este una gravă, dar la aprecierea daunelor morale trebuie să se aibă în vedere nu doar decesul victimei, ci și ce anume a comis inculpatul, respectiv că i-a dat o palmă victimei, care s-a dezechilibrat și a căzut, diferența dintre intenție și intenția depășită. Martorul C. Sabău a declarat că victima avea un comportament turbulent, că a adus injurii celor din local și chiar a fost scos afară de patron, dar a revenit. Era imposibil de prevăzut de către inculpat că de la o palmă victima va deceda. Dacă nu ar fi fost această finalitate, partea vătămată se constituia parte civilă și ar fi solicitat daune morale, însă raportat la conduita avută, în mod cert nu i s-ar fi acordat. Trebuie să se aibă în vedere și posibilitățile materiale ale inculpatului și familiei acestuia. Inculpatul poate fi obligat la 10 miliarde lei, dar nu va avea de unde să plătească, pentru că are o situație modestă. De asemenea, este adevărat că trebuie să se aibă în vedere suferința părții civile, dar și a mamei inculpatului. V. a tulburat liniștea publică și chiar l-a agresat pe inculpat, însă dacă nu s-ar fi dezechilibrat, fapta nu ar fi fost de natură penală. Inculpatul mai are doi frați, o mamă și un tată, iar dacă despăgubirile civile ar rămâne în cuantumul stabilit de instanța de fond, aceasta ar fi o pedeapsă prin care s-ar distruge întreaga familie, deoarece ar rămâne fără casă, aceasta având o valoare ce nu depășește 40-45.000 euro. De altfel, indiferent de suma ce i se va acorda părții civile, victima nu va fi adusă înapoi, iar viața nu este compensabilă în bani.
Apărătorul părții civile solicită respingerea apelului declarat deinculpat ca nefondat. P. civilă ar dori o altă compensare dar nu există niciuna. Se arată că partea resp.civilmente are trei copii, dar partea civilă nu mai are niciunul. Ei își vor reveni financiar, deoarece în scurt timp inculpatul va ieși din penitenciar și se va putea angaja, dar partea civilă este distrusă. Cu privire la latura penală, solicită a nu fi luate în considerare argumentele, deoarece a fost soluționată definitiv, inculpatul fiind condamnat la o pedeapsă între limitele legale. Posibilitățile materiale ale părților nu trebuie avute în vedere la stabilirea daunelor morale, fiind un aspect neconstituțional.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea apelului declarat de partea civilă și respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă cele întâmplate și solicită reducerea pedepsei aplicate.
C U R T E A
Asupra apelurilor penale de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Tribunalul Sălaj prin sentința penală nr.53 din 14 septembrie 2011, a obligat inculpatul B. N. M. (fiul lui R. și Ana, născut la data de (...) în Z., județul S., domiciliat în Z., strada cetății, nr.79, Jud.S., CNP 1., să plătească, în solidar cu părțile responsabile civilmente B. R. și B. Ana, părții civile H. L. R., dom. în loc. D., nr.85 jud.S., mama victimei Neag G. B. suma globală de
65.000 lei, despăgubiri civile, reprezentând daune materiale și morale
A fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente B. R. și B. Ana, să plătească părții civile S. J. de U. Z., suma de 447,56 lei, părții civile S. C. J. de U. T. M., suma de 7647,67 lei și părții civile S. J. de A. S. suma de 363 lei, despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de transport, asistență medicală și spitalizare a victimei Neag G. B..
S-a constatat că inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat, în dosar nr.(...), în care s-a soluționat latura penală a cauzei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin sentința penală nr.52 din 14 septembrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Sălaj în dosar nr.(...), a fost condamnat inculpatul minor B. N. M. domiciliat în Z., strada C., nr.79, jud.S., în baza art.183 Cod penal, cu aplic.art.99 alin.3 Cod penal și art.3201 Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu executare. În ședința publică din (...), ce a constituit primul termen de judecată, inculpatul B. N. M., a declarat că recunoaște săvârșirea faptei așa cum aceasta a fost descrisă în rechizitoriu, că i-au fost prezentate actele procedurale din timpul urmăririi penale, cunoaște învinuirea ce i se aduce și probele aflate la dosar și că dorește să fie judecat în baza acestora, pentru a beneficia de prevederile art.3201 Cod procedură penală, privind reducerea limitelor legale de pedeapsă. Pe de altă parte, apărătorul părții vătămate H. L. R., mama victimei Neag G. B. a arătat, în prezența acesteia, că partea vătămată se constituie parte civilă în cauză cu suma de 15.000 lei, cu titlu de daune materiale și suma de 350.000 lei, cu titlu daune morale, conform înscrisului depus la dosar, filele 41-42, rezervându-și dreptul de a propune și alte mijloace de probă, pe parcursul procesului. În acest context, instanța a admis cererea de disjungere a laturii civile a cauzei și în urma disjungerii, s-a format prezentul dosar, cu nr. (...), având ca obiect soluționarea laturii civile procesului penal. În ședința din 14 septembrie 2011, partea civilă H. L. R. și-a precizat pretențiile în sensul că înțelege să solicite de la inculpat, în solidar cu părțile responsabile civilmente, o sumă globală, respectiv cele două sume adunate (365.000 lei), cu titlu de daune materiale și morale. Prin adresa nr 1591/(...), S. de A. J. S. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 363 lei. Prin adresa nr 9289 din (...) S. J. de U. Z. s-a constituit parte civilă in procesul penal cu suma de 447,56 lei. Prin adresa nr 10421 din data de (...) S. C. J. de U. T. M. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 7647,67 lei. Asupra laturii civile a procesului penal, tribunalul a reținut următoare: Potrivit art. 14 Cod procedură penală, actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila iar repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile, prin plata unei despagubiri bănești. Este vorba în acest caz de o răspundere civilă delictuală, în conformitate cu dispozițiile art.998 și 999 Cod civil, ce reglementează răspunderea civilă pentru fapta proprie și cu dispozițiile art.1000 alin.(2) Cod civil, ce prevăd răspunderea civilă delictuală pentru fapta altuia, respectiv a părinților pentru copiii lor minori. D. sunt aplicabile dispozițiile art.1003 Cod civil, privind răspunderea solidară, în cazul răspunderii civile delictuale. În cadrul procesului penal infracțiunea are întotdeauna valențele unei fapte ilicite, dacă a produs un rezultat păgubitor pentru partea vătămată și odată dovedită prin condamnarea inculpatului, sunt întrunite toate elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale:existența faptei ilicite, paguba și raportul de cauzalitate dintre acestea. Așa fiind, instanța penală va trebui să aprecieze doar întinderea pagubei, fiind în principiu irelevantă forma de vinovăție a inculpatului, în vederea stabilirii despăgubirilor constând în daune materiale și morale, întrucât răspunderea civilă delictuală presupune repararea integrală a prejudiciului, indiferent de forma vinovăției, fiind suficientă și culpa cea mai ușoară (culpa levissima) după cum, sunt irelevante și posibilitățile materiale pe care le are persoana răspunzătoare de producerea pagubei. În speță, daunele materiale constau în mod evident în cheltuielile generate de deplasarea părții vătămate H. L. R. la S. C. J. de U. T. M., unde fiul său, victima Neag G. B. a fost internat în perioada (...)- (...), după care a decedat și cheltuielile de înmormântare, conform actelor depuse la dosar (f.75-84) însă daunele morale încercate de aceasta, prin moartea unicului său fiu, în vârstă de 22 de ani, sunt inestimabile. Cu toate acestea, întinderea despăgubirilor nu poate fi una nelimitată sau exagerată, atâta vreme cât prejudiciul nu mai poate fi reparat sau compensat în totalitate. Obligarea persoanei răspunzătoare la despăgubiri exorbitante, cu mult peste posibilitățile sale materiale de onorare, așa cum se pretinde în speță, respectiv suma globală de 365.000 lei, ar fi lipsită de finalitate și s-ar transforma într-o nouă pedeapsă, de ordin pecuniar, pentru inculpat iar pentru partea vătămată ar însemna o îmbogățire fără justă cauză. Cu alte cuvinte, în abordarea unor astfel de situații ireparabile, trebuie urmărit întotdeauna realizarea pe cât posibil a unui echilibru între daunele compensatorii pretinse și despăgubirile acordate, mai ales atunci când fapta păgubitoare s-a produs din culpă sau culpă grefată pe intenție, așa cum este cazul în speță. Pe de altă parte, instanța a constatat însă că, așa cum rezultă și din considerentele sentinței penale nr. 52/ 2011 pronunțată în (...), săvârșirea infracțiunii a avut loc din culpa exclusivă a inculpatului B. N. M., așa încât față de toate aceste aspecte, apreciază că obligarea acestuia, în solidar cu părțile responsabile civilmente B. R. și B. Ana, la plata unei sume globale de 65.000 lei, despăgubiri civile, reprezentând daune materiale și morale, către partea civilă H. L. R., mama victimei Neag G. B., reprezintă o reparație compensatorie rezonabilă, raportat la circumstanțele cauzei. Referitor la despăgubirile față de unitățile medicale care s-au constituit părți civile în proces, cu sumele la început arătate, instanța le- a admis în totalitate așa cum s-a solicitat, pe baza actelor doveditoare depuse la dosar. Împotriva soluției instanței de fond au declarat apel partea civilă H. L. R. și inculpatul B. N. M. Prin apelul promovat, partea civilă a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata în întregime a sumelor cu care s-a constituit parte civilă în fața tribunalului respectiv, 15.000 lei daune materiale și 350.000 lei cu titlu de daune morale întrucât a suferit un grav prejudiciu în urma infracțiunii comise de apelant, pierzându-și unicul fiu. Prin apelul său, inculpatul a cerut diminuarea daunelor materiale și morale la care a fost obligat în favoarea părții civile prin hotărârea tribunalului, arătând că au fost probate doar pretenții cu cheltuielile de înmormântare în sumă de 4000 lei, iar în privința daunelor morale acestea sunt excesive, familia inculpatului neavând de unde să le achite. Apreciază că Tribunalul Sălaj trebuia să-l oblige pe inculpat la plata unor despăgubiri direct proporționale cu veniturile sale materiale. Curtea examinând apelurile promovate, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări: Cu privire la apelul părții civile și al inculpatului: Prin sentința penală nr.52 din 14 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr.(...), a fost condamnat inculpatul minor B. N. M. în baza art.183 Cod penal, cu aplic.art.99 alin.3 Cod penal și art.3201 Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu executare, hotărâre rămasă definitivă prin neapelare. În legătură cu modul de soluționare a laturii civile, instanța de apel apreciază că soluția T.ui S. este netemeinică, nefiind argumentată prin prisma legislației europene, care permitea acordarea în favoarea părții civile a unor sume „în echitate";, care să compenseze atât daunele materiale cât și cele morale suferite de pe urma infracțiunii comise de inculpat. Astfel, în privința daunelor morale sunt de remarcat următoarele: Cerințele legii impun ca persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezultă din însăși redactarea art.998 și 999 din Codul civil, care folosesc termenul general de „., fără a distinge în raport cu caracterul material sau moral al acestuia, ceea ce înseamnă că trebuie reparate atât prejudiciile materiale cât și cele morale cauzate prin orice fapte ilicite, deci, și a celor cu caracter penal. Dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ ușoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de fixare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile nepatrimoniale pentru daunele morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele de a fi evaluate în bani. În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite. În prezenta speță este vorba de repararea unui prejudiciu de afecțiune invocat de victimele indirecte, prejudiciu care trebuie reparat de către persoana culpabilă, sens în care, s-a dispus și prin R. C. de M. al C. E. nr.75 adoptată la 14 martie 1965 în materia prejudiciului corporal care statuează expres că „în caz de deces, reparația pentru prejudiciul de afecțiune trebuie acordată părinților, soțului și copiilor victimei pentru că doar în aceste cazuri reparația este supusă condiției ca aceste persoane să fi avut legături de afecțiune strânse cu victima, în momentul decesului";. Despăgubirile solicitate în prezentul dosar și care sunt considerate întemeiate de către instanță, au scopul de a alina suferința pricinuită părinților, prin moartea victimei, de care erau legați afectiv. În prezenta speță, s-a dovedit mai presus de orice dubiu că partea vătămată a suferit o traumă psihică de excepție, determinată de fapta săvârșită de inculpat, - moartea fiului - astfel că daunele morale în cuantum de 200.000 lei vor reprezenta o compensare a prejudiciului afectiv cauzat mamei, de care victima era legată printr-o relație afectivă de natură familială. Prin stabilirea daunelor morale la suma de 200.000 lei curtea apreciază că soluția va fi conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene. CEDO reamintește că o hotărâre prin care se constată o încălcare a drepturilor unei părți, determină statul de a pune capăt acelei încălcări și de a elimina consecințele păgubitoare pentru acea persoană. Dacă dreptul intern pertinent nu permite decât o eliminare imperfectă a consecințelor acestei încălcări, art.41 din C. E. conferă Curții competența de a acorda o reparație în favoarea părții vătămate. P. elementele luate în considerare de către Curte, atunci când se pronunță în materie, se numără prejudiciul material, mai precis pierderile efectiv suferite, rezultând direct din pretinsa încălcare, și prejudiciul moral, care reprezintă repararea stării de angoasă, a neplăcerilor și a incertitudinilor rezultând din această încălcare, precum și din alte pagube nemateriale. (cauza Ernestina Zullo din noiembrie 2004). De altfel, în cazul în care diverse elemente constituind prejudiciul nu se pretează la un calcul exact, sau în cazul în care distincția între prejudiciul material și cel moral se realizează mai greu, Curtea le poate examina împreună. (cauza Comingersoll împotriva Portugaliei CEDO 2000). În speța de față, este dovedit în afara oricărui dubiu că victima a fost înmormântată potrivit obiceiului locului, sens în care s-au depus la dosar acte din care rezultă că a fost îmbrăcată cu haine noi, s-a organizat o masă de pomană la care au fost servite alimente, băuturi alcoolice, astfel că prima instanță trebuia să-l oblige pe inculpat la suportarea în întregime a daunelor materiale în cuantum de 15.000 lei în favoarea părții civile, cu atât mai mult cu cât de la data agresiunii și până în prezent, inculpatul și familia acestuia nu au încercat s-o dezdăuneze pe partea civilă. Conform jurisprudenței Curții Europene, partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia precum și caracterul rezonabil al cuantumului. Din actele depuse la dosar rezultă că în vederea organizării înmormântării, partea civilă a achiziționat produse alimentare, de panificație, băuturi alcoolice, haine pentru victimă, sicriu, condiții în care suma de 15.000 lei nu este exagerată, având un caracter rezonabil, ținând cont de împrejurarea că până în prezent, inculpatul nu a despăgubit-o cu nimic pe mama victimei. Așa fiind, instanța de apel va stabili în echitate, că suma de 15.000 lei cu titlu de daune materiale și suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale va contribui la justa dezdăunare a părții civile. Nu poate fi omis faptul că victima era singurul copil al familiei părții civile, iar în urma decesului acestuia, așa cum rezultă din actele depuse în fața Curții, mama în vârstă de 45 de ani este evident că nu mai poate avea alți copii, iar în prezent suferă de o stare depresivă pentru care urmează tratament medicamentos, precum și de o hemipareză dreaptă, astfel că suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale va constitui o compensare rezonabilă a traumei psihice de excepție încercată, ca efect al faptei inculpatului. A.ul inculpatului este nefondat întrucât, spre deosebire de răspunderea civilă contractuală ori de altă natură, răspunderea civilă delictuală nu este limitată de posibilitățile de plată ale inculpatului, principiul aplicabil fiind cel al reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta săvârșită (art.14 C.proc.pen.). Prin stabilirea daunelor materiale reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare, a pomenii organizate în memoria victimei, la suma de 15.000 lei Curtea nu a acordat o sumă exagerată care să ducă la o îmbogățire fără justă cauză a părții civile, ci din contră, a stabilit „în echitate"; potrivit legislației europene, un cuantum care să compenseze prejudiciul suferit, sub acest aspect. În practica constantă a instanței supreme, Curtea nu a identificat vreo speță, în care la obligarea inculpatului către partea civilă să se țină cont de posibilitățile materiale ale acestuia la repararea prejudiciului. Nu în ultimul rând, Curtea va reține că prin sentința penală rămasă definitivă a T.ui S. s-a stabilit culpa exclusivă a inculpatului în săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte. În sinteză, existând raport de cauzalitate între activitatea delictuală a inculpatului și prejudiciul patrimonial și nepatrimonial încercat de partea civilă, Curtea apreciază că prin admiterea apelului părții civile conform art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală soluția pronunțată va fi corespunzătoare principiilor răspunderii civile stabilite prin dreptul intern și exigențelor art.3 din Protocolul nr.7 la C. E. a D. O. și a L. F., sens în care va desființa sentința penală 53 din 14 septembrie 2011 a T.ui S. și va obliga inculpatul B. N. M., în solidar cu părțile responsabile civilmente B. R. si B. Ana să achite părții civile H. L. R. suma de 15.000 lei daune materiale si 200.000 lei daune morale. Va obliga inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente să achite părții civile H. L. R. suma de 2500 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariul avocațial. Vor fi mentinute restul dispozitiilor sentintei apelate. Se va stabili onorariu apărător din oficiu in suma de 50 lei pentru apărător, Vișan F., ce se achita Baroului de A. C. din FMJ, conform art.189 C.proc.pen. Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului conform art.192 pct.3 alin.3 C.proc.pen. Pentru motivele pe larg expuse în cuprinsul considerentelor decizei penale atacate, se va respinge ca nefondat apelul promovat de inculpat în temeiul art.379 pct.1 lit.b C.proc.pen. Văzând disp.art.192 alin.2 C.proc.pen., inculpatul va fi obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente să achite statului 300 lei cheltuieli judiciare. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E I.Admite apelul declarat de partea civila H. L. R., domiciliată în D., nr. 85, jud. S., împotriva sentinței penale nr. 53 din 14 septembrie 2011 a T.ui S. pe care o desființează sub aspectul laturii civile. Judecând sub acest aspect: Obliga inculpatul B. N. M., fiul lui R. si Ana, născ.la (...) în Z., CNP 1., detinut in Penitenciarul Gherla, domiciliat in Z. str. C., nr. 79, în solidar cu părțile responsabile civilmente B. R. si B. Ana să achite părții civile H. L. R. suma de 15.000 lei daune materiale si 200.000 lei daune morale. Obliga inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente să achite părții civile H. L. R. suma de 2500 lei cheltuieli judiciare. Mentine restul dispozitiilor sentintei apelate. Stabilește onorariu apărător din oficiu in suma de 50 lei pentru apărător , Vișan F., ce se achita Baroului de A. C. din FMJ. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. II. Respinge ca nefondat apelul inculpatului B. N. M., impotriva aceleiași sentinte. Obliga inculpatul in solidar cu părțile responsabile civilmente să achite statului 300 lei cheltuieli judiciare. Cu recurs in 10 zile de la pronunțare. Pronuntata in ședința publică din 24 noiembrie 2011, in prezenta inculpatului arestat. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER M. B. D. P. D. S. 4 ex. - (...)jud.fond.M. S.
red.PD/CA
| ← Decizia penală nr. 1061/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 357/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
